2,000 matches
-
Copilărie. Scene de viață provincială, traducere din engleză și note de Irina Horea, Editura Humanitas, București, 2011. * Jeanette Winterson, Sexul cireșilor, traducere din limba engleză și note de Ana Chirițoiu, Editura Humanitas, București, 2009. * W.N.P. Barbellion, Jurnalul unui om dezamăgit, traducere din engleză și note de Anca Bărbulescu, Editura Humanitas, București, 2008. * Ismail Kadare, Umbra, traducere din albaneză de Marius Dobrescu, Editura Humanitas, București, 2008. * Ames Joyce, Portret al artistului la tinerețe, traducere de Antoaneta Ralian, prefață de Dana Crăciun
[Corola-publishinghouse/Science/84939_a_85724]
-
de lungi, acest lucru nu era imposibil"95. Pentru mine, concepția cea mai apropiată de aceea a lui Le Bon îi aparține lui Charles de Gaulle. Atașat prin toate fibrele ființei sale de democrație, cuprins de admirație pentru libertățile republicane, dezamăgit că Franța nu e Anglia o Anglie de dreapta autorul Psihologiei mulțimilor visa, ca toți cei din clasa sa și nu numai, la o putere care să fie stabilă fără a fi și autoritară 96. Istoria însă a hotărît altceva
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]
-
guvernare, iar societatea democratică visată a cedat locul unor mișcări totalitare. Milioane de oameni s-au lăsat amăgiți de vorbele demagogilor, de ideologiile lor. Cei care și-au pus speranța în triumful rațiunii și al bunului simț au fost crunt dezamăgiți. Forța a zdrobit dreptatea. Iar oamenii liberi au acceptat sclavia, suveranitatea impuse prin violență 347. Și în vîltoarea acestor mișcări, urechile fine, ciulite asemenea celor ale iepurelui, și exact din aceleași motive, urechile fine ale evreilor începeau să audă zvonuri
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]
-
mențină și o oarecare distanță față de acesta. KT nu trebuie să se identifice cu pacientul, dar trebuie să se ferească de a-i impune bolnavului o anumită concepție despre sănătate. În situația unor rezultate modeste, pacientul va fi cu siguranță dezamăgit și nu-și va ierta niciodată terapeutul. Din acest punct de vedere, dialogul dintre KT și pacient are o mare valoare de susținere. • KT nu trebuie să se lase condus de bolnav. El trebuie să găsească momentul propice pentru a
[Corola-publishinghouse/Science/2035_a_3360]
-
dublu era practicat, deci, în continuare și de Rusia care, în cazul în care s-ar fi decis să acționeze ar fi făcut-o împotriva Franței, deoarece "elle était résolument contraire aux Varsoviens, leș seul véritables alliés de Napoléon"308. Dezamăgit de conduită tarului, Napoleon a hotărât să nu mai conteze pe alianță cu Rusia, decizie care semnifică "la fin de Tilsit"309. Rusia s-a decis, totuși, să intre, parțial, în acțiune. Generalul Golițân a pătruns, la 3 iunie 1809
[Corola-publishinghouse/Science/1555_a_2853]
-
că noi ne creăm continuu pe noi Înșine. Μ Într-o mare dragoste care cunoaște, la un moment dat, decepția, logica rațiunii intervine și aduce argumente justificative, care lasă loc uitării, iertării sau Împăcării. În schimb, logica inimii privește iubirea dezamăgită (sau trădată) ca pe un fapt care nu poate fi reluat niciodată. Inima judecă așadar În termeni de concluzii, de hotărâri definitive (așa se explică deciziile extreme, de renunțare chiar la viață, ale multora dintre cei care au cunoscut drama
[Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
