5,982 matches
-
ca un principiu ecologist de sine stătător (Dobson 1990; Goodin 1992; Helleiner 2000). Nu îmi propun să răspund în mod direct la a doua parte a dezbaterii, dar voi încerca să demonstrez, contrazicându-i pe Goodin și pe Eckersley, că descentralizarea este un punct esențial în politica ecologistă. Acestui subiect merită să-i fie acordat mai mult spațiu tocmai datorită implicațiilor pe care le are în Relațiile Internaționale. Ecologie globală La începutul anilor 1990 au început să apară lucrări ce dezvoltau
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
au legături clare cu alte tradiții, ceea ce susțin eu este varianta cea mai plauzibilă și mai reprezentativă cu privire la ceea ce consideră ecologiștii că este necesar să se restructureze în politica globală. Acesta este cel de-al treilea pilon al ecologismului internațional descentralizarea. Totuși, rămâne de stabilit dacă acesta este un principiu esențial al ecologismului politic, după cum vom evidenția în continuare. Implicațiile argumentelor ecologiste asupra structurilor politice globale sunt considerabile. O'Riordan (1981) prezintă o tipologie utilă a pozițiilor care reies din perspectiva
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
pe care o adoptă ecologiștii (1981: 303-7; Dobson 1990:82-3). În primul rând, statul-națiune este deopotrivă și prea mic, și prea mare pentru a putea aborda cu succes chestiunea sustenabilității, și este nevoie de noi structuri regionale și globale (alături de descentralizarea în stat) pentru a coordona eficient răspunsurile. Voi relua această discuție mai târziu, într-o abordare a scrierilor lui Eckersley. O a doua interpretare, populară în anii 1970, dar aproape absentă în discuțiile din deceniul următor, este ceea ce O'Riordan
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
pe care o evidențiază O'Riordan este denumită de acesta "soluția anarhistă". Aceasta a devenit poziția adoptată de ecologiști ca fiind cea mai bună interpretare a implicațiilor limitelor creșterii. Mulți o consideră un principiu în sine al ecologismului (de exemplu, descentralizarea este unul dintre cele patru principii ale ecologismului în programul "verzilor" germani (Programme of the German Green Party 1983). Termenul "anarhist" este folosit într-un sens moale, în această tipologie. El se referă la faptul că ecologiștii au în vedere
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
naționaliste și militariste) care constituie puterea statului" (Carter 1993: 45; vezi și Wall 1994). Așadar, statul nu este numai dispensabil din punctul de vedere al ecologiștilor, ci chiar indezirabil. Oricum, fie că se aderă sau nu la interpretarea anarhistă, impulsul descentralizării este cea mai importantă temă adusă de ecologism în Relațiile Internaționale. Unul dintre cele mai cunoscute sloganuri politice ecologiste este "gândește global, acționează local". Pe lângă calitățile retorice, sloganul este un derivat al celor două principii de mai sus. În timp ce problemele
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
la scară globală, se pot găsi soluții numai dărâmând structurile de putere globale care le-au generat, prin acțiuni locale și crearea unor comunități politice la scară mică și a unor economii autosuficiente. Unul dintre cele mai pertinente argumente în favoarea descentralizării din cadrul teoriilor politice ecologiste este susținut de John Dryzek în Rational Ecology (1987). Dryzek rezumă astfel: avantajele descentralizării; comunitățile mici sunt mai responsabile în ceea ce privește protecția mediului din imediata lor apropiere, pentru că depind în mai mare măsură de serviciile bazate pe
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
acțiuni locale și crearea unor comunități politice la scară mică și a unor economii autosuficiente. Unul dintre cele mai pertinente argumente în favoarea descentralizării din cadrul teoriilor politice ecologiste este susținut de John Dryzek în Rational Ecology (1987). Dryzek rezumă astfel: avantajele descentralizării; comunitățile mici sunt mai responsabile în ceea ce privește protecția mediului din imediata lor apropiere, pentru că depind în mai mare măsură de serviciile bazate pe mediu (1987, Capitolul 16). Independența și dimensiunile reduse scurtează canalul de reacție, și este mai ușor să se
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
de ecologiști (și de alții) ca fiind cauza problemelor mediului (1987: 219; vezi și The Ecologist 1993 pentru discuții aprofundate pe subiecte similare). Autorii ce au tratat tema "ecologiei globale" susțin și ei acest argument al teoriei politice ecologiste în favoarea descentralizării puterii. În același timp, ei îl abordează din perspectiva economiei politice: din punctul lor de vedere, nu este vorba doar de scara organizării politice, ci și de o reorganizare a formelor structurale ale instituțiilor politice, și mai ales de o
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
