1,930 matches
-
I, Tipografia lui R. Eckhardt, Cernăuți, 1883, V+438 p. 7. "Ornitologia poporană română", Tom II, Tipografia lui R. Eckhardt, Cernăuți, 1883, 423 p. 8. "Câteva inscripțiuni și documente din Bucovina, adunate de...", Tipografia Academiei Române, București, 1885, 16 p. 9. "Descântece poporane române, culese de...", Tipografia lui R. Eckhardt în Cernăuți, Suceava, 1886, XXII+352 p. 10. "Biserica din Părhăuți în Bucovina", Tipografia Academiei Române, București, 1887, 8 p. 11. "Nunta la români". "Studiu istorico-etnografic comparativ", Edițiunea Academiei Române, Tipografia "Carol Göbl", București
Simion Florea Marian () [Corola-website/Science/297541_a_298870]
-
Magdalena Dănăilă cu muzică live. Abandonează însă studiul la chitară odată cu desființarea clubului și, în timpul școlii, se dedică voleiului de performanță la care însă trebuie să renunțe din cauza problemelor medicale care îi slăbiseră rezistență organismului. Prima sa compoziție a fost "Descîntec de ploaie", creată special pentru Festivalul Ion Minulescu de la Slatina. Aceeași melodie va fi prezentată în festivalul “Floare de Colț” de la Giurgiu, în 1995, împreună cu o nouă compoziție, piesa festivalul "Surpriză". Festivalul “Floare de Colț” a reprezentat începutul unei perioade
Maria Magdalena Dănăilă () [Corola-website/Science/315813_a_317142]
-
roșie (sau un șnur roșu, ori o bucată de pânză de aceeași culoare, ori un obiect de îmbrăcăminte) pot atrage „uitătura” și aceasta își „varsă” acolo puterea, copilul scăpând astfel de a fi deocheat. Persoanele deocheate scapă de acesta prin descântece, diferite de la o regiune la alta Alte credințe legate de deochi:
Deochi () [Corola-website/Science/315142_a_316471]
-
de unde s-a cules. Între 1889 și 1892, s-au cules mai mult de două mii de cântece poporale lirice și epice, dintre care a ales, cum spune autorul, pe cele mai importante. Cântecele de dragoste, leagăn, de cătănie, bocetele, colindele, descântecele, cât și baladele, basmele din aceste culegeri, oglindesc o gamă amplă a sentimentelor omului din popor. În a doua parte a prefeței, arată însușirile gramaticale, mai ales fonetice, ale graiului bănățean, dând exemple. Hodoș arată că: Alte însușiri ale graiului
Enea Hodoș () [Corola-website/Science/322322_a_323651]
-
nu o pierde, îi răspunde: În aceste balade, culese de E. Hodoș, se foloseste repetiția, hiperbola, pronumele relativ-interogativ. În ceea ce privește versificația, este caracteristică rima populară în care abundă perioadele monorime. Seria de "Poezii poporale din Bănat" se încheie cu volumul III, "Descântece". Acest volum cuprinde descântece de tot felul, însoțite de explicații ale ceremonialului cu care se rosteau. Dacă o fată îmbătrânea, se ducea la vrăjitoare și-i dădea un cocoș, ca să-i descânte. Baba, ținând cocoșul, spunea: Dacă acesta este un
Enea Hodoș () [Corola-website/Science/322322_a_323651]
-
răspunde: În aceste balade, culese de E. Hodoș, se foloseste repetiția, hiperbola, pronumele relativ-interogativ. În ceea ce privește versificația, este caracteristică rima populară în care abundă perioadele monorime. Seria de "Poezii poporale din Bănat" se încheie cu volumul III, "Descântece". Acest volum cuprinde descântece de tot felul, însoțite de explicații ale ceremonialului cu care se rosteau. Dacă o fată îmbătrânea, se ducea la vrăjitoare și-i dădea un cocoș, ca să-i descânte. Baba, ținând cocoșul, spunea: Dacă acesta este un descântec pentru parte, urmeză
Enea Hodoș () [Corola-website/Science/322322_a_323651]
-
