23,330 matches
-
iar situațiile de blocaj ar trebui depășite cu tact, prin ajungerea rațională la cea mai bună soluție, nicidecum prin potențarea votului președintelui Înaltei Curți. Hotărârile Colegiului de conducere al Înaltei Curți de Casație și Justiție trebuie să fie expresia deciziei democratice a organului colegial. ... 28. Pentru aceleași argumente, aplicabile mutatis mutandis, sunt neconstituționale și prevederile art. 54 alin. (5), ale art. 82 alin. (3), ale art. 90 alin. (3) și ale art. 97 alin. (3) din lege, referitoare la votul decisiv
DECIZIA nr. 522 din 9 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261392]
-
de conducere din președinte, vicepreședinți, președinții de secții și doar 2 judecători aleși pe o perioadă de trei ani, este evident că, în luarea hotărârilor care privesc organizarea instanței, numărul judecătorilor din conducere va fi întotdeauna superior numărului judecătorilor aleși democratic de judecătorii instanței. În plus, judecătorii care trebuie să aducă la îndeplinire hotărârile Colegiului (vicepreședinții, președinții de secție) sunt în același timp judecătorii care îl ajută pe președinte în activitatea managerială. În acest sens, funcția de execuție se va confunda
DECIZIA nr. 522 din 9 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261392]
-
efectiv orice atribut decizional în cadrul instanței, cu consecința ca echipa managerială să pună în operă și să aducă la îndeplinire propriile hotărâri. ... 30. Or, componenta decizională ar trebui să revină tuturor judecătorilor și să poată fi exercitată prin reprezentanți democratic aleși, neconstituționalitatea prevederii fiind evidentă, întrucât este afectată în substanță însăși independența judecătorilor. Expunerea de motive a Legii privind organizarea judiciară, prin raportare la Avizul nr. 19 (2016) al Consiliul Consultativ al Judecătorilor Europeni (CCJE), conține o pseudo-argumentație, confundându-se
DECIZIA nr. 522 din 9 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261392]
-
în situația unor instanțe (judecătorii/tribunale specializate) cu un număr de 3 judecători sau mai mic atribuțiile Colegiului se exercitau de președintele instanței. Menținerea modificării aduse prin Legea nr. 207/2018 nu își are nicio justificare în a elimina un organ ales democratic. ... 34. Includerea de drept în colegiul de conducere a vicepreședintelui nu respectă echilibrul care trebuie menținut cu privire la deciziile ce trebuie luate într-o instanță potrivit legii, cu atât mai mult cu cât președintele instanței propune pe vicepreședintele și
DECIZIA nr. 522 din 9 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261392]
-
conducere în echipa de suport a președinților de instanță, cu încălcarea prevederilor art. 1 alin. (3) și ale art. 124 alin. (3) din Constituție. Or, componenta decizională ar trebui să revină tuturor judecătorilor și să poată fi exercitată prin reprezentanți democratic aleși, neconstituționalitatea prevederilor fiind evidentă, întrucât este afectată în substanță însăși independența judecătorilor. Aceleași critici vizează și colegiile de conducere ale parchetelor. ... 143. Curtea observă că, în conformitate cu prevederile art. 48 alin. (1) din legea criticată, președinții instanțelor exercită
DECIZIA nr. 522 din 9 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261392]
-
că restrângerea dreptului de a formula o cerere de deschidere a procedurii insolvenței, existentă în cazul în care din totalul declarat al creanțelor debitorului creanțele bugetare au un cuantum mai mare de 50%, apare ca fiind necesară într-o societate democratică. Raportat la expunerea de motive care a fundamentat adoptarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 88/2018, respectiv interesul bugetar și cel economico-social constând în eficientizarea procedurilor de insolvență prin adoptarea unor măsuri menite să evite afectarea mediului concurențial prin folosirea
DECIZIA nr. 381 din 5 iulie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/262508]
-
