14,316 matches
-
prin care să poată fi examinate trăsăturile de bază ale guvernelor, în ciuda diferențelor lor individuale? George Tsebelis a făcut un exercițiu de modelare de acest tip și a construit următoarea argumentație: instituțiile fundamentale acționează ca jucători cu drept de veto, definiți ca acei actori colectivi de a căror aprobare este nevoie pentru a se implementa o anumită politică. Instituțiile fără efectivă putere de veto pot fi ignorate complet. Această situație include, de exemplu, Camera Lorzilor din Marea Britanie și, de asemenea, pe
Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King () [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
majorități, cel mai mic număr posibil de jucători. Într-un joc de cinci persoane cu regula majorității, de exemplu, oricare trei dintre aceștia se pot alia ca să formeze o coaliție câștigătoare. Cele două teme totuși produc împreună o ipoteză bine definită. Toate coalițiile de 3 persoane sunt posibile, dar unele dintre ele implică o pierdere de utilitate mai mare decât altele și, din această cauză, nu vor fi selectate. De exemplu, jucătorul D din jocul de mai sus s-ar putea
Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King () [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
tendință centrală, putere și semnificație. Primele două dintre aceste concepte se discută făcându-se referire la analizele univariate și bivariate. Stephen Toulmin susține că o argumentație trebuie să conțină în mod necesar trei părți - o afirmație a unei opinii bine definite, un set de dovezi care să susțină afirmația și o premisă justificatoare care să le cunoască pe cele două, stabilind că dovezile sunt relevante și suficiente pentru a motiva afirmația.1 În cercetarea empirică, afirmația este reprezentată de ipoteza specifică
Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King () [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
în logica testării semnificației. Până acum am presupus că avem de-a face cu o simetrie în respingerea ipotezei nule, descrisă ca rezultat ce reprezintă o apariție aleatorie improbabilă în ambele extreme ale distribuției normale. Distanța critică a fost astfel definită ca media lui Xp plus sau minus un oarecare scor Z. Dar ipotezele testate în științele sociale sunt adesea asimetrice și direcționale - că absolvenții admiși la universitate sunt mai inteligenți decât populația în general, că indivizii care călătoresc în străinătate
Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King () [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
definiție apare uneori ca relativ ușoară, cum ar fi punerea pe hartă a unor fenomene sociale simple; este cazul atlaselor etnografice și al celor lingvistice. Avem numeroase astfel de exemple limitate uneori la o singură țară, deci la o zonă definită politic, și care alteori acoperă suprafețe ce nu țin seama de hotarele politice. Aparent, sarcina geografiei care dorește să definească regiuni pe continentul european pare a fi mai simplă, dar, de fapt, este vorba, și În acest caz, despre definiri
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
sunt și cu alte regiuni de munte europene, Pirineii sau Carpații, de pildă. Studiul ,,Pirineilor” a dat naștere la o bogată bibliografie, În care prezentarea comparată a societățiilor aflate pe celor doi versanți apare des În publicații. Deosebirile dintre grupările definite etnic se manifestă uneori, dar ele par a fi dominate de numeroasele apropieri care nu țin seama de grupele etnice. Documentele trecutului pun aci În lumină forme arhaice prestatale bazate pe ansamblurile sociale ale văilor pireneene, care ajung până la forme
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
este faptul că ele cred că sunt rude de sânge și că acest element este unul de bază pentru a Întări coeziunea grupului. O a doua precizare este necesară; dacă pentru medicină sau biologie rudenia de sânge reprezintă un fenomen definit biologic, pentru științele sociale rudenia de sânge este o noțiune legată de un anumit fel de a gândi, din dorința celor ce folosesc această noțiune de a structura societatea lor; noțiunea e folosită divers, după necesitățile grupului. Amintind sângele, se
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
treia școli, bazată pe aceleași descendențe intelectuale (Abbott, 1999, 5). Cele două perspective corespund la trei perioade separabile În ceea ce privește scrierile istorice: istoriografia Școlii poate fi documentată Începând din anii ’60 și ’70, deci relativ târziu, dacă ne gândim că perioada definită, consensual, Școala de la Chicago este cea cuprinsă Între 1915 și 1935, grosso modo În perioada interbelică. Nu este vorba neapărat despre faptul că nu s-a scris Înainte de anii ’60 despre Școală, ci mai degrabă despre faptul că primele istoriografii
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
mai puțin exploatată; atunci când apare, este vorba, În primul rând, despre etnografie sau despre teoretizări În legătură cu relația Școala de la Chicago - mișcarea de anchete sociale (social survey movements). Dincolo de abordările aparent eclectice ale Școlii, consensul apare de fiecare dată, când trebuie definită prima Școală În general: structură socială și culturală, perioadă particulară și succesiune de figuri carismatice (Robert Park, Ernest Burgess, Ellsworth Faris, Louis Wirth, Herbert Blumer, George Herbert Mead și mulți alții). Dacă Școala de la Chicago a Însemnat doar perioada de