fiecărui membru de ceilalți, și implicit existența unor obligații. Și, în sfârșit, proprietatea comună face mai greu de adoptat practicile bazate pe acumulare, uzufructul fiind mai probabil. Ideea bunurilor comune este evident foarte consecventă cu argumentele teoriei politice ecologiste în favoarea descentralizării puterii și a democrației "la firul ierbii". Ar trebui să fie clar că, din această perspectivă, termenul de "bunuri comune globale", utilizat în discuțiile ambientaliștilor din curentul principal pentru a face referire la probleme cum ar fi încălzirea globală sau
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
lipsit de sens. Cu toate acestea, conceptele sunt complementare prin aceea că arată că este foarte probabil ca anumite comunități democratice la scară mică să producă practici sustenabile în limitele impuse de o planetă finită. Obiecții la argumentele ecologiste în favoarea descentralizării În literatura academică din anii '90 s-a pus deseori sub semnul întrebării atașamentul ecologiștilor față de descentralizare (ex. Goodin 1992; de Geus 1995). În plus, Doherty și de Geus (1995: 4) afirmă că în anii '90 partidele ecologiste au renunțat
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
ca anumite comunități democratice la scară mică să producă practici sustenabile în limitele impuse de o planetă finită. Obiecții la argumentele ecologiste în favoarea descentralizării În literatura academică din anii '90 s-a pus deseori sub semnul întrebării atașamentul ecologiștilor față de descentralizare (ex. Goodin 1992; de Geus 1995). În plus, Doherty și de Geus (1995: 4) afirmă că în anii '90 partidele ecologiste au renunțat la unele dintre angajamentele lor ca răspuns la succesul electoral și la nevoia corespunzătoare de "realism". Obiecțiile
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
Goodin 1992; de Geus 1995). În plus, Doherty și de Geus (1995: 4) afirmă că în anii '90 partidele ecologiste au renunțat la unele dintre angajamentele lor ca răspuns la succesul electoral și la nevoia corespunzătoare de "realism". Obiecțiile împotriva descentralizării tind să apară în trei forme. Le vom trata pe primele două aici, iar pe a treia în următoarea secțiune. Prima obiecție ar fi aceea că probabil micile comunități anarhice ar fi prea parohiale și prea preocupate de ele însele
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
garanta că aceste comunități se vor preocupa de efectele pe care le au asupra altor comunități. Rezolvarea acestei probleme este o chestiune de cultură politică, și nu de structură politică. O a doua obiecție este că, întrucât pledoaria ecologiștilor în favoarea descentralizării implică în mod clar o respingere explicită a sistemului contemporan de state suverane, este subminată pretenția acestora de a avea o relevanță globală. Criticii argumentează că micile comunități descentralizate vor avea prea puține șanse să dezvolte mecanisme eficiente de rezolvare
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
mai descentralizată, așa că pot fi considerați deosebit de vulnerabili la acest aspect. Însă, dacă Goodin nu a reușit să demonstreze că ecologiștii trebuie să imagineze ceva mai mult decât instituții de coordonare a informației, atunci propunerile acestora au totuși avantajul că descentralizarea radicală face mai practicabilă administrarea ecologică la fața locului, folosind multe dintre argumentele expuse anterior de Dryzek. O politică globală din ce în ce mai ecologistă? O a treia obiecție împotriva argumentului ecologist, pe care am subliniat-o, este într-o oarecare măsură diferită
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
vedere teoretic diferit și Wapner (1996), avansează toți același argument. Dalby susține, fiind de acord cu criticile ecologiste la adresa "gestiunii ecologice globale", că: "Dilema politică și ironia în acest caz fac ca alternativa la eforturile globale de administrare și anume, descentralizarea politică și controlul local, deseori enunțate ca alternativă politică în teoria ecologistă să rămână în mare parte supusă aceluiași imaginar politic limitat, al analogiei cu sistemul intern (1998:13)". Critica adusă de Dalby este aceea că ecologiștii rămân fideli unui
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
unui model politic suveranist, "analogia cu sistemul intern". Într-un context teoretic diferit, și Wapner aduce același tip de critică în expunerea sa privind "politica civică mondială" (1996); la fel și critica lui Kuehls la adresa lui Bookchin (1996: în special 106). Descentralizarea puterii, așa cum interpretează Wapner și Dalby poziția ecologiștilor, este pur și simplu o formă de recreare a instituțiilor politice existente, a statelor suverane, la niveluri mult mai locale, mai "umane". Dar aceasta este o interpretare greșită. Este adevărat că argumentele
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
politice existente, a statelor suverane, la niveluri mult mai locale, mai "umane". Dar aceasta este o interpretare greșită. Este adevărat că argumentele ecologiste se bazează mult pe chestiuni ce țin de scară. Dar ele exprimă clar faptul că o asemenea descentralizare în scopuri ecologice implică organizarea unor instituții politice fundamental diferite. Acest fapt este clarificat de opoziția explicită a multor astfel de autori împotriva instituțiilor și practicilor suveranității; după cum subliniază Helleiner (1996), acesta a fost întotdeauna subînțelesul deliberat al sloganului "gândește