apare și bunica, mergînd liniștită; Maria face un semn către băieți, adică să se ridice în picioare și să intre în formație, ceea ce se și întîmplă, după care se duce să deschidă; în pragul ușii, un bărbat) Delegatul: Bună ziua. Maria: (dezamăgită, nedumerită) Bună ziua. (intră în formație) Delegatul: Eu sînt delegatul comitetului de bloc. Și am un mesaj. (citește de pe o hîrtie scoasă din buzunar) "Cu ocazia alegerii tovarășului în funcția de rector, noi, comitetul, în numele colocatarilor, vă adresăm sincere felicitări, urări
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
Octav, nu te îndepărta... Eu îți admir exercițiile... dar încă n-ai răspuns la întrebare... Octav: Domnule, nimeni nu te iartă. Ei bine, dacă mă gîndesc bine, singura mea opinie fermă este că n-am nici o opinie fermă. Mona: (oarecum dezamăgită) Hm!, cineva a fost condamnat al moarte pentru un asemenea răspuns... Octav: Istoria e plină de samavolnicii... de prostie și sălbăticii... Mona: Totuși răspunsul tău e numai un joc de cuvinte încrucișate... Octav: Ai dreptate... de fapt e un joc
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
decît miza demonstrată de romane ca Un soir au club, 2001 (locul 3 În top 20 al celor mai bune cărți franceze pe 2002, alcătuit la fiecare sfîrșit de an de revista Lire), În care un pianist de jazz căsătorit, dezamăgit și obosit de trepidația vieții de artist, aflat departe de nevastă, se Îndrăgostește de proprietara unui club, redescoperă paradisul pierdut, Întîrzie la domiciliul conjugal și provoacă, indirect, moartea nevestei care pornise la drum să-l aducă acasă, salvîndu-l de el
[Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
eșecuri, dacă e normal să fie așa, să scrii doar cu condiția de a fi eșuat În realitate și să Încerci să „te scoți” astfel. Să fie vorba despre o subzistență a tragediei Într-o epocă refractară la tragic și dezamăgită tocmai din cauza asta? Fiecare eșec Înregistrat În romanele lui Adely devine, dialectic, mijloc de cunoaștere. În urma lor, de fiecare dată, protagonistul regăsește calea spre sine Însuși, schimbarea la față prin actul scrierii cere obligatoriu o dialectică negativă căreia să-i
[Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
marginalizat. Nu mai are încredere în nimeni. Se simte marginalizat. Nu crede că îi lipsește ceva în mod special, însă societatea îi condiționează, îi limitează posibilitățile de acțiune. În momentul de față mă simt un om cu drepturi depline, dar dezamăgit. ● Nici la serviciu și nici familiei socrilor nu le-a spus la început că a fost crescut la casa de copii. A lăsat să treacă o perioadă de timp pentru a fi cunoscut mai bine și apoi le-a spus
[Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
-
e, de fapt, lumea lui Caragiale marcată de imensa dramă din 1907, de frămîntările de dinaintea războiului balcanic, apoi ale celui mondial. O lume din ce în ce mai egoistă, mai venală, mai cinică. Jovialității, entuziasmului, generozității i-au urmat, de fiecare dată, decepția, întristarea. Dezamăgit, îmbătrînit sufletește, Caragiale moare departe de țară, în „exil”. Asaltat pretimpuriu de aceleași stări, Bacovia trăiește în „exilul interior”, căci „exil” e cînd te lovești de incomprehensiunea celorlalți și ești, o lungă vreme, marginalizat. în opera lui Caragiale și în
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
se arată scîrbit de cei ce născoceau "fel de fel de lucruri imposibile în ceea ce privește legăturile dintre Eminescu și Mite Kremnitz"216. Eminescu a sperat o iubire tot așa de sinceră și de curată ca acea de la Ipotești, dar a rămas dezamăgit. Iubitele care i-au ieșit în cale aveau multă experiență în relațiile lor cu bărbații, așa că toate l-au dezgustat pînă la misoginism. Într-o scrisoare către Veronica Micle, el concludea: "Cuvîntul nu-i cuvînt, amorul nu-i amor și
