2,451 matches
-
fi de mare folos (vezi, de exemplu, Freedom House, Bollen, 1990, Gurr et al. 1997, Vanhanen, 1990). În această manieră s-au identificat numeroase democrații mature sau "perfecte", instaurate în țările din Europa occidentală; nu se identifică problemele legate de democratizarea limitată și scăzută sau de direcțiile de creștere a calității democrației în aceste țări. La fel de inutile sunt definițiile (și mai distanțate de realitate) care reiau convingerile filozofice ale autorilor care le propagă și care nu sunt, în niciun fel, aplicabile
Democrație și democratizări by Leonardo Morlino () [Corola-publishinghouse/Science/84945_a_85730]
-
tranziție. Recurgând la expresii uzuale, în spatiul iberic se poate vorbi, așa cum o fac unii autori în America Latina (vezi Rouquié, 1975 și O'Donnell și Schmitter, 1986), de dictablandes (dictaturi "slabe") și democraduras (democrații "dure"). În contextul accelerării proceselor de democratizare din ultimele două decade ale secolului XX, acest fenomen prezintă o putere de difuzare notabilă, cu precădere în zonele mai puțin cunoscute și studiate, cum ar fi Africa și anumite zone din Asia. Astfel, regimurile de tranziție sunt toate acele
Democrație și democratizări by Leonardo Morlino () [Corola-publishinghouse/Science/84945_a_85730]
-
este interesant să ne aducem aminte că acesta a jucat un rol și în America Latină, unde însăși incapacitatea regimurilor civil-militare de a face față crizei economice de la sfârșitul anilor '60 este unul din factorii care ar putea explica procesele de democratizare apărute aici. 4. Care sunt aspectele organizatorice și structurale care fac din militari actori ai intervenției? Un răspuns sintetic este dat de Finer [cfr. 1980: 16]: "Militarii, cu cele cinci avantaje ale lor (organizare, disciplină ierarhică și a comunicării, spirit
Democrație și democratizări by Leonardo Morlino () [Corola-publishinghouse/Science/84945_a_85730]
-
asigurării controlului asupra selecției liderilor și a sprijinului" [Schmitter, 1974: 93-94]. Nu avem aici cadrul pentru a ilustra doctrina corporativă fondată pe ideea reprezentării pe baza profilului economic și/sau social de apartenență; nu vorbim aici nici de iluziile de democratizare ale unor susținători ai corporatismului. Merită numai a sublinia că motivele creației structurilor caracteristice "democrației organice" sunt descoperite, mai ales, în proiectul liderilor autoritari care țintesc să-și legitimeze puterea (servindu-se de doctrină) și să controleze participarea unor sectoare
Democrație și democratizări by Leonardo Morlino () [Corola-publishinghouse/Science/84945_a_85730]
-
caracterizează lumea modernă, este marcată de organizarea societății prin intermediul partidelor/partidului, a sindicatelor, a grupurilor. Istoria tuturor regimurilor politice poate fi reconstituită prin studiul diferitelor transformări, mai mult sau mai puțin proporționale cu competiția și participarea. Figura 4.1 Prima democratizare: "Cutia" lui Dahl Sursa: Dahl [1970. trad. It. 1980, 7]. Evoluția fenomenului participării impune transformările greu reversibile, odată ce diferitele grupuri sociale și-au făcut intrarea în politică. Figura 4.1 sintetizează tabloul care rezultă plecând de la regimurile fără competiție și
Democrație și democratizări by Leonardo Morlino () [Corola-publishinghouse/Science/84945_a_85730]
-
treia: posibilitatea existenței dezacordului și, în același timp, a creșterii incluziunii: este un fel de "scurtătură" spre democrație. Cele trei secvențe descrise se pot complica dacă punctul de plecare (hegemonia închisă) este constituit de un Stat-națiune deja independent sau dacă democratizarea coincide cu nașterea sau crearea unui Stat independent. Aspectul cel mai important este faptul că prima secvență este tipică pentru diferite țări europene cum ar fi Marea Britanie, Suedia, Norvegia (și altele), fiind cea care a pus bazele democrațiilor care s-
Democrație și democratizări by Leonardo Morlino () [Corola-publishinghouse/Science/84945_a_85730]
-