zile pentru verificarea măsurilor arestului preventiv și arestului la domiciliu ca în cursul urmăririi penale nu reprezintă un argument în sens contrar, legiuitorul impunând acest termen în considerarea dreptului afectat - dreptul la libertate și a importanței acestuia într-o societate democratică. Situația nu este una comparabilă în cazul dreptului de proprietate afectat temporar de o măsură asiguratorie. În concluzie, completul de judecată a apreciat că, de vreme ce instanța de judecată a fost sesizată cu rechizitoriu, judecătorul de cameră preliminară are
DECIZIA nr. 64 din 19 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/262279]
-
CJUE) și a Curții Europene a Drepturilor Omului (CEDO) - în garantarea exercitării drepturilor universale ale copilului, precum și a dreptului la viața privată și de familie, reamintind că protecția și promovarea drepturilor copilului reprezentă un obiectiv major al oricărui stat democratic - având drept fundament recunoașterea și respectarea demnității și valorii fiecărui membru al familiei umane și deplin conștient de importanța acestor principii și valori pentru progresul țării și pentru viitorul umanității, reafirmând convingerea unanim împărtășită, potrivit Convenției Națiunilor Unite privind drepturile
DECLARAȚIE nr. 1 din 21 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/262984]
-
de Parlament le respectă și să sancționeze în mod corespunzător încălcarea lor (a se vedea Decizia nr. 128 din 6 martie 2019, paragraful 33). Prin urmare, respectarea art. 75 și a art. 76 alin. (3) din Constituție reprezintă fundamentul dezbaterilor democratice din Parlament, care, prin substratul lor de valoare, presupun un schimb de idei între cei ce exercită suveranitatea națională. Evitarea sau limitarea dezbaterilor parlamentare prin scurtarea nejustificată a termenelor, fără a respecta prevederile constituționale exprese în acest sens, denotă o
DECIZIA nr. 524 din 9 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261394]
-
idei între cei ce exercită suveranitatea națională. Evitarea sau limitarea dezbaterilor parlamentare prin scurtarea nejustificată a termenelor, fără a respecta prevederile constituționale exprese în acest sens, denotă o atingere adusă înseși unei valori fundamentale a statului, și anume caracterului său democratic. Din punct de vedere axiologic, dezbaterile parlamentare în forma lor comună/generală sunt în mod intrinsec legate de democrație, astfel că orice abatere de la aceasta trebuie să fie realizată numai în condițiile și limitele stabilite prin Constituție. Nesocotirea acestei valori
DECIZIA nr. 524 din 9 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261394]
-
asociații profesionale a magistraților, potrivit statutelor sale, este de a asigura că autoritatea judiciară își poate exercita misiunea în deplină independență, pentru apărarea intereselor profesionale ale membrilor sistemului judiciar (implicit ale membrilor asociației) și pentru asigurarea apărării libertăților și principiilor democratice. Dreptul la libertatea de asociere presupune nu doar lipsa unor restricții discriminatorii și nejustificate în ceea ce privește înființarea, înregistrarea, declararea și publicitatea anumitor categorii de organizații private, cum sunt și asociațiile profesionale ale magistraților, ci și lipsa oricăror restricții
DECIZIA nr. 524 din 9 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261394]
-
potrivit art. 252 alin. (1) din Codul muncii. ... 23. Autorii sesizării de neconstituționalitate mai susțin că legea criticată conține dispoziții care conduc la crearea unui statut special al membrilor CSM, făcând dificil ca aceștia să se supună mecanismelor de control democratic, cu încălcarea art. 133 alin. (1), raportat la art. 1 alin. (1) și (3) din Constituție. ... 24. Astfel, în primul rând, potrivit art. 57 alin. (4) din legea criticată, revocarea din funcție pentru nerespectarea atribuțiilor de serviciu este reglementată atât
DECIZIA nr. 524 din 9 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261394]
-
