7,054 matches
-
ceea ce scăpa din curțile cenzurii. Atunci, chiar și acele jumătăți de adevăr, care reușeau să fie spuse aveau un ecou extraordinar. Acum, poți să spui adevărul întreg, ba chiar și contrariul lui și ecoul este mic. Din păcate asistă la despărțirea dintre publicul mare, publicul larg și cartea în sine. - Care ar fi motivele? - Unul este cel material și, în al doilea rând - sau, poate chiar în primul rând este vorba despre formația omului. În sensul că generațiile vechi au fost
“SCRIITORUL ADEVĂRAT ESTE ACELA CARE A REUŞIT SĂ RĂMÂNĂ FIDEL TALENTULUI SĂU” de GABRIEL DRAGNEA în ediţia nr. 706 din 06 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/365788_a_367117]
-
și invocări, îndemnuri și provocări la aventuri intime, înrudite cu poezia lui Nichita Stănescu: „Atâta dor mă arde în plecare, / Atâta frig există-n așteptări, / Iubito, dintre stele ne apare , / Poemul rătacit în depărtări”/ Se evidențiază și reversul trist al despărțirii, după împlinirea fericită a iubirii: „Te-am căutat o veșnicie, / Și-n viforul dintre simțiri, / Cândva, de-a fost o simfonie, / Acum, doar triste amintiri”/ („Cândva”) Nu lipsesc nici peisaje romantice, marine și nocturne, în cadrul cărora se consumă iubire discretă
MARIAN BĂRĂSCU -POEME de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 600 din 22 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/365847_a_367176]
-
pe lume Să mi-l aducă înapoi... ------------------------------------- *Agada (ivr. Aggadah - texte rabinice) **Aficoman (ivr. Afikoman. grk. Epikomen - desert, bucățică de pască ascunsă de adulți la masa de Paște (Pesah) și cautată de copii pentru o recompensă în bani sau dulciuri) DESPĂRȚIRE Mi-au spus că trebuie să ne despărțim. De-atâta vreme mă-nsoțești prietenă fidelă, tovarășă la greu și bine, deși cam scumpă pentru mine, ca un magnet, atrăgătoare. Dar, vai! Nu m-am simțit în stare Să-mi umplu vremea
FLOARE DE NISIP (POEME) 1 de MADELEINE DAVIDSOHN în ediţia nr. 1893 din 07 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/365971_a_367300]
-
O LAS, SĂ MĂ LASE Bombele ce cad, gloanțele ce zboară, Totul e un iad, făcute să doară. Lipit de pământ, simt gustul de humă, Dar am scut de-argint cu chipul de zână. Trei ani au trecut; e grea despărțirea, Când tu, cu-n sărut, juratu-mi-ai iubirea. Când ochii deschid și văd dimineața, Te văd iar în gând și îți simt dulceața, Și cred că există un bun Dumnezeu, Iubirea ți-e castă și știu că ți-e
POEZIE DE MIRCEA TRIFU de ION I. PĂRĂIANU în ediţia nr. 1517 din 25 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/366012_a_367341]
-
genialitatea stând cu mâna-ntinsă la colțul străzii, ca și cum ar cere milă în plenul Senatului. Teribilă metaforă! Tare aș vrea s-o văd analizată și comentată sub toate aspectele valențelor ei etice și estetice, într-un studiu pe care, la despărțirea de prim-vicepreședintele său, îl va semna Nicolae Manolescu. Pe care îl salut netimbrat, dar cu întregul meu respect colegial de cotizant la zi. ----------------------------------- Corneliu LEU 25 februarie 2015 București Referință Bibliografică: Corneliu LEU - BUGETUL PERSONAL AL SCRIITORULUI ȘI FOAMEA
BUGETUL PERSONAL AL SCRIITORULUI ŞI FOAMEA PE CARE VOR ALEŞII SĂ I-O TIMBREZE de CORNELIU LEU în ediţia nr. 1517 din 25 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/366018_a_367347]
-
convoi" "Coborât din (moși) strămoși" " Pentru clipa ce -o să vie", peste noi... " Nemuritori", "Vieți păcătoase" sub "Un grăunte de Soare "La priveghi de lună nouă""Descătușare-n închisoare" " Ca un cireș sălbatic","Toamna""Spre stână" ca niște "Nomazi" O "Despărțire pe peron" "Boala", " A fost odată"...azi... "Zorile"-n " Avertisment" "Clipele", în " Rădăcini" "Migrația"-n "Lacrimi de piatră" "Neliniști" multe în "Micimi" "Nisipuri", " Lozul", "Despre viață" "Arderi", " Pasăre de dor" "Între soți" : "Ai cui orfani ?" "Dotare"..." Unui fumător" "Roata"-n
(EU NU !) M-AM SINUCIS ÎN GÂNDURI NE SPUNE SCR.ÎNV.CONSTANTIN STANCIU. de PAULIAN BUICESCU în ediţia nr. 2099 din 29 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/365326_a_366655]