nu s-au prăbușit pe parcursul anilor '20 și '30. Un aspect relevant care caracterizează apariția democrațiilor occidentale este dezvoltarea graduală a drepturilor sociale, adică a unei a treia dimensiuni (alături de drepturile politice și de cele civile). Cu alte cuvinte, prima democratizare presupune dezvoltarea cetățeniei pe trei dimensiuni. Elementul civil este constituit din drepturile necesare libertății individuale, - "adică libertatea de exprimare, de gândire și de credință, dreptul de a deține lucruri în proprietate și de a încheia contracte valide și dreptul de
Democrație și democratizări by Leonardo Morlino () [Corola-publishinghouse/Science/84945_a_85730]
-
multe ori) diversitatea experiențelor europene chiar din interiorul fenomenelor generale. Apare, în acest moment, o întrebare evidentă: "Cum este posibil să explicăm asemenea variații din spațiul european?" Acest lucru se poate face, înainte de toate, explicând fenomenul legitimității din interiorul primei democratizări [a se vedea Rokkan, 1970], începând cu la recunoașterea efectivă a diferitelor drepturi civile (ale cetățeniei civile) [Marshall, 1963] și cu fenomenul pragului de încorporare, care privește extinderea sufragiului până la recunoașterea dreptului tuturor cetățenilorde a vota în mod egal. Se
Democrație și democratizări by Leonardo Morlino () [Corola-publishinghouse/Science/84945_a_85730]
-
înainte de 1648, s-au împotrivit celor mai recente, create de separări teritoriale, începând cu 1814; 4) dimensiunea și forța sistemului politic dominant dinaintea secesiunii (cazul britanico-irlandez, în antiteză cu cel danezo-norvegian) [Rokkan, 1970, trad.it. 1982, 143]. În procesul de democratizare, două fenomene sunt mai importante: pragul de reprezentare (bazat pe reducerea obstacolelor puse în fața reprezentării noilor partide și, mai exact, a tranziției de la sistemele electorale majoritare la sistemele proporționale) și pragul puterii executive care privește aprobarea normelor pe baza cărora
Democrație și democratizări by Leonardo Morlino () [Corola-publishinghouse/Science/84945_a_85730]
-
de "responsabilitate" înaintea celui de "extindere" graduală a sufragiului, și modelul german, conform căruia introducerea sufragiului universal masculin precede celui de-al doilea principiu. De modelul german se apropie Danemarca, Suedia și Austria. O descriere mai fidelă a procesului primei democratizări se poate face dacă se ia în considerare apariția, dezvoltarea și instituționalizarea structurilor intermediare. Nu este vorba numai de grupuri asociative sau de sindicate, dar mai ales, de partide, de actorii principali ai democrației de masă. Este nevoie a aminti
Democrație și democratizări by Leonardo Morlino () [Corola-publishinghouse/Science/84945_a_85730]
-
exemplu, Rokkan spune, în mod corect, că introducerea sistemului electoral proporțional, în fazele de mobilizare de masă, contribuie la stabilizarea alternativelor de partid existente în fiecare țară. În cele din urmă, așa cum amintește Cama [2000: 64 urm.], în examinarea primei democratizări, într-o perspectivă instituționalistă, diferiți autori au evidențiat, la modul general, rolul moștenirii istorice, rolul birocrației statale și cel al adunării reprezentative și aspectele care, într-o anume formă, presupun analiza tranzițiilor succesive spre democrație. 2. Tranziția În acest moment
Democrație și democratizări by Leonardo Morlino () [Corola-publishinghouse/Science/84945_a_85730]
-
rolul birocrației statale și cel al adunării reprezentative și aspectele care, într-o anume formă, presupun analiza tranzițiilor succesive spre democrație. 2. Tranziția În acest moment trebuie să se încerce indentificarea aspectelor cele mai relevante în toate etapele procesului de democratizare. În faza să inițială procesul de instaurare se suprapune tranziției. Prin acest termen se înțelege, în sens restrâns, perioada ambiguă, intermediară, în care regimul a abandonat unele caractere determinante ale precedentei structuri instituționale fără a dobândi însă toate caracterele noului
Democrație și democratizări by Leonardo Morlino () [Corola-publishinghouse/Science/84945_a_85730]
-
structuri instituționale fără a dobândi însă toate caracterele noului regim (ce urmează a fi instaurat). Se configurează astfel o perioadă de fluiditate instituțională cu care se confruntă diferitele variante politice susținute de actorii reprezentativi. Pentru că, în numeroasele cazuri, succesive primei democratizări, regimul de la care se pleacă este unul autoritar, tranziția debutează atunci când încep să fie recunoscute drepturile civile și politice aflate la baza oricărei ordini democratice. Ea poate fi considerată încheiată atunci când devine evidentă direcția luată și când este clară posibilitatea