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
eroda în vest. Mishima a încercat să pună la cale o lovitură de stat împotriva armatei japoneze împreună cu câțiva membri ai grupării sale paramilitare, Tate no Kai (Societatea scutului). Când atentatul nu a reușit să atragă adepți din rândurile infanteriei, dezamăgit, Mishima s-a sinucis. În 1970, tocmai când avea 45 de ani el și un coleg și-au făcut hara-kiri (numit și seppuku) o sinucidere rituală prin spintecare. Multe din operele lui tratează o perfecțiune sexuală masculină sub diferite aspecte
by George Rousseau [Corola-publishinghouse/Science/1102_a_2610]
-
să își înfrâneze instinctele bestiale, sunt Dora Roza, Teofil Boboc și alții. Personajul principal e Zoli, fost militant, bărbat ce se crezuse constructor al unui pod de aur și care, în realitate, a zidit unul de gheață. E un suflet dezamăgit, torturat de căințe, de remușcări. Drama acestui om sfârșit, retras în satul natal, unde nu e așteptat de nimeni, zbuciumul acestui suflet pustiit învederează imposibilitatea evitării răului prin boicotarea istoriei. Atitudinea capitulării adoptată de el (și, mai înainte, de istoricul
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288929_a_290258]
-
europeană. Odată cu Religia Mîntuirii terestre se prăbușește și falsul și nefastul Universal. Nici URSS, nici China, nici Vietnamul nu-și asumaseră misiunea salvării neamului omenesc: comunismul devenise de fapt masca noilor Puteri și a noului Imperiu. Firește, mulți dintre cei dezamăgiți se refugiază în literatură, în filozofie, în Vechea religie. În schimb, unii văd în Europa posibilitatea operării acelei reconcilieri între concret și universal pe care și-o închipuiseră a se afla la Moscova sau la Beijing. Cultura europeană este cea
Gîndind Europa by Edgar Morin [Corola-publishinghouse/Science/1421_a_2663]
-
care industria le va scoate din pământ nu va rămâne în mâna industriașilor, ci toate se vor duce în speculații, adică vor cădea în casele noastre. Lupta aprigă pentru supremație, ciocnirile vieții economice vor crea și au și creat societăți dezamăgite, reci și fără inimă. Aceste societăți vor avea o absolută scârbă pentru politica superioară și pentru religie. Singura lor călăuză va fi calculul, adică aurul, pentru care ele vor avea un adevărat cult din cauza bunurilor materiale pe care el li
„Protocoalele” Înţelepţilor Sionului by Unknown () [Corola-publishinghouse/Science/852_a_1577]
-
i), nu lipsește nici orientarea "filosofică" (infra ii): i) "Dacă istoria structuralismului este deja lungă, concluzia pe care o tragem de aici nu este că ar fi vorba de o doctrină sau de o filosofie, întrucît am fi foarte repede dezamăgiți, ci în mod esențial de o metodă, cu tot ceea ce implică termenul: tehnicitate, obligații, onestitate intelectuală și progres în aproximările succesive" (J. Piaget, 1968: 159). "Structuralismul este esențialmente o activitate, adică o succesiune regulată de operații mentale" (R. Barthes, 1964
by Daniela Rovenţa-FrumuŞani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
țională, folclorul românesc, frumusețea naturii Țărilor Române. Etapele roman tismului românesc sunt: - Romantismul pașoptist (1830-1866) este „vizionar și apocaliptic cu Heliade, mesianic și exaltat cu literatura de exil a pașoptismului, epic și solar cu Alecsandri, declamator și gotic cu Bolintineanu, dezamăgit și fantastic cu pașoptiștii, titanic și sar castic cu Hasdeu“ (Paul Cornea). Această primă etapă, care are ca element de specifi citate și elanul patriotic, aspirația spre independență și unitate națională, este reprezentat și de Gr. Alexandrescu, C. Negruzzi, M.