Acest volum cuprinde descântece de tot felul, însoțite de explicații ale ceremonialului cu care se rosteau. Dacă o fată îmbătrânea, se ducea la vrăjitoare și-i dădea un cocoș, ca să-i descânte. Baba, ținând cocoșul, spunea: Dacă acesta este un descântec pentru parte, urmeză unul de iubire. La 24 iunie, la așa zisele Sânziene, fetele obișnuiau să meargă în afara satului, să se dezbrace, după ce se asigurau că nu le vede nimeni, și să-și spele fata și corpul cu roua florilor
Enea Hodoș () [Corola-website/Science/322322_a_323651]
-
după ce se asigurau că nu le vede nimeni, și să-și spele fata și corpul cu roua florilor mirositoare, rostind înainte de ivitul soarelui, următoarele cuvinte: Descâtecele de izdat, 12 la număr, cam toate se prezintă sub următorea formă: Cartea conține descântece de colăcit, de mânătură, adică de alungarea bolii de la o persoană, de muroni, de bubă, miguloși, gâlci, albeață, junghi, spaimă, de șarpe de întorcere. Cele din urmă se caracterizează prin repetiții în ordinea numărătorii aritmetice: Cele mai numeroase sunt descântecele
Enea Hodoș () [Corola-website/Science/322322_a_323651]
-
descântece de colăcit, de mânătură, adică de alungarea bolii de la o persoană, de muroni, de bubă, miguloși, gâlci, albeață, junghi, spaimă, de șarpe de întorcere. Cele din urmă se caracterizează prin repetiții în ordinea numărătorii aritmetice: Cele mai numeroase sunt descântecele de deochi, 20 la număr, care se rosteau cam toate la fel, la dureri de cap sau amețeli: Prin miracolul și prin formulele lor, descântecele au corespondență cu alte specii ale literaturii populare, printre care basmul, care încântă cel mai
Enea Hodoș () [Corola-website/Science/322322_a_323651]
-
Cele din urmă se caracterizează prin repetiții în ordinea numărătorii aritmetice: Cele mai numeroase sunt descântecele de deochi, 20 la număr, care se rosteau cam toate la fel, la dureri de cap sau amețeli: Prin miracolul și prin formulele lor, descântecele au corespondență cu alte specii ale literaturii populare, printre care basmul, care încântă cel mai mult pe cei mici. Povestitul, după cum susține Ovidiu Bârlea în "Antologie de proză populară epică", datează din cele mai vechi timpuri: E. Hodoș, în volumul
Enea Hodoș () [Corola-website/Science/322322_a_323651]
-
acesteia conține: viața, moartea, luptele dintre triburi, munca, iubirea. Toatea acestea sunt cântate în creații lirice, cântece de vitejie, legende, cântece de leagăn. Înțelepciunea populară este surprinsă în proverbe și sentințe. De asemenea, mai circulau în popor diverse forme de descântece, "incantationes", și cântece de ospețe, "carmina convivalia". Tot prin creații de acest gen s-au transmis din generație în generație legenda lui Romulus și Remus, rivalitatea dintre "Tarquini" sau dintre Horați și Curiați. Spre deosebire de legendele grecești, care aveau un caracter
Istoria literaturii () [Corola-website/Science/322282_a_323611]
-
născut al sultanului) Hŭrrem i-a creat lui Mustafa o reputație de trădător, deși era un excelent conducător, iubit de ieniceri. Astfel, Suleiman l-a ucis. Mult timp a circulat legendă că Roxelana l-ar fi vrăjit pe sultan prin descântece și poțiuni. În 1554 ambasadorul Austriei, Busbeck, scria că existau în capitala femei care îi duceau sultanei Hŭrrem cranii de hiena, considerate pe atunci că un puternic afrodisiac. Dar nici una din ele nu a acceptat să-mi vândă mie oasele
Roxelana () [Corola-website/Science/328812_a_330141]
-
ascunsă în stufăriile din bălțile Șoldăneștilor, unde se adunau zilnic moș Hau (fanaragiul orașului), moș Spânu (un grec fugit de prigoana turcilor și pripășit aici cu zece ani în urmă) și lelea Ileana (cunoscătoare a buruienilor de leac și a descântecelor). Acolo a învățat tainele pescuitului, dar ucenicia sa a fost întreruptă odată cu începerea școlii, iar ostrovul de odinioară nu a mai fost regăsit peste ani. Sadoveanu prezintă câteva expediții la pescuit: o partidă de pescuit cu undița în apropiere de
