9,167 matches
-
la tineri cu probleme și comportamente antisociale). Factorii sociali și culturali reglează rata violenței alcoolinduse, de la extrema devianță comportamentală În mediile În care se cultivă un stil de viață violent, până la agresiunea previzibilă, asociată consumului abuziv de alcool. Violența și depresia La pacienții depresivi, mânia și agresivitatea sunt legate de simptome cum ar fi agitația și anxietatea. De curând, un alt factor a fost incriminat, așa numitele „atacuri de furie”, frecvent asociate depresiei majore. Studiile au demonstrat că aceste atacuri sunt
EVALUAREA MANIFESTĂRILOR AGRESIVE LA PACIENTUL CU COMORBIDITATE DEPRESIE-ALCOOLISM. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by C. Ştefănescu, Roxana Chiriţă, V. Chiriţă, R. P. Dobrin, Magda Călăraşu () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1470]
-
previzibilă, asociată consumului abuziv de alcool. Violența și depresia La pacienții depresivi, mânia și agresivitatea sunt legate de simptome cum ar fi agitația și anxietatea. De curând, un alt factor a fost incriminat, așa numitele „atacuri de furie”, frecvent asociate depresiei majore. Studiile au demonstrat că aceste atacuri sunt mai frecvente la pacienții depresivi În comparație cu populația generală, mai des Întâlnite la bărbați. Atacurile sunt provocate de stimuli diverși, dar intensitatea lor este mult disproporționată față de elementul declanșator. Riscul suicidar al pacienților
EVALUAREA MANIFESTĂRILOR AGRESIVE LA PACIENTUL CU COMORBIDITATE DEPRESIE-ALCOOLISM. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by C. Ştefănescu, Roxana Chiriţă, V. Chiriţă, R. P. Dobrin, Magda Călăraşu () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1470]
-
Studiile au demonstrat că aceste atacuri sunt mai frecvente la pacienții depresivi În comparație cu populația generală, mai des Întâlnite la bărbați. Atacurile sunt provocate de stimuli diverși, dar intensitatea lor este mult disproporționată față de elementul declanșator. Riscul suicidar al pacienților cu depresie și alcoolism Pacienții cu o comorbiditate depresie alcoolism se găsesc printre cele mai expuse persoane unui comportament autolitic. Depresia majoră și dependența la alcool sunt cele două cauze principale constatate la persoanele care finalizează suicidul. La pacienții depresivi se estimează
EVALUAREA MANIFESTĂRILOR AGRESIVE LA PACIENTUL CU COMORBIDITATE DEPRESIE-ALCOOLISM. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by C. Ştefănescu, Roxana Chiriţă, V. Chiriţă, R. P. Dobrin, Magda Călăraşu () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1470]
-
mai frecvente la pacienții depresivi În comparație cu populația generală, mai des Întâlnite la bărbați. Atacurile sunt provocate de stimuli diverși, dar intensitatea lor este mult disproporționată față de elementul declanșator. Riscul suicidar al pacienților cu depresie și alcoolism Pacienții cu o comorbiditate depresie alcoolism se găsesc printre cele mai expuse persoane unui comportament autolitic. Depresia majoră și dependența la alcool sunt cele două cauze principale constatate la persoanele care finalizează suicidul. La pacienții depresivi se estimează o rată a suicidului de 15% pentru
EVALUAREA MANIFESTĂRILOR AGRESIVE LA PACIENTUL CU COMORBIDITATE DEPRESIE-ALCOOLISM. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by C. Ştefănescu, Roxana Chiriţă, V. Chiriţă, R. P. Dobrin, Magda Călăraşu () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1470]
-
bărbați. Atacurile sunt provocate de stimuli diverși, dar intensitatea lor este mult disproporționată față de elementul declanșator. Riscul suicidar al pacienților cu depresie și alcoolism Pacienții cu o comorbiditate depresie alcoolism se găsesc printre cele mai expuse persoane unui comportament autolitic. Depresia majoră și dependența la alcool sunt cele două cauze principale constatate la persoanele care finalizează suicidul. La pacienții depresivi se estimează o rată a suicidului de 15% pentru depresia majoră, În timp ce riscul suicidului este de 60-120 de ori mai mare
EVALUAREA MANIFESTĂRILOR AGRESIVE LA PACIENTUL CU COMORBIDITATE DEPRESIE-ALCOOLISM. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by C. Ştefănescu, Roxana Chiriţă, V. Chiriţă, R. P. Dobrin, Magda Călăraşu () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1470]
-