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
unui Mesia spiritual, poporul așteaptă un Mesia carnal, un demagog care să-i ducă la victorie în lupta împotriva romanilor. Dar împărăția lui Cristos "nu este în lumea aceasta" (în această lume perversă și măcinată de permanente lupte pentru putere). Dezamăgit, poporul aservit îl reneagă pe noul profet și îl lasă în voia sorții în lupta împotriva fariseilor. Viața sa și moartea sa pe cruce vor constitui mărturii ale celui mai vechi adevăr, adevărul esențial și etern: mai curînd mor decît
Divinitatea: simbolul şi semnificaţia ei by Paul Diel [Corola-publishinghouse/Science/1411_a_2653]
-
expulzarea iudeilor din oraș și ținuturile apar-ținătoare pentru veșnicele răzvrătiri, dar generalul roman le răspunde: ,, Da, dar patria lor, unde ar trebui să fie retrimiși ca iudei, a fost distrusă iar nici un alt teritoriu nu ar putea să-i primească”. Dezamăgiți, locuitorii au cerut măcar să le fie distruse tăblițele de bronz pe care erau scrise drepturile iudeilor, însă și această cerere a fost refuzată. Am copiat acest citat spre a distruge încă o minciună pe care se bazează istoria mitologic-scornitoare a
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83086_a_84411]
-
pe directorul care reușise să îndepărteze din teatru pe Grigore Manolescu, Aristizza Manolescu, Const. Nottara Ion August (Prostul) Caragiale, C. Bacalbașa opina că "Trecerea lui Caragiale pe la Teatrul Național n-a lăsat nici o urmă bună, dimpotrivă." iar G. Ionescu-Gion sintetiza dezamăgit: "Bună administrațiune, dar nenorocită direcțiune artistică". Stagiunea Caragiale (aprilie 1888 mai 1889) era considerată de ziarul Epoca "o eclipsă a teatrului nostru național" iar D. Teleor îi evocă directoratul în următorii termeni: "Pe scenă, la repetiții, în cabinetul său, era
[Corola-publishinghouse/Science/1499_a_2797]
-
domnule, e al doilea după Eminescu") în timp ce față de P. Cerna a fost duplicitar: "Ai văzut, doctore, îi mărturisea lui D. Gusti pe acest poetastru, cît este de închipuit? El a crezut, sărmanul, că tot ce-i spun i se potrivește." Dezamăgit a fost în prietenia sa și D. Suchianu care, în scris, l-a apreciat ca "cel mai cult autodidact din cîți am cunoscut" însă mult mai constantă a fost relația lui Caragiale cu C. D. Gherea și ginerele acestuia Paul
[Corola-publishinghouse/Science/1499_a_2797]
-
de lucrat cu damele" a cunoscut o "zână [...] care trebuie să aibă după evaluările mele o bună rentă", arătîndu-se însă interesat și de o damă coaptă, dispusă să "protegeze primii pași ai unui tânăr dilettante". În momentele de derută exclamă dezamăgit Ce oameni! ce timpuri!, conștient de marile pericole ce pîndesc viața unui tînăr: "...profită de viață, cu atâta te alegi, dar ferește-te să nu te avariezi, syphilisul e îngrozitor ce victime face"; dorește devotament ("Pentru ca să mi-o fac devotată
[Corola-publishinghouse/Science/1499_a_2797]
-
putea plăti prea mult oamenii. Ei își subminează singuri rezultatele. Pun capăt planurilor de stimulente, stabilesc standarde de performanță care nu pot fi atinse și uită să ofere cecurile angajaților. Destul de repede, întregul plan eșuează și oamenii renunță. Toată lumea e dezamăgită. Gândiți-vă la un plan în care vă răsplătiți sau vă recompensați oamenii atunci când compania are profit. În acest fel, faceți pe toată lumea să lucreze ca o echipă pentru a gestiona cheltuielile și a mări productivitatea. O formulă este 50-25-25
[Corola-publishinghouse/Science/1850_a_3175]