1,946 matches
-
și punându-l jos spunea: „puiul în casă”, apoi se arunca câte o surcea în curte, continuând a spune: „uliul, vulpea, cioara, afară în pădure, în pustietăți”. Așa se proceda până la ultimul pui. Gospodinele aveau o mare credință în acest descîntec: „Dacă nu-i descântam, piereau și mai mulți” spuneau ele. Cu timpul, încrederea în forța magică a descântecului dispare. III. 4.6 OBICEIURI LA NAȘTERE, CĂSĂTORIE ȘI ÎNMORMÂNTARE III. 4.6.1 Nașterea Dintotdeauna provițenii au acordat o atenție deosebită
MONOGRAFIA COMUNEI PROVIȚA DE JOS by BADEA CRISTINA () [Corola-publishinghouse/Science/91872_a_92396]
-
spune: „uliul, vulpea, cioara, afară în pădure, în pustietăți”. Așa se proceda până la ultimul pui. Gospodinele aveau o mare credință în acest descîntec: „Dacă nu-i descântam, piereau și mai mulți” spuneau ele. Cu timpul, încrederea în forța magică a descântecului dispare. III. 4.6 OBICEIURI LA NAȘTERE, CĂSĂTORIE ȘI ÎNMORMÂNTARE III. 4.6.1 Nașterea Dintotdeauna provițenii au acordat o atenție deosebită celui nou- născut. Moașa „atotcunoscătoare”, era cea care se îngrijea de sănătatea și viitorul copilului. Ea îl scălda
MONOGRAFIA COMUNEI PROVIȚA DE JOS by BADEA CRISTINA () [Corola-publishinghouse/Science/91872_a_92396]
-
interpretare a unor genuri sau specii, altfel bogat reprezentate. Cele câteva articole care apar totuși, semnate nu numai de români, ci și de străini, au un caracter preponderent descriptiv: M. Schwarzfeld, O ochire asupra anecdotelor populare române, Artur Gorovei, Despre descântece, Elementul popular în literatura cultă și Legenda arborilor îmbrățișați, N. I. Apostolescu, Frunză verde, Th. D. Speranția, Frunză verde în poezia populară ș.a. Notabile sunt lucrările Verbul plastic în creațiunile poporane de B. Delavrancea, Despre muzica populară românească și culegerea ei
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289654_a_290983]
-
unui mod empiric de diagnostic (inspirația și flerul diagnostic sau terapeutic apare, ca urmare unei consecvente pregătiri teoretice, clinice și a unei experiențe dobândite în acest mod), dar de cele mai multe ori reprezintă și debutul tratamentului fie, că acesta se numește: descântec, trasul mâinii, fiertură de leac etc. IV. 1 Plante Yin și plante Yang În medicina tradițională chineză s-a făcut o separare a plantelor după efect (în lucrare s-a urmărit o reprezentare a plantelor medicinale din perimetrul florei dominant
Fitoterapie clinică by Florina Filip ciubotaru () [Corola-publishinghouse/Science/1133_a_2097]
-
în el/ năvălesc alții șchiopătând,/ ținând în cumpănire suliți/ scurt ucigându-se/ ori prefăcându-se în scârnă./ O ceață aromitoare/ afumă căpățâna lor/ și nici un sunet auzindu-se/ nervii felin se moaie/ ca de muzici.” După Utopia ninsorii (1975), incluzând „«descântece» despre singurătatea trupului și a sufletului în marele univers”, „«mituri» personale, discrete” (Petru Poantă), Spiritul însetat de real acutizează orientarea poetului (semnalizată în câteva rânduri anterior) către poemul cu înscenare similară parabolei. Ceea ce nu înseamnă că se amorsează un mesaj
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289289_a_290618]
-
De asemenea prin complacerea în relatarea anumitor aspecte ale trecutului în dauna prezentului (de pildă descrierea Sulinei). Și în special, prin complacerea într-o anumită atmosferă de misticism, chiar acolo unde nu e absolut necesar pentru a zugrăvi veridic realitatea (descântec, ziua babei, căutarea înecatului etc.) și aceasta fără a lua atitudine combativă”. Nici recenzia din Iașul Nou26 nu diferă prea mult de cele citate anterior: „Și, aici văd unul din principalele merite ale romanului recent apărut la E.S.P.L.A Soarele
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