-
a îndurat din partea celor ce îl amenință, cei de care va scăpa foarte curând. Spre deosebire de el, Pâncu a știut să-și plece capul încă de la început, a știut ca încetul cu încetul „să-i ia politic ” astfel încăt acum, aproape de despărțire își permite să intervină : - Oricât i-am „ asupri ” nu vom reuși să fim la fel de câinoși ca și voi ! Bert înțelege. Recunoștința față de felul cum a fost primit și tratat, de către veterani, se transformă în greață. După numai câteva zile, la
XII. ECOU RĂTĂCIT (INCURSIUNE ÎN ABSURD) de ADRIAN LIȚU în ediţia nr. 2105 din 05 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/365293_a_366622]
-
schimbase radical. Avea acum cu totul alte trăiri, acestea păreau a fi mult mai intense. Dacă până odinioară uita de sine, acum uita de toți și de toate. Mia și Florin nu mai erau împreună, abia dacă băgase de seamă despărțirea lor și cât de mult fusese legat de ei ! - Bine gașpere, mulțumesc de întrebare ; mă gândesc să-i fac o surpriză... - Adică ? - Să dau o fugă până în Galați, aș vrea s-o revăd ! - Ai bani de drum ? Te pot ajuta
IV. ECOU RĂTĂCIT de ADRIAN LIȚU în ediţia nr. 2077 din 07 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/365253_a_366582]
-
curca în lemne ?! ’’ Au izbucnit amândoi în râs, de această dată sincer, fiindu-le greu să se mai oprească. - Bine,... accept! - Mădălină, fată dragă, nu fii tristă fiidcă e păcat... - Nu sunt tristă câtuși de puțin! Este cea mai frumoasă despărțire din viața mea. N-am s-o uit niciodată! - Promite-mi că o vei uita cât mai târziu cu putință; acest fapt are pentru mine o semnificație mult, mult mai profundă! - Promit! Promit! Promit... și să știi că nu sunt
V. ECOU RĂTĂCIT de ADRIAN LIȚU în ediţia nr. 2084 din 14 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/365254_a_366583]
-
prin ce trecuse Albert însă nu se pronunțase niciodată. Știa că va mai avea de suferit astfel încât răspunsul ei a fost evaziv: - Dacă tu o placi mamă..... eu, ce pot să spun!? Mitrului nu i-a cerut nicio părere. La despărțire, cu ceva timp înainte de a se urca în tren, Erica se strânsese la pieptul lui și îi șoptise: „mă tem de tatăl tău! ” El a liniștit-o zâmbindu-i, însoțindu-și îmbrățișarea de o anume fermitate, atât cât să se
XXI. ECOU RĂTĂCIT (RĂTĂCIRI) de ADRIAN LIȚU în ediţia nr. 2140 din 09 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/365366_a_366695]
-
ideea folosirii ordinelor de serviciu puse la îndemână, el condusese Dacia înțesată cu militari în termen. Nu alcoolul îi determinase comportamentul ci nevoia de a fi în centrul atenției, nevoia de a avea iluzia că este lider ; iluzie pierdută odată cu despărțirea de prietenii din București cănd trenul cu recruți a pornit din gară către ceea ce va avea să se întâmple ....... și multe s-au mai întâmplat, culminând cu această faptă. Dintre toate amintirile una devine din ce în ce mai persistentă în mintea lui Albert
XVII. ECOU RĂTĂCIT (INCURSIUNE ÎN ABSURD) de ADRIAN LIȚU în ediţia nr. 2120 din 20 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/365363_a_366692]
-
nu putea să nu aibă efect asupra lui. Nu a mai suferit, suferise cu ceva vreme în urmă cât pentru o viață. Acum doar s-a îmbătat. Trezit din beție, oarecum proaspăt, în dimineața următoare i s-a refuzat, la despărțirea din gară, un sărut care ar fi putut fi înfrângerea resemnării lui. În fapt nu era vorba nicicum de resemnare ci de amânarea oricărei decizii în ceea ce îi privea. Intrase într-o nouă sesiune de examene și urma ca după
XXVIII. ECOU RĂTĂCIT de ADRIAN LIȚU în ediţia nr. 2196 din 04 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/365386_a_366715]
-
bine s-a simțit împreună cu alcineva, știa că este doar ceva de conjunctură, că de fapt între el și Erica nu se putea interpune nimeni decât doar vremelnic ; convingere pe care o declara, pentru a nu se naște confuzii. La despărțire, ca un gest firesc, s-a limitat la a-i strânge mâna prietenește. A urmat o ezitare și a rostit a scuză : - Nu am cum să o părăsesc, este într-o situație nefericită... - Înțeleg. - Bine. Vacanță plăcută ! - Vacanță plăcută și