Împărăția apelor () [Corola-website/Science/334879_a_336208]
-
cum dorește aceasta. Astfel, bărbatului nu i se permite să mai aibă relații sexuale cu alte femei, și este obligat să poate culorile preferate ale Qandīšei: roșu, negru, verde. Singura modalitate pentru vindecarea „bolnavului” este ca aceste să asiste la descântecele și ceremoniile frățiilor religioase Gnawa sau Ḥamădša. Ultima grupare a dezvoltat un cult special pentru Aïcha Qandīša, punând pe seama ei puterea lor spirituală și devenindu-i astfel susținători devotați. În folclor, Qandīšei este căsătorită cu ğinnul Ḥammu Qiyu, care nu
Aïcha Qandisha () [Corola-website/Science/331950_a_333279]
-
contact cu Țara Oașului a fost în vremea studenției, când, pregătind o comunicare pentru Sesiunea Națională a Cercurilor Științiice Studențești, a avut posibilitatea să parcurgă manuscrise cu texte culese din acest ținut nordic, de o arhaicitate copleșitoare. Găsise într-un descântec din Racșa o expresie pietrificată („apă "leuroasă"”). Apoi a aflat că oșenii, maramureșenii și o parte dintre codreni numesc butoaiele, în care păstrează vinul și țuica, "tonuri;" în franceză „toneau”. Dicționarele îl informează că francezii moșteniseră cuvântul de la vechii celți
Viorel Rogoz () [Corola-website/Science/334152_a_335481]
-
se adunau zilnic un băiat mai mare pe nume Culai, moș Hau (fanaragiul orașului), moș Spânu (un grec fugit de prigoana turcilor și pripășit aici cu zece ani în urmă) și lelea Ileana (cunoscătoare a buruienilor de leac și a descântecelor). După preluarea puterii de către sistemul comunist, Sadoveanu a sprijinit noile autorități, trecând de la propria versiune de realism la doctrina comunistă a realismului socialist. În 1948, după abdicarea Regelui Mihai și instalarea regimului comunist la putere, Sadoveanu primește cele mai înalte
Nada Florilor () [Corola-website/Science/335312_a_336641]
-
Proza fantastică a lui Mircea Eliade are la bază două tipuri de simboluri: unul folcloric („Domnișoara Christina”, „Șarpele”) și altul indic („Secretul doctorului Honigberger”, „Nopți la Serampore”). Având o temă fantastică extrasă din folclor, nuvela „Șarpele” are ca motto un descântec popular de dragoste: "„Tu șerpe bălaur/ cu solză de aur/ cu nouă limbe împungătoare/ cu nouă cozi izbătoare/ să te duci la ea/ unde-o vei afla.../ și tu să n-o lași/ până ce ea,/ mândra mea,/ cu mine s-
Șarpele (nuvelă) () [Corola-website/Science/334686_a_336015]
-
studiul "Mit și realitate" al lui Mircea Eliade: „În lunga incursiune asupra miturilor sfârșitului lumii am vrut să scoatem în relief că esențial, (...) nu este faptul însuși al sfârșitului, ci certitudinea că va avea loc "un nou început".”, care înlocuiește descântecul de dragoste din textul original. Există unele diferențe între textul scris și varianta ecranizată. Principala diferență o constituie secvența finală a filmului, care evidențiază că toată acțiunea prezentată în carte este un vis premonitoriu și inițiatic al Dorinei înainte de întâlnirea
Șarpele (nuvelă) () [Corola-website/Science/334686_a_336015]
-
sosirea preotului cu Iordanul sau Chiraleisa, iar după sfințirea mesei, parte din bucate sunt adăugate în hrana animalelor pentru "a fi protejate de boli și pentru a fi bune de prăsilă". Botezul Cailor Ajunul Bobotezei era un moment favorabil farmecelor, descântecelor și altor practici magice. Se credea că, dacă în dimineața ajunului Bobotezei, pomii erau acoperiți cu promoroacă, vor avea rod bogat, iar animalele din grajd vorbesc la miezul nopții despre locurile unde sunt ascunse comorile. În seara de Ajun se
Botezul Mântuitorului, Regii Magi și Befana by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105871_a_107163]