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
cel de agresare (dacă ne referim la oameni). Agresiunea maternală protectivă, cel de-al șaselea tip, implică, la fel ca și la oameni, apărarea nou-născutului Împotriva potențialelor sau realelor amenințări. În fine, cel de-al șaptelea tip este agresiunea instrumentală, definită ca fiind ,,comportamentul de amenințare care În mod repetat a fost Îmbunătățit Într-un context Învățat” (Patrick și Zempolich, 2003, 307) și care poate fi interpretat, În alte situații, sub forma unui precedent. Pe de altă parte, conceptul de violență
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
a) pe abscisă: axa timpilor sociali (perioade și date istorice) și a proceselor de reproducere/transformare socială; b) pe ordonată: axa vârstelor individuale (și a statutelor personale, mai mult sau mai puțin legate de „procesele de vârstă” sau aging process, definite În sensul cel mai larg); c) pe bisectoarea rezultantă: axa liniilor vieții sau a traiectoriilor temporale ale cohortelor generaționale, la intersecția acestor două „componente cronologice elementare” (1991, 25-45). Considerăm că aceasta schemă grafică teoretică - perfect adaptabilă la toate procesele sociale
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
aceste conexiuni nu merg mai departe de rolul tradițional și de normele comunității. Profesorii nu discută cu regularitate cu membrii comunității de afaceri, părinții nu discută frecvent cu membrii consiliului municipal sau comunal. Indivizii cu roluri diferite, așa cum sunt ele definite de comunitate și de societate, nu au o șansă reală să se Întâlnească și să Își Împărtășească idei. Asta Înseamnă că rețelele sociale nu sunt atât de puternice pe cât ar putea fi, că anumite tipuri de relații prevalează. Existența a
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
fel cum și „atenția” specială pe care autoritățile naziste și o serie Întreagă de state europene au acordat-o populației evreiești este cunoscută. De altfel, Mihai Milca argumentează metodologic includerea Holocaustului În „specia” genocidelor: conceptul sociologic de genocid este bine definit, construit În jurul ideii de intenționalitate În ceea ce privește crima planificată de un regim politic sau altul și permite inclusiv lămurirea raportului cu pogromurile constatate ca având legătură cu politica genocidară În sine. Credem că o asemenea abordare se situează salutar În afara unei
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
masei în reacțiile chimice: aceasta a fost o susținere puternică, avandu-si originea în ideea originală a lui Democrit, ca toate transformările chimice nu sunt decât rearanjări ale 41 unor unități fundamentale neschimbătoare. La fel de importantă a fost și legea proporțiilor definite, descoperită și enunțata de chimistul german Joseph Louis Proust (1754-1826) în anul 1801, care spune că la formarea unui compus dat, elementele se combină totdeauna între ele într-un raport de masă riguros determinat. John Dalton, născut în anul 1766
AVENTURA ATOMULUI. In: AVENTURA ATOMULUI by ELENA APOPEI, IULIAN APOPEI, () [Corola-publishinghouse/Science/287_a_599]
-
sorginte țărănească. Titlurile indică frecvent conținutul povestirii - Pădurea, Povestea fânului, La noi la Pădureni, Sfade, Vorbele drumului -, fiind puncte de reper în ceea ce privește subiectele alese pentru a evoca lumea satului. Narațiunea este eliptică, fără amănunte și fără un fir epic bine definit, iar personajele sunt vagi, în orizontul ales punându-se accentul când pe fenomenul „școlarizării la sate”, când pe întâmplări erotice unde predomină spectaculosul: castrări, violuri, pedepsirea femeilor adultere etc. De multe ori textul este un monolog prin intermediul căruia se încearcă
PADUREANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288606_a_289935]
-
viziunea autorului - la mentalitatea de dinainte de război, cantonată într-un militantism steril. Cea de-a doua, care „și-a făcut studiile imediat după război” și s-a format „în beatitudinea marei biruinți, în plenitudinea burselor și a posturilor vacante”, este definită, fără menajamente, ca fiind „generația drumului invers” sau generația „junelui suficient”. Cea din urmă, care își începea studiile universitare în preajma anului 1927, este considerată - nu fără subiectivism - „cea mai înzestrată și mai bine pregătită, crescută într-o atmosferă mai elevată
PAGINI LITERARE-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288615_a_289944]
-
anii ’80, de unde concluzia unui o. „nețărmurit” sau, dimpotrivă, reducerea lui la câteva nuclee restrânse, la o pleiadă limitată, adică la elita generației literare și, mai ales, circumscrierea lui la o estetică unitară, asociată cu o tehnică de scriitură precis definită -, soluția convenabilă este cea a căii de mijloc. Generația ’80 e numeroasă și prezintă diversitatea firească pentru scriitori care depășesc cercul limitat al unei școli literare organizate. Pe de altă parte, sunt incontestabile cristalizarea și promovarea unei estetici aplicate, a