2), art. 57 alin. (4) și (6) și art. 59 alin. (3) din aceasta. ... 64. În motivarea obiecției de neconstituționalitate se susține că prevederile legii criticate contravin dispozițiilor constituționale ale art. 1 alin. (3), care consacră statul de drept și democratic, cu referire la valoarea dreptății, ale art. 1 alin. (4) privind principiul separației și echilibrului puterilor în cadrul democrației constituționale, ale art. 1 alin. (5), potrivit căruia, „în România, respectarea Constituției, a supremației sale și a legilor este obligatorie“, ale
DECIZIA nr. 524 din 9 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261394]
-
parte din organele interne ale Parlamentului prevăzute în Constituție, respectiv o comisie permanentă comună a Camerei Deputaților și Senatului. ... 5. O primă critică de neconstituționalitate vizează încălcarea dispozițiilor art. 1 alin. (3) din Constituție, care consacră statul de drept, caracterul democratic al statului și garantarea pluralismului politic. Autorul sesizării susține că activitatea legislativă nu se poate deroba de la respectarea regulilor care stabilesc cadrul și modul de funcționare a Parlamentului, întrucât nerespectarea normelor pe care și le-a stabilit ar da
DECIZIA nr. 444 din 12 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/263760]
-
textul Hotărârii Parlamentului României nr. 8 din 3 mai 2022“. Menționează că principiul reprezentării parlamentare a deputaților și/sau senatorilor, care nu sunt parte a unei majorități constituite la nivelul Parlamentului, reprezentând astfel forțe de opoziție parlamentară, este esențial pentru procesul democratic, permițând astfel utilizarea unor pârghii minimale de acțiune parlamentară puse la dispoziția acestora, inclusiv garantarea libertății de exprimare în exercitarea mandatului. Invocă în acest sens Decizia Curții Constituționale nr. 209 din 7 martie 2012. Or, refuzul unei majorități de a
DECIZIA nr. 444 din 12 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/263760]
-
Or, refuzul unei majorități de a permite reprezentarea unor grupuri parlamentare în cadrul organismelor de lucru ale Parlamentului, în pofida drepturilor prevăzute de Constituție și de regulamentele de funcționare ale Camerei Deputaților și Senatului, reprezintă o gravă restrângere a exercițiului democratic, respectiv încălcarea art. 1 alin. (3) și a art. 69 din Constituție, referitoare la regimul democratic al statului și la exercitarea mandatului de către deputați și senatori. ... 14. Din punctul de vedere al respectării principiului configurației politice, autorul sesizării consideră
DECIZIA nr. 444 din 12 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/263760]
-
ale Parlamentului, în pofida drepturilor prevăzute de Constituție și de regulamentele de funcționare ale Camerei Deputaților și Senatului, reprezintă o gravă restrângere a exercițiului democratic, respectiv încălcarea art. 1 alin. (3) și a art. 69 din Constituție, referitoare la regimul democratic al statului și la exercitarea mandatului de către deputați și senatori. ... 14. Din punctul de vedere al respectării principiului configurației politice, autorul sesizării consideră că numărul limitat al membrilor unor comisii parlamentare nu poate fi invocat în scopul lipsirii unor
DECIZIA nr. 444 din 12 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/263760]
-
drept rezultatul alegerilor. A admite posibilitatea liberei constituiri de noi grupuri parlamentare în jurul unor partide politice nou-înființate, neparticipante la alegeri sau care nu au întrunit condițiile de a accede în Parlament, echivalează cu înfrângerea exigențelor Legii fundamentale și valorilor democratice ale statului prin nesocotirea procesului electoral ce permite poporului, titular al suveranității naționale, să își aleagă organele reprezentative, prin care își exercită suveranitatea națională. ... 19. Biroul permanent al Camerei Deputaților mai arată că, din analiza prevederilor regulamentare și constituționale, rezultă
DECIZIA nr. 444 din 12 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/263760]
-