Democrație și democratizări by Leonardo Morlino () [Corola-publishinghouse/Science/84945_a_85730]
-
regim), indivizii fiind mai puțin temători de schimbare și, prin urmare, mai dispuși să-l accepte și să-l sprijine. Pentru ce motive o asemenea elită ar trebui să decidă harakiri? Răspunsul se referă la ceea ce am spus despre prima democratizare: o parte a elitei conducătoare înțelege, din motive diferite, că nu poate bloca schimbarea dacă nu impune măsuri coercitive pe care ea nu poate sau nu dorește să le adopte; dacă se agrează schimbarea, se elimină componenta cea mai conservatoare
Democrație și democratizări by Leonardo Morlino () [Corola-publishinghouse/Science/84945_a_85730]
-
fac ca sistemul de partide și raportul de putere între diferitele partide să fie diferite. Influența și importanța regimului nedemocratic anterior sunt evidente. O primă situație se referă la trecerea de la oligarhia competitivă la democrație: este vorba de experiența primei democratizări. A doua ipostază privește încercările, de obicei eșuate, de democratizare succesivă după decolonizare. Majoritatea celorlaltor cazuri de tranziție la democrație au ca punct de plecare regimurile autoritare de diferite tipuri. Cele mai relevante două variabile conectate sunt: a) gradul în
Democrație și democratizări by Leonardo Morlino () [Corola-publishinghouse/Science/84945_a_85730]
-
diferitele partide să fie diferite. Influența și importanța regimului nedemocratic anterior sunt evidente. O primă situație se referă la trecerea de la oligarhia competitivă la democrație: este vorba de experiența primei democratizări. A doua ipostază privește încercările, de obicei eșuate, de democratizare succesivă după decolonizare. Majoritatea celorlaltor cazuri de tranziție la democrație au ca punct de plecare regimurile autoritare de diferite tipuri. Cele mai relevante două variabile conectate sunt: a) gradul în care un regim autoritar mobilizează, organizează, controlează societatea civilă și
Democrație și democratizări by Leonardo Morlino () [Corola-publishinghouse/Science/84945_a_85730]
-
a intervenției sale, consensul privește mai degrabă interacțiunea dintre influențe interne și actorii interni care îmbrățișeză cauza democratică. Întrepătrunderea elementelor interne și internaționale, sau, mai degrabă, anularea diferenței dintre elementele interne și externe, este subliniată de Bonanate, care analizează empiric democratizarea unui eșantion mare (31) de țări. Astfel, este evidențiată importanța politicilor de democratizare a țărilor occidentale. Figura 4.4. Factori explicativi ai instaurării democratice Trebuie să se ia în considerare și gradul de organizare a opoziției în timpul regimului autoritar. O
Democrație și democratizări by Leonardo Morlino () [Corola-publishinghouse/Science/84945_a_85730]
-
interni care îmbrățișeză cauza democratică. Întrepătrunderea elementelor interne și internaționale, sau, mai degrabă, anularea diferenței dintre elementele interne și externe, este subliniată de Bonanate, care analizează empiric democratizarea unui eșantion mare (31) de țări. Astfel, este evidențiată importanța politicilor de democratizare a țărilor occidentale. Figura 4.4. Factori explicativi ai instaurării democratice Trebuie să se ia în considerare și gradul de organizare a opoziției în timpul regimului autoritar. O opoziție democrată, mai mult sau mai puțin organizată, prezentă în ultima etapă autoritară
Democrație și democratizări by Leonardo Morlino () [Corola-publishinghouse/Science/84945_a_85730]
-
dezvoltată este esențial că legea să fie respectată. Implicarea regională pune sub semnul întrebării: 1) importanța acordurilor și compromisurilor în tranzițiile democratice din Europa de Sud și America Latină; 2) beneficiile rupturii cu trecutul în Europa de Est; 3) puternica corelație existentă dintre democratizare și reforma economică în sens capitalist din Europa de Est, 4) pericolele pentru democrație din America Latină și Europa de Est (post-socialistă) cauzate de deficiențe legate de aplicarea legii. Dincolo de câteva coincidențe între anumite elemente din cele două categorii, este evident că nu există suficiente