alcoolism se găsesc printre cele mai expuse persoane unui comportament autolitic. Depresia majoră și dependența la alcool sunt cele două cauze principale constatate la persoanele care finalizează suicidul. La pacienții depresivi se estimează o rată a suicidului de 15% pentru depresia majoră, În timp ce riscul suicidului este de 60-120 de ori mai mare la alcoolici față de populația generală. Evident, riscul crește când cele două tulburări coexistă. Studiile clinice populaționale arată că suicidul este fenomenul caracteristic comorbidității depresie-alcoolism. Suicidul este În același timp
EVALUAREA MANIFESTĂRILOR AGRESIVE LA PACIENTUL CU COMORBIDITATE DEPRESIE-ALCOOLISM. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by C. Ştefănescu, Roxana Chiriţă, V. Chiriţă, R. P. Dobrin, Magda Călăraşu () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1470]
-
sociale În care se consumă alcool, dependența psihologică, reinstalarea rapidă a dependenței după o perioadă de abstinență. Etapele principale ale evaluării: Interviul pacientului Obținerea de informații din alte surse (aparținători, medic de familie etc.) Semnele și simptomele de alcoolism și depresie Examinarea stării psihice Datele anamnestice, antecedentele patologice psihiatrice și non-psihiatrice Examinarea somatică Testele de laborator • Alcoolemia Problemele sociale Scale și alte instrumente diagnostice sau de aprecierea gravității Dificultăți de diagnostic Simptomele depresive induse de abuzul de alcool de obicei se
EVALUAREA MANIFESTĂRILOR AGRESIVE LA PACIENTUL CU COMORBIDITATE DEPRESIE-ALCOOLISM. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by C. Ştefănescu, Roxana Chiriţă, V. Chiriţă, R. P. Dobrin, Magda Călăraşu () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1470]
-
alcool de obicei se ameliorează după aproximativ 3 săptămâni de abstinență. La orice caz evaluat poate fi Însă dificil de apreciat dacă simptomele sunt datorate abuzului etanolic sau fac parte din tulburarea depresivă asociată. Alcoolul poate masca, exacerba sau determina depresia. Simptomele depresive pot să apară În cazul ingestiei de alcool, sevrajului sau În urma consumului cronic abuziv. În plus, deseori diagnosticul este complicat de existența unei tulburări de personalitate (antisocială, borderline sau narcisistic). În lipsa unor teste specifice diagnosticului depresiei, observația clinică
EVALUAREA MANIFESTĂRILOR AGRESIVE LA PACIENTUL CU COMORBIDITATE DEPRESIE-ALCOOLISM. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by C. Ştefănescu, Roxana Chiriţă, V. Chiriţă, R. P. Dobrin, Magda Călăraşu () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1470]
-
sau determina depresia. Simptomele depresive pot să apară În cazul ingestiei de alcool, sevrajului sau În urma consumului cronic abuziv. În plus, deseori diagnosticul este complicat de existența unei tulburări de personalitate (antisocială, borderline sau narcisistic). În lipsa unor teste specifice diagnosticului depresiei, observația clinică stabilește diagnosticul (tabel 1). Evaluarea comportamentului violent și agresiv Evaluarea riscului suicidar Având În vedere riscul crescut de conduită autolitică pacienților depresivi care abuzează de alcool, clinicianul trebuie să evalueze atent următoarele date: − ideația autolitică În prezent (plan
EVALUAREA MANIFESTĂRILOR AGRESIVE LA PACIENTUL CU COMORBIDITATE DEPRESIE-ALCOOLISM. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by C. Ştefănescu, Roxana Chiriţă, V. Chiriţă, R. P. Dobrin, Magda Călăraşu () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1470]
-
risc foarte mare. Pacienții cu alcoolism se sinucid fie În cazul stării de ebrietate (suicid impulsiv), fie În timpul unui episod de confuzie. Evaluarea comportamentului heteroagresiv Comportamentul violent poate să apară fie pe fondul intoxicației etilice, fie ca expresie psihopatologică asociată (depresie agitată, tulburare de personalitate antisocială, delirium tremens). Evaluarea riscului de comportament violent include date anamnestice asupra comportamentelor de violență din trecut, abuz de droguri, amenințări la adresa unor persoane, accesul la diferite arme. Existența deficitului de frânare a pornirilor instinctiv emoționale
EVALUAREA MANIFESTĂRILOR AGRESIVE LA PACIENTUL CU COMORBIDITATE DEPRESIE-ALCOOLISM. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by C. Ştefănescu, Roxana Chiriţă, V. Chiriţă, R. P. Dobrin, Magda Călăraşu () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1470]