XXVIII. ECOU RĂTĂCIT de ADRIAN LIȚU în ediţia nr. 2196 din 04 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/365386_a_366715]
-
să gust poeme-antume. Din pomul sacru, interzis, Să mai gustăm ce ne-am promis. Suntem de mult un fapt divers în prea îngustul univers. Trăim, iubim sublingual, Ca- n noaptea ultimului bal. Cum să-ncolțească fericirea când țipă-n toate, despărțirea! Când ceața se întinde-n spasme, Și ia ce-a mai rămas din basme! Referință Bibliografică: RESTURI / Marioara Nedea : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2355, Anul VII, 12 iunie 2017. Drepturi de Autor: Copyright © 2017 Marioara Nedea : Toate Drepturile
RESTURI de MARIOARA NEDEA în ediţia nr. 2355 din 12 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/365424_a_366753]
-
feței lui Albert dezvăluie nu atât uimirea față de neverosimil cât întrebările nerostite astfel încât nea Titi continuă : „Dacă m-a reprimit ? Dacă a suferit cât timp am părăsit-o ? Dacă mi-a făcut reproșuri ? Ei bine, pot să spun că aceste despărțiri, atunci când au loc, ne apropie și mai mult. Unde mai pui faptul că m-am întors acasă înțolit, în costum nou cumpărat de prima ! Nici nu-ți poți închipui cât de mult s-a bucurat revăzându-mă. ” Fără de voia lui
XX. ECOU RĂTĂCIT (IȚE PESTRIȚE ȘI UN FIR ROȘU) de ADRIAN LIȚU în ediţia nr. 2133 din 02 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/365365_a_366694]
-
plimbare știind că, dacă vor sta față în față, îi va putea urmări orice expresie a feței, orice ezitare, orice încruntare... Cu calm, cu voce caldă, a început să pună întrebări la care ea a răspuns cu aceeași intonație. Înainte de despărțire i-a cuprins umerii între brațe, ca într-o pornire de îmbrățișare, fără ca ea să se împotrivească. Nu avea de gând să ducă gestul până la capăt și nici nu a făcut-o. I-a urat numai bine și a eliberat
XX. ECOU RĂTĂCIT (IȚE PESTRIȚE ȘI UN FIR ROȘU) de ADRIAN LIȚU în ediţia nr. 2133 din 02 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/365365_a_366694]
-
nici acte de proprietate, fiind lot dat în folosința părinților, el aparținând ceapeului de la data semnarii adeziunii de intrare in colectiv, considerându-se doar “lot ajutător” lăsat părinților. La câteva luni de la forțarea tatei de a intra în ceape și despărțirea noastră de bunurile “donate” gospodăriei colective “benevol”, bunica a preferat să părăsească această lume nedreaptă de pe pământ, îndreptându-și sufletul spre alte aspirații mai înalte și mai sfinte, acelea ale crezului în atotputernicia Divinității și găsirea unei vieți mai drepte
POVESTIRI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1248 din 01 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/365373_a_366702]
-
nuanțe evidente epico-dramatice) derulându-se spectral între momentele cheie ale vieții pământene: nașterea, pruncia, adolescența, maturitatea, senectutea și, inevitabil, moartea, căreia i se dedică o epopee aparte, abundând în ritualuri (pre/neo)creștine, bocetul cu valențe imemoriale, dar și dureroasa despărțire de cei dragi. Cu certitudine, creația lirică a lui Ion C. Duță reprezintă un tablou - ce se dorește complet - al trăirii și spiritualității românești, frumos filigranate în doruri, nostalgii, bucurii și împliniri fără seamăn. Din Țara Parângului - o altă carte
NOI APARIŢII LITERARE LA EDITURA ARMONII CULTURALE – 9 IUNIE 2014 de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 1256 din 09 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/365464_a_366793]
-
In orice dimineață. Imnuri de mărire În graiul său dulce Cânt de mulțumire Domnului aduce! Cu Supremul, frate Dincolo de ură Drumul ce străbate E-n Tăcerea pură. Nu se îndoiește Calea-i în Iubire Nu-l mai stăpânește Gând de despărțire. 21 sept 2013 Elena Armenescu Referință Bibliografică: Înțeleptul / Elena Armenescu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 995, Anul III, 21 septembrie 2013. Drepturi de Autor: Copyright © 2013 Elena Armenescu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este