Democrație și democratizări by Leonardo Morlino () [Corola-publishinghouse/Science/84945_a_85730]
-
au formulat mai multe definiții alternative ale acestui concept problematic. Cu toate acestea, definiția adoptată aici pare cea mai convingătoare, în afara faptului ca este împărtășită de numeroși autori ca, de pildă, Linz, Lipset (1959) Almond și Verba (1963), care, studiind democratizarea centrată pe elite, recunosc importanța legitimării (v. Higley și Gunther, 1992). Cu toate acestea, unii autori subliniază capcanele teoretice și empirice generate de acest concept, chiar dacă, în cele din urmă, nu se pot evita referințe legate de anumite aspecte ale
Democrație și democratizări by Leonardo Morlino () [Corola-publishinghouse/Science/84945_a_85730]
-
alt aspect este cel legat de sincronizare (timing), adică de momentul în care legitimarea își face apariția și începe să "crească". În ceea ce privește masele, atitudinile populare pozitive au început să se dezvolte în urma introducerii noilor regimuri democratice. În stadiile incipiente ale democratizării nu este de așteptat ca astfel de atitudini favorabile și comportamentele asociate lor să fie adânc înrădăcinate în societatea civilă. Sprijinul pentru un regim democratic specific și pentru instituțiile sale nu a avut încă șansa de a se dezvolta, chiar dacă
Democrație și democratizări by Leonardo Morlino () [Corola-publishinghouse/Science/84945_a_85730]
-
multe țări nu sunt pe deplin evaluate prin prisma profilului lor caracteristic. O confirmare (indirectă) a acestei afirmații poate fi găsită în literatura de specialitate, care nu face distincție între procese și, care, de multe ori, folosește termenul general, de "democratizare", ce include, pe lângă consolidarea în sine, tranziția și instaurarea. Mai mult decât atât, lipsa cercetărilor empirice specifice asupra potențialelor "ancore" din diferite țări nu permit o examinare aprofundată asupra temei, așa cum s-a întâmplat pentru sudul Europei. Acest lucru înseamnă
Democrație și democratizări by Leonardo Morlino () [Corola-publishinghouse/Science/84945_a_85730]
-
calității democrației, identificată efectiv ca o consolidare. Dacă păstrăm, în schimb, înțelesul adoptat la începutul acestui capitol, subliniind faptul că procesul este uneori foarte diferit, dacă nu chiar invers proporțional cu calitatea democrației, dacă menținem distincția între procesul mai amplu (democratizare) și cele specifice (instaurare și consolidare); dacă se încercă o analiză (fie în termeni de legitimare, fie de ancorare), se disting în mod clar anumite elemente de varietate. Referitor la legitimare, o concluzie simplă este aceea ca țările în discuție
Democrație și democratizări by Leonardo Morlino () [Corola-publishinghouse/Science/84945_a_85730]
-
să demonstreze contrariul, în cazul în care ar putea furniza dovezile empirice adecvate concluziei comform căreia aceste două procese sunt identificabile și analizabile. Capitolul 6 În căutare de explicații 1. Întrebările Analiza efectuată în capitolele anterioare s-a concentrat pe "democratizare", studiată prin aspectele ei specifice, și pe unele explicații "intermediare", privitoare la anumite caracteristici politico-instituționale. De exemplu, în capitolul 5 s-a exprimat opinia conform căreia consolidarea poate fi explicată, în primul rând, prin cele două procese (de legitimitate și
Democrație și democratizări by Leonardo Morlino () [Corola-publishinghouse/Science/84945_a_85730]
-
explicată, în primul rând, prin cele două procese (de legitimitate și de ancorare), analizate în trei zone geografice diferite. Imediat apar întrebările: "Cum se explică legitimitatea?" sau "Care sunt condițiile pentru ancorare?". În cadrul discuțiilor privind instaurarea democrației au fost descrise democratizarea inițială, precum și tranzițiile și instaurările succesive. Acum trebuie să aflăm explicațiile "invenției democratice" (în cazul în care, mai întâi, s-a ajuns la instaurarea unei liberal-democrații de masă, în măsură să depășească provocări și crize) și care sunt aspectele de
Democrație și democratizări by Leonardo Morlino () [Corola-publishinghouse/Science/84945_a_85730]