generali au votat împotriva adoptării PUZ și au semnalat indicii de nelegalitate cu privire la acesta. Scopurile politice ale partidului se realizează prin exercitarea mandatelor consilierilor reprezentanți ai partidului în cadrul organului deliberativ, iar hotărârile consiliului se adoptă în mod democratic. Însă, prin adoptarea unui act administrativ care intră în contradicție cu prevederile legale în materie de mediu și urbanism și în contradicție cu politicile recurentului, susținute de consilierii generali ai acestuia, acesta este pus în imposibilitatea de a-și îndeplini
DECIZIA nr. 65 din 24 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/263709]
-
pluralismului politic, fiind obligat să accepte și chiar să susțină coexistența pașnică de interese. Or, prin acțiunea formulată, reclamantul - partid politic s-a opus interesului general al societății, interes ce a fost manifestat în sensul adoptării hotărârii atacate prin vot democratic. ... e) spre deosebire de partidele politice, în cazul instituției prefectului, legea cuprinde dispoziții legale speciale care îi conferă dreptul de a introduce acțiuni în contencios administrativ pentru protejarea intereselor legitime publice. ... f) pe lângă faptul că reclamantul - partid politic nu
DECIZIA nr. 65 din 24 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/263709]
-
CGMB, nu s-ar fi luat cu cvorumul, cu procedura prevăzută de lege etc., caz în care s-ar fi încălcat dreptul și interesul legitim al partidului politic de a-și exercita reprezentarea pe care a câștigat-o, în mod democratic, în urma votului prin care a reușit să intre în CGMB; (ii) a doua situație ar fi în cazul în care s-ar încălca un drept sau interes legitim, și anume raportul de vecinătate, aspecte care ar fi valabile pentru
DECIZIA nr. 65 din 24 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/263709]
-
2011. ... 7. Cât privește încălcarea art. 53 din Constituție, se susține că se poate ajunge la îngrădirea unor drepturi care nu sunt justificate de gravitatea faptei, atât timp cât restrângerea poate fi dispusă numai dacă este necesară într-o societate democratică, măsura trebuind să fie proporțională cu situația care a determinat-o și să fie aplicată în mod nediscriminatoriu și fără a aduce atingere existenței dreptului sau a libertății. ... 8. Curtea de Apel Ploiești - Secția de contencios administrativ și fiscal apreciază
DECIZIA nr. 491 din 27 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/263995]
-
de conducere. Necesitatea acestui rol central a fost stabilită de Comisia de la Veneția într-un aviz privind România: „în evaluarea mecanismelor de numire existente, Comisia de la Veneția a acordat o atenție aparte echilibrului necesar între nevoia de legitimitate democratică a numirii conducătorului parchetului, pe de o parte, și exigența de depolitizare, pe de altă parte. Din această perspectivă, în opinia sa, un mecanism de numire cu implicarea puterii executive și/sau legislative are avantajul de a conferi legitimate democratică numirii
DECIZIA nr. 520 din 9 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261390]
-
legitimitate democratică a numirii conducătorului parchetului, pe de o parte, și exigența de depolitizare, pe de altă parte. Din această perspectivă, în opinia sa, un mecanism de numire cu implicarea puterii executive și/sau legislative are avantajul de a conferi legitimate democratică numirii procurorului șef. Totuși, într-o astfel de situație, sunt necesare garanții suplimentare pentru a diminua riscul de politizare a procuraturii. Ca și în cazul numirilor judecătorilor, deși sunt posibile diferite mecanisme practice, implicarea efectivă a unui consiliu judiciar (sau
DECIZIA nr. 520 din 9 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261390]
-
Veneția, Avizul preliminar emis la 13 iulie 2018 privind modificările aduse legilor justiției din România). „Comisia de la Veneția, atunci când a evaluat diferitele moduri de numire a procurorilor șefi, a fost preocupată de găsirea unui echilibru între cerința legitimității democratice a unor astfel de numiri, pe de-o parte, și cerința depolitizării, pe de alta. Astfel, o procedură de numire care implică puterea executivă și/sau legislativă are avantajul de a conferi legitimitate democratică numirii șefului parchetului. Cu toate acestea, în
DECIZIA nr. 520 din 9 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261390]