ÎNŢELEPTUL de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 995 din 21 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/365082_a_366411]
-
Auziți, a apărut șefa la orizont!, încearcă să glumească, însă e evident că vocea imperativă mamei îi stârnește încă o teamă imensă, ca în copilărie. Se ridică sprijinindu-se cu amândouă mâinile de masă și le zice drept salut de despărțire: - Eu am un principiu în viață: dacă beau, știu când să mă opresc, nu-ntrec niciodată măsura!... Iese împleticindu-se. Afară e beznă și găsește cu greu poarta. Ofensate de atitudinea lui ipocrit-binevoitoare, gazdele nu-l conduc decât până pe verandă
PRINCIPIUL DE VIAŢĂ de VOICHIŢA PĂLĂCEAN VEREŞ în ediţia nr. 937 din 25 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/365149_a_366478]
-
Frosei să constate. El, Albert, se simțea numai pe deplin fâstâcit, căutându-și cuvintele pentru a explica inexplicabilul. Nu bănuia că Frosa, datorită prietenelor Ericăi, era deja la curent cu totul, că evaluase situația, ba chiar își pregătise cuvintele de despărțire : - Fii pe pace, te înțeleg și nu-ți face probleme în ceea ce mă privește. Nu sunt eu aceea care să ducă, mult timp, lipsă de companie. * Eliberat de propriile-i frământări, Albert s-a lăsat copleșit de un dor nespus
II. ECOU RĂTĂCIT de ADRIAN LIȚU în ediţia nr. 2065 din 26 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/365179_a_366508]
-
acest lucru mai târziu. Să fi fost prea târziu ? Niciodată nu este prea târziu să înțelegi că te poți bucura de-a pururi de ceea ce ai avut, de ceea ce ai putut să simți la un moment dat. * Oriunde, oricând, momentul despărțirii este inevitabil. Doar despărțirea poate fi definitivă ori temporară. În acest moment, al despărțirii, comportamentul fiecăruia este diferit. Pentru Albert, acest moment părea să fie o poartă către viitor. Erica părea cuprinsă de neliniște, de incertitudini. Siguranța lui Albert i-
II. ECOU RĂTĂCIT de ADRIAN LIȚU în ediţia nr. 2065 din 26 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/365179_a_366508]
-
Să fi fost prea târziu ? Niciodată nu este prea târziu să înțelegi că te poți bucura de-a pururi de ceea ce ai avut, de ceea ce ai putut să simți la un moment dat. * Oriunde, oricând, momentul despărțirii este inevitabil. Doar despărțirea poate fi definitivă ori temporară. În acest moment, al despărțirii, comportamentul fiecăruia este diferit. Pentru Albert, acest moment părea să fie o poartă către viitor. Erica părea cuprinsă de neliniște, de incertitudini. Siguranța lui Albert i-a redat însă încrederea
II. ECOU RĂTĂCIT de ADRIAN LIȚU în ediţia nr. 2065 din 26 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/365179_a_366508]
-
să înțelegi că te poți bucura de-a pururi de ceea ce ai avut, de ceea ce ai putut să simți la un moment dat. * Oriunde, oricând, momentul despărțirii este inevitabil. Doar despărțirea poate fi definitivă ori temporară. În acest moment, al despărțirii, comportamentul fiecăruia este diferit. Pentru Albert, acest moment părea să fie o poartă către viitor. Erica părea cuprinsă de neliniște, de incertitudini. Siguranța lui Albert i-a redat însă încrederea. * Pentru o bună parte din elevi, zilele de practică din
II. ECOU RĂTĂCIT de ADRIAN LIȚU în ediţia nr. 2065 din 26 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/365179_a_366508]
-
dinainte, cel care ar fi strigat la cer în fața unei nedreptăți, cel care... dar comentariile au devenit inutile. Era prea marcat de degringolada evenimentelor petrecute după momentul revoluției. * Fusese educat să creadă în cărți, în ele puteai găsi adevărul. După despărțirea de George, prietenul lui de odinioară începuse să devoreze zeci, poate chiar sute de, cărți molipsit de această pasiune. Discernământul avea să vină însă mai târziu. La o vârstă poate prea fragedă citise “Uvedenrode” carte care l-a marcat profund
XI. CASA SUFLETULUI MEU de ADRIAN LIȚU în ediţia nr. 2055 din 16 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/365168_a_366497]