-
droguri, amenințări la adresa unor persoane, accesul la diferite arme. Existența deficitului de frânare a pornirilor instinctiv emoționale, instinctul de autoconservare, complianța la tratament și episoadele de furie cu heteroagresivitate sunt elemente importante care prognozează violența. Rolul tratamentului antidepresiv În comorbiditatea depresie alcoolism Pacienții, indiferent de apartenența la sex, diagnosticați cu depresie majoră și alcoolism, au rate mari de recădere după externarea din clinica psihiatrică. La acești pacienți și timpul scurs până la recădere este mai scurt. Din aceste motive decurge Încă o dată
EVALUAREA MANIFESTĂRILOR AGRESIVE LA PACIENTUL CU COMORBIDITATE DEPRESIE-ALCOOLISM. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by C. Ştefănescu, Roxana Chiriţă, V. Chiriţă, R. P. Dobrin, Magda Călăraşu () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1470]
-
deficitului de frânare a pornirilor instinctiv emoționale, instinctul de autoconservare, complianța la tratament și episoadele de furie cu heteroagresivitate sunt elemente importante care prognozează violența. Rolul tratamentului antidepresiv În comorbiditatea depresie alcoolism Pacienții, indiferent de apartenența la sex, diagnosticați cu depresie majoră și alcoolism, au rate mari de recădere după externarea din clinica psihiatrică. La acești pacienți și timpul scurs până la recădere este mai scurt. Din aceste motive decurge Încă o dată importanța diagnosticului comorbidității depresie alcoolism și a tratamentului susținut. Medicația
EVALUAREA MANIFESTĂRILOR AGRESIVE LA PACIENTUL CU COMORBIDITATE DEPRESIE-ALCOOLISM. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by C. Ştefănescu, Roxana Chiriţă, V. Chiriţă, R. P. Dobrin, Magda Călăraşu () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1470]
-
de apartenența la sex, diagnosticați cu depresie majoră și alcoolism, au rate mari de recădere după externarea din clinica psihiatrică. La acești pacienți și timpul scurs până la recădere este mai scurt. Din aceste motive decurge Încă o dată importanța diagnosticului comorbidității depresie alcoolism și a tratamentului susținut. Medicația antidepresivă este eficace În aceste cazuri, existând și date asupra eficacității chiar În cazurile de alcoolism neînsoțit de o depresie. Momentul instituirii tratamentului antidepresiv este În continuă dezbatere. În prezent este acceptată ideea că
EVALUAREA MANIFESTĂRILOR AGRESIVE LA PACIENTUL CU COMORBIDITATE DEPRESIE-ALCOOLISM. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by C. Ştefănescu, Roxana Chiriţă, V. Chiriţă, R. P. Dobrin, Magda Călăraşu () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1470]
-
până la recădere este mai scurt. Din aceste motive decurge Încă o dată importanța diagnosticului comorbidității depresie alcoolism și a tratamentului susținut. Medicația antidepresivă este eficace În aceste cazuri, existând și date asupra eficacității chiar În cazurile de alcoolism neînsoțit de o depresie. Momentul instituirii tratamentului antidepresiv este În continuă dezbatere. În prezent este acceptată ideea că, În cazul În care simptomele depresive persistă mai mult de 2-4 săptămâni, se va institui tratament medicamentos. Există Însă autori care susțin ideea unui tratament mai
EVALUAREA MANIFESTĂRILOR AGRESIVE LA PACIENTUL CU COMORBIDITATE DEPRESIE-ALCOOLISM. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by C. Ştefănescu, Roxana Chiriţă, V. Chiriţă, R. P. Dobrin, Magda Călăraşu () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1470]
-
inconsistente, se va ține cont de prevalența efectelor secundare și adverse, complianța pacientului fiind un punct critic al demersului terapeutic la acești pacienți. Inhibitorii selectivi ai recaptării serotoninei par a avea efect benefic În cura pe termen scurt atât asupra depresiei cât și asupra dependenței de alcool. Un studiu controlat, care a urmărit pacienții timp de 12 săptămâni, a arătat că administrarea citalopramului a condus la scăderea consumului de alcool la pacienții dependenți non-depresivi; efectul a fost semnificativ mai important la
EVALUAREA MANIFESTĂRILOR AGRESIVE LA PACIENTUL CU COMORBIDITATE DEPRESIE-ALCOOLISM. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by C. Ştefănescu, Roxana Chiriţă, V. Chiriţă, R. P. Dobrin, Magda Călăraşu () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1470]