o: valoare simbolică deosebită, fie planetară: 1.policar - degetul lui Venus, 2.arătător - degetul lui Jupiter, 3.mijlociul - degetul lui Saturn, 4.inelarul - degetul lui Apolo, 5.degetul mic - degetul lui Mercur; fie valoare socială (degetul mic, forță vitală, preziceri, descântece, totalitatea persoanei, simbol al cuvântului, degetul mare, valoare sexuală etc.). Degetul lui Venus: policar/degetul lui Venus,; dacă degetul mare e drept (o persoană cu noroc, valoare sexuală); dacă degetul mare e gros (o persoană care nu face compromisuri). Degetul
CETIRE ÎN PALMĂ by Noemi BOMHER () [Corola-publishinghouse/Science/100963_a_102255]
-
deformat (persoană vicioasă); dacă inelarul este prea mare (persoană extravagantă): Îngerii norilor îmi coborau pe șira spinării, Îngerii viermilor mă încălțau cu sandale. Nichita Stănescu, Mâna cu cinci degete . Degetul lui Mercur: degetul mic/degetul lui Mercur (forță vitală, preziceri, descântece, totalitatea persoanei, simbol al cuvântului, simț practic, sensibilitate), dacă baza degetului mic iese în afară (persoana este nervoasă, extenuată fizic); când curba mâinii este convexă (o persoană ce are capacitate creativă) aspectul degetului mic arată cum va fi bătrânețea: dacă
CETIRE ÎN PALMĂ by Noemi BOMHER () [Corola-publishinghouse/Science/100963_a_102255]
-
se afla pe vremea aceea în British Museum, și am citit tot ce-am găsit din perioada aceea, cam între 17210-1720, dacă nu mă înșel. Nu conta ce fel de carte e, un tratat despre ciuperci, o carte despre haine, descântece... Trebuia să absorb și să storc de sensuri modul de exprimare, vocabularul, ritmurile vorbirii, tonul. Trebuia să o fac până ce ajungeam să scriu în limba secolului XVIII la fel de curgător cum scriu în limba secolului XX. După câteva luni mi-a
by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
nivel profesional: Ea al medicinei îi supraveghea pe toți medicii și era revendicat, prioritar, ca strămoș, de medicii empirici. în zilele de sărbătoare medicii nu aveau voie să practice profesia. Tratatele medicale studiate în vederea profesionalizării, cuprindeau și formele magico- hieratice, descântece, farmece, exorcisme, blesteme de alungare a răului dar și texte empirice, laice, eliberate de magie. în aceste cărți, pe lângă practici, sunt enumerate și boli cu tratamentul respectiv și modul de preparare. Faptul că sunt trecute cauzele, manifestările și diagnosticul bolii
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
focul pântecelui matern, de aceea mitul său stă sub semnul focului cosmic regenerator, purificator. Cultul său a fost introdus în Attica în secolul VI î.Chr. Antecedența sa pare a fi imemorială, când se apela, pentru vindecare la magia albă, descântec, buruieni de leac, alifii, masaje, formule impresive etc. După secolul VI î.Chr., Asklepios a avut temple în întreaga lume greco romană și templele sale erau, ca la egipteni, clinici și policlinici. Preoții săi erau și medici. în Epidaur se
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
familii bine închegate, educație zalmoxiană, practica mișcării și a competițiilor populare etc. etc. Toate aceste condiții au făcut ca medicina dacă să aibă caracter popular, iar experiența terapeutică naturistă să aibă rezultate atât de evidente încât practicile oculte precum vrăjile, descântecele, magia neagră să nu aibă prioritate, ca la alte popoare străvechi. Astfel, variata experiență medicală dacică s-a putut mai lesne apropia de medicina științifică și aceasta de ea, conferindu-i un caracter obiectiv și o anume reputație. Varietatea și
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
bolnav, partea nu poate fi sănătoasă. Căci, ziceau ei, toate lucrurile bune și rele pentru om în întregul său vin de la suflet și de acolo curg ca de la cap la ochi, prietene, și mai observa el, sufletul se vindecă cu descântece. Aceste descântece sunt vorbele frumoase care fac să se nască în suflete înțelepciune“. Această mărturie este excepțională, ca și concepția medicală dacică. Întâi, pentru că a lăsat-o Socrate prin Platon dar și prin faptul că Socrate a preluat-o pentru