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
diferite. Acest fapt este clarificat de opoziția explicită a multor astfel de autori împotriva instituțiilor și practicilor suveranității; după cum subliniază Helleiner (1996), acesta a fost întotdeauna subînțelesul deliberat al sloganului "gândește global, acționează local". Este, de asemenea, clar că această descentralizare este determinată și de îngrijorarea ecologiștilor în privința ierarhiei și a dominării. Deci nu mai este vorba numai de nivelul instituțiilor politice în stat, ci și de forma acestora. Autorii aparținând ambelor curente de idei Kuehls (1996), Stewart (1997) și Dalby
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
politice tradiționale, și nu reușește să conceapă ideea de a se împotrivi globalizării, nu cu scopul (cum ar dori social-democrați precum Hirst și Thompson 1996, sau Weiss 1998) să revitalizeze statul națiune, ci spre a face posibilă o mai profundă descentralizare a vieții politice. "Rețelele" societății civile globale în viziunea lui Wapner și a lui Lipschutz ar putea reprezenta o modalitate eficientă de facilitare a cooperării intercomunitare pentru rezolvarea problemelor evocate mai sus, sau de a dobândi modalități eficace de organizare
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
autori asociați "ecologiei globale", care se străduiesc să răspundă la întrebarea de ce ar fi "bunurile comune" forma de spațiu politic și social cea mai favorabilă practicii sustenabile (contrar sugestiei lui Garrett Hardin și a altora), poziție care întărește argumentele în favoarea descentralizării. În ciuda unor dificultăți din cursul anilor 1990, cert rămâne faptul că, pentru majoritatea celor care au scris pe acest subiect, din diverse perspective, implicațiile politice ale ecologismului merg în direcția unei descentralizări radicale a puterii (de ex. Bryant și Bailey
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
și a altora), poziție care întărește argumentele în favoarea descentralizării. În ciuda unor dificultăți din cursul anilor 1990, cert rămâne faptul că, pentru majoritatea celor care au scris pe acest subiect, din diverse perspective, implicațiile politice ale ecologismului merg în direcția unei descentralizări radicale a puterii (de ex. Bryant și Bailey 1997; Luke 1997; Helleiner 2000). Dar ceea ce este important la această critică adusă poziției ecologiste este felul în care atrage atenția asupra situației contemporane strategice a ecologiștilor, și în același timp asupra
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
de state (reificat), precum cea din argumentele anarhiste ale lui Bookchin. Din această perspectivă se remarcă lucrarea lui Eckersley, The Green State (2004). Cartea precedentă a lui Eckersley (1992) conținea o respingere explicită a ecoanarhismului și dădea o importanță deosebită descentralizării în gândirea ecologistă. Pe baza lecturii pe care o face implicațiilor ecocen-trismului, autoarea elaborează un argument politic etatist în orientarea sa. Deși nu adoptă poziția "eco-autoritarismului" ca Hardin (1974), Heilbroner (1974) sau Ophuls (1977), ea sugerează, în totală contradicție cu
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
1974), Heilbroner (1974) sau Ophuls (1977), ea sugerează, în totală contradicție cu ecoanarhismul larg răspândit în gândirea ecologiștilor, că statul modern este un instrument politic necesar dintr-un punct de vedere ecologist. Ea sugerează că ecocentrismul necesită în același timp descentralizarea puterii în stat și centralizarea puterii la nivel regional și global. În concordanță cu ideea lui O'Riordan despre primul tip de reformă a ordinii mondiale, autoarea susține că un sistem politic "multistratificat", cu dispersarea puterii atât în jos, către
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
economie politică pe care tot aceștia vor să o promoveze, există în multe zone ale lumii, după cum am observat deja. Dacă adăugăm această dimensiune la evoluțiile globale despre care vorbește Eckersley, atunci am putea asista la schimbarea opiniilor despre potențialul descentralizării, așa cum este ea promovată de ecologiști. Aceste mișcări pot fi bineînțeles analizate sub forma unor presiuni care susțin (în timp ce presiunea radicală este menținută) mai multe mișcări reformatoare care să dezvolte multilateralismul ambiental, modernizarea ecologică și democrația discursivă. Dar ele pot
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
centralizarea puterii, și altele, și funcționează ca agenți care ajută la crearea și susținerea democrației și cetățeniei ecologice. Concluzie Ideea centrală a acestui capitol este analiza modului în care majoritatea ecologiștilor resping sistemul de state și susțin în primul rând descentralizarea comunităților politice sub nivelul statului-națiune, mai degrabă decât noi forme de autoritate politică globală. Aceasta implică descentralizarea nu numai a organizării politice, dar și a organizării economice și sociale. Ei pledează și pentru abandonarea sistemelor și practicilor tradiționale, în favoarea unor
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]