-
alcool și prin diminuarea comportamentelor compulsive legate de consumul de alcool. Există studii similare efectuate cu fluoxetină, trazodonă și tianepină. Alți autori raportează eficacitatea stabilizatorilor dispoziției de tipul carbamazepinei sau a valproatului. Concluzii Studiile epidemiologice subliniază importanța asocierii alcoolismului cu depresia. Nu este Întotdeauna clar care tulburare este primară. Abuzul de alcool determină depresie, fapt demonstrat științific și constatat În clinică. Consumul de alcool secundar unei depresii este de asemenea o realitate clinică, cunoscută și explorată. Modificările neurochimice din alcoolism și
EVALUAREA MANIFESTĂRILOR AGRESIVE LA PACIENTUL CU COMORBIDITATE DEPRESIE-ALCOOLISM. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by C. Ştefănescu, Roxana Chiriţă, V. Chiriţă, R. P. Dobrin, Magda Călăraşu () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1470]
-
similare efectuate cu fluoxetină, trazodonă și tianepină. Alți autori raportează eficacitatea stabilizatorilor dispoziției de tipul carbamazepinei sau a valproatului. Concluzii Studiile epidemiologice subliniază importanța asocierii alcoolismului cu depresia. Nu este Întotdeauna clar care tulburare este primară. Abuzul de alcool determină depresie, fapt demonstrat științific și constatat În clinică. Consumul de alcool secundar unei depresii este de asemenea o realitate clinică, cunoscută și explorată. Modificările neurochimice din alcoolism și depresie, Înclinațiile suicidare și către violență, impulsivitatea și răspunsul terapeutic la administrarea medicației
EVALUAREA MANIFESTĂRILOR AGRESIVE LA PACIENTUL CU COMORBIDITATE DEPRESIE-ALCOOLISM. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by C. Ştefănescu, Roxana Chiriţă, V. Chiriţă, R. P. Dobrin, Magda Călăraşu () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1470]
-
de tipul carbamazepinei sau a valproatului. Concluzii Studiile epidemiologice subliniază importanța asocierii alcoolismului cu depresia. Nu este Întotdeauna clar care tulburare este primară. Abuzul de alcool determină depresie, fapt demonstrat științific și constatat În clinică. Consumul de alcool secundar unei depresii este de asemenea o realitate clinică, cunoscută și explorată. Modificările neurochimice din alcoolism și depresie, Înclinațiile suicidare și către violență, impulsivitatea și răspunsul terapeutic la administrarea medicației antidepresive, În special SSRIs, atrag atenția asupra importanței diagnosticării comorbidității depresie alcoolism și
EVALUAREA MANIFESTĂRILOR AGRESIVE LA PACIENTUL CU COMORBIDITATE DEPRESIE-ALCOOLISM. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by C. Ştefănescu, Roxana Chiriţă, V. Chiriţă, R. P. Dobrin, Magda Călăraşu () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1470]
-
Nu este Întotdeauna clar care tulburare este primară. Abuzul de alcool determină depresie, fapt demonstrat științific și constatat În clinică. Consumul de alcool secundar unei depresii este de asemenea o realitate clinică, cunoscută și explorată. Modificările neurochimice din alcoolism și depresie, Înclinațiile suicidare și către violență, impulsivitatea și răspunsul terapeutic la administrarea medicației antidepresive, În special SSRIs, atrag atenția asupra importanței diagnosticării comorbidității depresie alcoolism și a unei asistențe particulare. Problemele de ordin familial, social și economic ale acestei comorbidități sunt
EVALUAREA MANIFESTĂRILOR AGRESIVE LA PACIENTUL CU COMORBIDITATE DEPRESIE-ALCOOLISM. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by C. Ştefănescu, Roxana Chiriţă, V. Chiriţă, R. P. Dobrin, Magda Călăraşu () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1470]
-
secundar unei depresii este de asemenea o realitate clinică, cunoscută și explorată. Modificările neurochimice din alcoolism și depresie, Înclinațiile suicidare și către violență, impulsivitatea și răspunsul terapeutic la administrarea medicației antidepresive, În special SSRIs, atrag atenția asupra importanței diagnosticării comorbidității depresie alcoolism și a unei asistențe particulare. Problemele de ordin familial, social și economic ale acestei comorbidități sunt argumente În plus, mai ales că administrarea substanțelor antidepresive modifică substanțial evoluția acestor pacienți, deschizându-se calea către recuperare și reintegrare.