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
nu poate fi sănătoasă. Căci, ziceau ei, toate lucrurile bune și rele pentru om în întregul său vin de la suflet și de acolo curg ca de la cap la ochi, prietene, și mai observa el, sufletul se vindecă cu descântece. Aceste descântece sunt vorbele frumoase care fac să se nască în suflete înțelepciune“. Această mărturie este excepțională, ca și concepția medicală dacică. Întâi, pentru că a lăsat-o Socrate prin Platon dar și prin faptul că Socrate a preluat-o pentru logica ei
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
afectarea psihicului poate condiționa sau determina sănătatea fizică, pe când suferința fizică nu întotdeauna afectează sufletul. Relatarea lui Socrate, preluată de către toți istoricii noștri, oferă posterității concepția medicală dacică rămasă foarte modernă. Tot din relatarea socratică, rezultă și nivelul superior al descântecului dacic, eliberat de obscurantismul înșelător, și convertit într-o sugestionare incantatoare, mobilizatoare de energii existente latent în om, în pacient. Mărturie despre plantele utilizate în terapie de către daci depune și Dioscorides în Materia Medica unde 27 de plante sunt menționate
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
natură religioasă, morală, socială, filosofică și de practică medicală. Medicina vedică, cu exorcisme și demonologie, e de natură mitică. Vedele datează de pe la anul (1000 î.Chr.), cuvântul veda însemnând, cunoaștere, știință. în cartea a 4-a a vedelor (Atharwa-Véda) întâlnim descântece și formule magice privind izgonirea duhurilor rele, medicina timpului ocupându-se și de sănătatea sufletului. Preoții brahmani dețineau formule magice vindecătoare într-un anumit cadru, moment și tehnică ritualică. Se va forma astfel tradiția hinduistă, denumire de la fluviul Indus, azi
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
Codex Argentus, scris cu litere argintii și majuscule aurii pe pergament purpuriu, a rămas ca un monument de limbă germanică. Prin creația alfabetului și după Göttische Bibel popoarele germanice vor da vestitele cântece eroice și experiența lor „medicală“ primară: vrăjitorii, descântece, preziceri, oracole, dar și plante medicinale etc. Medicina germanică se va decanta și forma prin călugării enciclopediști ai mânăstirilor creștine prin care și limba germană veche va evolua în germana medie și din secolul XIV, în germana modernă. Creștinismul, prin
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
populară) și de cărțile vechi, explicând termeni și grafii greșit interpretate (Pasagii obscure din Miron Costin, Contribuție la onomastica „Romanului lui Alexandru” și a „Romanului Troadei”), înțelesuri pierdute (În jurul „Alexandriei”. „Paștele blajinilor” și altele, O străveche formulă de exorcism în descântecele noastre, Sfinții-medici în graiul și folclorul românesc), mecanismele gândirii mitizante (Dunărea, fluviu al Paradisului), străvechi credințe (Trei probleme folclorice și aspectele lor românești). Umanismul, rod al formației de clasicist, dar și opțiune spirituală, este afirmat cu un patetism particular și
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285791_a_287120]
-
în care te mișcai foșnind mistere/ O, cum cântau cămările de jaruri/ sub fermecate armele clepsidrei!” Preocuparea pentru sonoritatea cuvintelor, uneori fără urmărirea unui sens precis, generează efuziuni lirice a căror muzicalitate este aceea a cântecelor de leagăn și a descântecelor: „mamă mamă/ iubita mea veche/ cercel de scamă/ te port la ureche/ răsfăț cuprins/ și fără dare/ cu dinadins/ hoață de soare/ încă și iar/ adună cheamă/ sâmbur de jar/ zborul din vamă.” Volumul Miraria (1977) aduce în lirica lui