-
și rodul colindând pe ulițe, iar vacarmul pe care-l fac cu bicele, buciumele sau oalele are ca scop înlăturarea forțelor malefice: seceta, tăciunele de grâu, insectele și animalele dăunătoare recoltei etc. De asemenea, feciorii dezleagă și cununiile, cu un descântec: "Slobozim câșlegiile/ Să mărităm fetele/ Umblați, feciori,/ Să fie pețitori". Sfântul Vasile. În tradiția populară se mai spune că așa cum este musafirul din ziua de Sfântul Vasile, bogat ori sărac, așa va fi omul tot anul. Totodată, în ziua de
Sfântul Vasile. De ce trebuie să bei cât mai mult vin de Sfântul Vasile by Crișan Andreescu () [Corola-website/Journalistic/105881_a_107173]
-
pentru a scoate din apa o cruce aruncată de preot și cel practicat de fete, care pun busuioc sub pernă pentru a-și visa alesul. BOBOTEAZA. La români în unele zone se colinda, se fac și se prind farmecele și descântecele, se află ursitul, se fac prorociri despre noul an. BOBOTEAZA. La Boboteaza se sfințesc toate apele, iar preotul se duce la o apă unde va arunca o cruce. Mai mulți bărbați se aruncă în apă ca să o aducă înapoi, iar
BOBOTEAZA. Ce nu este bine să faci în această zi. Tradiții și obiceiuri by Crișan Andreescu () [Corola-website/Journalistic/102410_a_103702]
-
pentru a scoate din apa o cruce aruncată de preot și cel practicat de fete, care pun busuioc sub pernă pentru a-și visa alesul. BOBOTEAZA. La români în unele zone se colinda, se fac și se prind farmecele și descântecele, se află ursitul, se fac prorociri despre noul an. BOBOTEAZA. La Boboteaza se sfințesc toate apele, iar preotul se duce la o apă unde va arunca o cruce. Mai mulți bărbați se aruncă în apă ca să o aducă înapoi, iar
BOBOTEAZA. Ce NU trebuie să faci în această zi by Crișan Andreescu () [Corola-website/Journalistic/103654_a_104946]
-
pentru a scoate din apa o cruce aruncată de preot și cel practicat de fete, care pun busuioc sub pernă pentru a-și visa alesul. BOBOTEAZA. La români în unele zone se colinda, se fac și se prind farmecele și descântecele, se află ursitul, se fac prorociri despre noul an. BOBOTEAZA. La Boboteaza se sfințesc toate apele, iar preotul se duce la o apă unde va arunca o cruce. Mai mulți bărbați se aruncă în apă ca să o aducă înapoi, iar
BOBOTEAZA. De ce trebuie să te ferești în această zi by Crișan Andreescu () [Corola-website/Journalistic/101520_a_102812]
-
și rodul colindând pe ulițe, iar vacarmul pe care-l fac cu bicele, buciumele sau oalele are ca scop înlăturarea forțelor malefice: seceta, tăciunele de grâu, insectele și animalele dăunătoare recoltei etc. De asemenea, feciorii dezleagă și cununiile, cu un descântec: "Slobozim câșlegiile/ Să mărităm fetele/ Umblați, feciori,/ Să fie pețitori". Sfântul Vasile. În tradiția populară se mai spune că așa cum este musafirul din ziua de Sfântul Vasile, bogat ori sărac, așa va fi omul tot anul. Totodată, în ziua de
Sfântul Vasile. De ce trebuie să bei cât mai mult vin în această zi by Crișan Andreescu () [Corola-website/Journalistic/101531_a_102823]
-
medicină populară; se împletesc cununițe din spice de grâu și flori de câmp pentru a fi purtate de tineri la celebrarea căsătoriilor; se pocnesc frunze de tei pentru alungarea spiritelor rele; se prepară unsori pentru ungerea ugerului vacilor; se fac descântece împotriva Ielelor; se ung ușile cu usturoi ș.a. La practicile de pomenire a morților din ziua Rusaliilor se desfasoara și obiceiuri și ceremonii dedicate celor vii, ca de pildă Prinsul verilor și verișoarelor (în sudul țării) În biserici, se aduc
Rusalii. Tradiții și superstiții. De ce ramurile de tei au puteri miraculoase by Crișan Andreescu () [Corola-website/Journalistic/102012_a_103304]