EVALUAREA MANIFESTĂRILOR AGRESIVE LA PACIENTUL CU COMORBIDITATE DEPRESIE-ALCOOLISM. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by C. Ştefănescu, Roxana Chiriţă, V. Chiriţă, R. P. Dobrin, Magda Călăraşu () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1470]
-
globală care reflectă propriul punct de vedere asupra: propriilor realizări și competențe, valoarea proprie, comportamentul propriu și al altora și propriilor posesiuni. O stimă de sine negativă sau scăzută este adesea aversivă și se află Într-o corelație semnificativă cu depresia. Stima de sine pozitivă este considerată foarte importantă pentru adaptarea psihică a persoanei la mediu. Cercetările de teren au scos În evidență că stima de sine se asociază cu dorința pentru control, speranță, motivație pentru realizări, singurătate (negativ), afecte pozitive
AGRESIVITATE ŞI STIMĂ DE SINE LA BĂRBAŢI – STUDIU COMPARATIV ŞI CORELAŢIONAL. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by G. Roşeanu, H. Vaida, H. Ardelean, Ştefana Vlad, G. Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1464]
-
pozitivă este considerată foarte importantă pentru adaptarea psihică a persoanei la mediu. Cercetările de teren au scos În evidență că stima de sine se asociază cu dorința pentru control, speranță, motivație pentru realizări, singurătate (negativ), afecte pozitive, nevoie pentru aprobare, depresie (negativ), agresivitate (negativ). Pe parcursul cercetării s-au avut În vedere următoarele ipoteze: 1. Vor exista diferențe semnificative Între eșantionul clinic și cel non-clinic În ceea ce privește agresivitatea. 2. Va exista o relație semnificativă Între nivelul stimei de sine și agresivitate. MATERIALE ȘI
AGRESIVITATE ŞI STIMĂ DE SINE LA BĂRBAŢI – STUDIU COMPARATIV ŞI CORELAŢIONAL. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by G. Roşeanu, H. Vaida, H. Ardelean, Ştefana Vlad, G. Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1464]
-
și dorul de părinți. Prețul plecării părinților la muncă în străinătate este foarte mare: ”Sute de copii vasluieni au tulburări de comportament din cauza despărțirii de părinții plecați la muncă în străinătate, ei au devenit extrem de sensibili și sunt predispuși la depresii.” <footnote Ana Rinder-psiholog, Evenimentul Zilei, nr.,5011, din 1 sep.t, 2006 footnote> Acești copii se bucură de o libertate mai mare în lipsa părinților, primesc bani de la aceștia și-și pot permite obiecte de lux (telefoane mobile sofisticate, haine scumpe
Bunicii ca părinţi de substituţie by Mariana Carcea, Ana Haraga, Didita Luchian () [Corola-publishinghouse/Science/393_a_761]
-
străduiesc din răsputeri să se achite de sarcini în mod cât mai favorabil, efectele substituirii lor cu părinții, nu întârzie să apară: scăderea randamentului școlar; creșterea numărului de absențe nemotivate; cazuri de copii ce prezintă caracteristicile specifice LD și ADHD; depresii apărute ca urmare a dezechilibrului afectiv cauzat de plecarea persoanei în care copilul se încredea cel mai mult și pe care o iubea necondiționat; frecvente cazuri de abandon școlar; apariția frecventă a cazurilor de suicid în rândul copiilor cu părinții
Bunicii ca părinţi de substituţie by Mariana Carcea, Ana Haraga, Didita Luchian () [Corola-publishinghouse/Science/393_a_761]
-
acceptă ipoteza de cercetare nr.1 și se respinge cea de nul, deoarece există o frecvență ridicată a răspunsurilor privind efecte ale înlocuirii părinților cu bunicii, dintre care: • la nivel psihologic pierderea motivației pentru învățare -17 (57%); anxietăți -15 (50%); depresii -12 (40%); • la nivel fiziologic frecvente îmbolnăviri 19 (63%); • la nivel social absențe nemotivate 11 (37%); scăderea considerabilă a performanțelor școlare 21 (70%). 2. Se acceptă ipoteza de cercetare nr. 2 și se respinge cea de nul, deoarece există o
Bunicii ca părinţi de substituţie by Mariana Carcea, Ana Haraga, Didita Luchian () [Corola-publishinghouse/Science/393_a_761]