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287127_a_288456]
-
care însă nu s-a putut căsători din cauza conspirației altor uriași. Pierzându-l, l-a plâns mult, lacrimile ei simbolizează ploaia pentru recolte bogate. În palatul ei adăpostește, postum, pe toți cei care suferă din dragoste. Ca magiciană deține arta descântecelor și a farmecelor. Alaiul ei de zâne are menirea de a consola femeile nefericite în dragoste. Natt este zeița nopții, fiica uriașului Nör. Este reprezentată ca o femeie frumoasă, cu pielea închisă la culoare și surprinde prin nestatornicia în dragoste
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
arte, printre care: arta amorului, canto, muzică instrumentală, dans, caligrafie, desen, pictură, modelarea lutului, arta tatuajului, arta fardării, aranjarea patului, confecționarea ghirlandelor de flori, confecționarea podoabelor, folosirea parfumurilor, aranjarea carelor florale, crearea versurilor, gimnastica, bunele maniere, tehnica vrăjitoriei și a descântecului etc. Multe dintre ele deveneau celebre prin inteligență și stăpânirea artelor. Erau respectate cele bogate. Aveau locuințe luxoase, slujitori. Întrețineau relații sociale variate și își exercitau influențele asupra celor cu poziții sociale înalte. Erau generoase cu brahmanii, contribuiau la întreținerea
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
în "Memorii Geografice", arată că apele acestei mări sunt albe, iar numele antic i-a revenit de la furtunile sale și pirateriile care se practicau pe ea. În mitologia românească, Marea Neagră este numită simplu Marea sau Apa Mare, ca în unele descântece legate de ritualuri magice neschimbate de-a lungul timpului 16. Totuși, în balade și colinde, desigur mai noi, este numită Marea Neagră, precum în colindul "Mînăstirii Albe", de pe "prundul" Mării 17. Pentru Dimitrie Cantemir, cărturar român de la începutul secolului XVIII, numele
Hidronimie by Marcu Botzan [Corola-publishinghouse/Science/295566_a_296895]
-
anumite corecturi; există povestiri mitice care prefigurează cazul special de care se ocupă magul și care, de multe ori, fac aluzie la mituri pe care nu le cunoaștem (probabil fictive) și care trebuie să aibă valoare de model pentru reușita descântecului; se găsesc și Întrupări În mag ale zeului care trebuie să intervină, așa Încât puterea acestuia crește peste măsură; se mai găsesc și amenințări ale magului pentru zeii care nu acceptă cererea (vor rămâne fără ofrande; lumea va fi răsturnată); există
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
semnificația cuvântului egiptean) de către zeul Thotxe "Thot"; este deci paradigma cea mai sigură a oricărei salvări. Odată cu polarizarea care Însoțește adesea experiența trăirii religioase, chiar În timp ce se Înmulțesc posibilitățile de a interveni asupra vieții procio, făcându-i, prin rugăciuni și descântece, pe zei să intervină În desfășurarea lucrurilor, Începe să apară În conștiința omului ideea destinului, reprezentat de zeul Shaixe "Shai"2. Într-o istorisire din această epocă 3, vedem cum la nașterea fiului regelui asistă cele „Șapte Hathorxe "Hathor"” (la
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
de responsabilii acestui regat și se rezolvă problema alternanței anotimpurilor și a perioadelor de fertilitate. 2) Plângerile lui Dumuzixe "Dumuzi" - Mesopotamienii l-au preamărit pe acest zeu În multe texte care amintesc despre „căsătoria sacră” cu Inanna/Iștarxe "Iștar", În descântece Împotriva unor boli, În vrăjile pentru iubire, În celebrările anuale ale Învierii sale, În textul Visul lui Dumuzi și altele. În ceea ce privește tema tratată mai sus cea referitoare la moartea lui Dumuzixe "Dumuzi" și la coborârea sa În infern, o importanță
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]