OPTZECISM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288562_a_289891]
-
Autorul va reuși să capteze câteva ipostaze ținând de esența societății românești și internaționale de-a lungul a trei decenii prin intermediul unei scrieri voit fragmentare la nivel stilistic, dar care capătă coerență prin tematica abordată. Culegerea de eseuri Elucubrații (1999), definită, în prezentarea făcută de Alexandru Paleologu, ca o carte ce echivalează cu „un act de curaj pentru că înăuntrul ei sunt demolate mituri și anulate eroisme, sunt puse sub semnul întrebării faime considerate definitive, sunt defrișate dileme răsărite în punctele critice
PAUSESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288732_a_290061]
-
de consecințe. În timp ce modernitatea inițiatoare și cea a consacrării s-au derulat în opoziție cu o lume tradițională, pe care nu au încetat să o definească pentru a o înlătura în numele unor principii și a unor ținte și idealuri bine definite, modernitatea reflexivă ia ca referință produsele înseși ale modernității deja consacrate. Principiile societății industriale sunt chestionate și treptat substituite, pentru că noile „industrii” au lansat deja intrarea în societatea postindustrială; munca și timpul liber, familia și sexualitatea, organizarea, organizațiile și producția
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
politice de la începuturile tranziției manifestă comportamente de „masă”, Nietzsche le-ar spune de „turmă”, adică este format din oameni neintegrabili în organizații, „depersonalizați, fără statut social clar, fără rădăcini într-un sistem de valori tradițional sau într-o comunitate bine definită”. Sunt oameni prinși într-un „proces de pierdere a identității”, aderenți la „valori pasive” (sic!), incluși într-o „masă tăcută” ușor manipulabilă și periodic violentă. Este drept că nu întreaga populație a României ar fi astfel, pentru că o „diviziune profundă
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
roluri corespunzătoare. Pe scurt, ceea ce se întâmplă constă în eliberarea de structuri, în pierderea stabilității vieții personale și, finalmente, în căutarea unui sens al vieții pe baza căruia să fie prospectate alternative de integrare bazate pe identitatea personală descoperită și definită. Recesiunea unor structuri sau coordonate Eliberarea de structuri nu înseamnă însă independență sau autonomie personală ipostaziată. Dimpotrivă, pe măsură ce situațiile de viață sunt dirijate și generate de noile instituții formale, dependența instituțională individuală devine tot mai puternică. Economia de piață și
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
în 2005 la circa 1,7 milioane de persoane care transferă anual peste 4,3 miliarde de euro. Impactul migrației internaționale asupra sărăciei sau capitalului cultural și social asupra bugetului și PIB-ului național poate fi analizat și mai bine definit. Dincolo de acestea, mai semnificative sunt consecințele privind construcția individuală a persoanei și a rețelelor migratorii ce implică rude, comunități și multe alte structuri sociale. Mobilitatea ocupațională și cea geografică interferează în moduri cel mai adesea neașteptate. Oricum ar fi, efectele
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
analizelor realizate în birou. În fine, înainte de a încheia acest periplu către Europa, cred că se mai impune o observație. A deveni un sat de tip european nu poate fi o țintă fezabilă, în sensul atingerii unu anumit standard bine definit, din cel puțin două puncte de vedere. În primul rând, în vestul Europei, referențialul nostru cel puțin în ultimele secole, „satul” contemporan a încetat de mult să mai fie un „sat”, ci este mai degrabă o zonă de tip urban
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
limba unei tradiții anume și pentru că semnificația acestei apartenențe este rescrisă mereu, nu vom reuși niciodată să ne înțelegem pe noi înșine mai bine. Putem aspira doar la o altă înțelegere. Comprehensiunea nu are un punct terminus ad quem bine definit. Pentru Gadamer, orice încercare de comprehensiune actualizează dialectica întrebării și a răspunsului. Reflexivitatea acestei dialectici face din interpret un subiect interogator, dar și un obiect al interpelării. Limba pe care o vorbim ne predă deja un anumit mandat al tradiției
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
neputința omenească, resimțită personal de către fiecare credincios, și altceva se petrece atunci când anii de transformare lăuntrică sunt ratați în beneficiul prosperității lumești. Mirenii îmbunătățiți privesc cu durere aceste „pricini de sminteală”, ocrotite de slujbașii unei instituții care s-ar dori definită ca umanitate îndumnezeită. Redescoperirea sensului apartenenței la comunitatea luminată de Evanghelie este urgentă pentru cei confruntați doar cu frivolitatea goală a vameșilor îmbrăcați în haine de farisei. Arta orientală a mușamalizării nu va putea rezista asalturilor din afară. Da: gura
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]