3,503 matches
-
în cunoașterea comună a relațiilor școală-familie-comunitate și foarte puțin în cunoașterea științifică a acestora. De asemenea, caracterul eclectic al multitudinii de strategii declarate că sînt folosite pentru antrenarea părinților la activitățile pe care le organizează școala, ilustrează hiatus-ul dintre deziderat și realitate. Binecunoscutele ședințe cu părinții au fost invocate de toți părinții ca activitate majoră și relativ constantă la care participă. Am fost interesați să aflăm ce se întîmplă în aceste ședințe. REȚEAUA SEMANTICĂ 3.3. O ședință "tradițională" cu
Parteneriate școală-familie-comunitate by Mircea Agabrian, Vlad Millea [Corola-publishinghouse/Science/1117_a_2625]
-
nici nu știu la ce. Răspunsurile de acest fel ne îndreptățesc să spunem că mulțimea strategiilor enunțate de profesori, de membrii conducerii școlii sau ai Comitetului Reprezentativ al Părinților vizualizate în rețeaua semantică 3. 2 sînt, în mare parte, doar deziderate. Ce am aflat despre implicarea familiei în educație și despre modalitățile prin care școala atrage părinții la activitățile ei ne-a oferit oportunitatea evaluării stării actuale a parteneriatelor școală-familie-comunitate (Rețeaua semantică 3.8). Analiza a identificat două condiții cauzale răspunzătoare
Parteneriate școală-familie-comunitate by Mircea Agabrian, Vlad Millea [Corola-publishinghouse/Science/1117_a_2625]
-
condiție cauzală pentru implicarea redusă a acestuia. Mai repede credem că este vorba de o anumită mentalitate "tradițională", de felul " Tata o lasă pe mama cu partea aceasta de educație". Putem afirma că evidențierea rolului agenților educaționali se înscrie în dezideratul studiului raporturilor educative ale copilului cu tatăl și cu ceilalți membri ai familiei, necesar pentru depășirea "stereotipului" că mama își asumă responsabilitatea naturală a creșterii și educației copiilor. Consecințe ale stilurilor implicării Paradigma condiții-acțiuni/interacțiuni-consecințe, folosită în analiză, a tratat
Parteneriate școală-familie-comunitate by Mircea Agabrian, Vlad Millea [Corola-publishinghouse/Science/1117_a_2625]
-
de influență, reprezentările dobîndite de adolescent în liceu se suprapun cu reprezentările experiențelor sale din familie, oferind astfel acestuia un orizont nou, mai larg de înțelegere a microcosmosului familial în relația lui cu mediul școlar. Capitolul 5 PARTENERIATELE ȘCOALĂ-FAMILIE-COMUNITATE ÎNTRE DEZIDERAT ȘI REALITATE În tot timpul procesului analitic am gîndit categoriile ca abstracții care nu reprezintă un individ sau povestea unui grup, ele sînt relatările mai multor participanți sau grupuri, reduse și reprezentate în termeni înalt conceptualizați și relaționați pentru a
Parteneriate școală-familie-comunitate by Mircea Agabrian, Vlad Millea [Corola-publishinghouse/Science/1117_a_2625]
-
fac dificilă vizualizarea acestora. Detaliile trebuie lăsate pentru a fi scrise în textul analitic care însoțește obligatoriu orice diagramă. În cercetare am conceput o diagramă integratoare a cărei idee centrală este că parteneriatele școală-familie-comunitate, în condițiile date, reprezintă doar un deziderat. Altfel spus, rezultatele produse de analiză arată spre categoria nucleu PARTENERIA-TELE ȘCOALĂ-FAMILIE-COMUNITATE ÎNTRE DEZIDERAT ȘI REALITATE. Diagrama integratoare 5.1 vizualizează condițiile cauzale, variabile de intervenție și strategia preconizată ce justifică alegerea acestei idei drept categorie centrală. DIAGRAMA INTEGRATOARE 5
Parteneriate școală-familie-comunitate by Mircea Agabrian, Vlad Millea [Corola-publishinghouse/Science/1117_a_2625]
-
care însoțește obligatoriu orice diagramă. În cercetare am conceput o diagramă integratoare a cărei idee centrală este că parteneriatele școală-familie-comunitate, în condițiile date, reprezintă doar un deziderat. Altfel spus, rezultatele produse de analiză arată spre categoria nucleu PARTENERIA-TELE ȘCOALĂ-FAMILIE-COMUNITATE ÎNTRE DEZIDERAT ȘI REALITATE. Diagrama integratoare 5.1 vizualizează condițiile cauzale, variabile de intervenție și strategia preconizată ce justifică alegerea acestei idei drept categorie centrală. DIAGRAMA INTEGRATOARE 5.1. Parteneriatele școală-familie-comunitate între deziderat și realitate Așa cum am văzut, calitatea și gradul implicării
Parteneriate școală-familie-comunitate by Mircea Agabrian, Vlad Millea [Corola-publishinghouse/Science/1117_a_2625]
-
de analiză arată spre categoria nucleu PARTENERIA-TELE ȘCOALĂ-FAMILIE-COMUNITATE ÎNTRE DEZIDERAT ȘI REALITATE. Diagrama integratoare 5.1 vizualizează condițiile cauzale, variabile de intervenție și strategia preconizată ce justifică alegerea acestei idei drept categorie centrală. DIAGRAMA INTEGRATOARE 5.1. Parteneriatele școală-familie-comunitate între deziderat și realitate Așa cum am văzut, calitatea și gradul implicării părinților în activitatea de învățare de acasă a elevilor și participarea lor la activitățile din școală și liceu sînt afectate de două stiluri ale implicării: redus sau al "respingerii parentale" și
Parteneriate școală-familie-comunitate by Mircea Agabrian, Vlad Millea [Corola-publishinghouse/Science/1117_a_2625]
-
3 LOGICA CERCETĂRII Suportul teoretic și empiric al parteneriatelor școală-familie-comunitate Designul cercetării 31 46 45 ABORDAREA CALITATIVĂ A CERCETĂRII Parteneriate școală-familie-comunitate: o comparație... ABORDAREA CALITATIVĂ A CERCETĂRII Parteneriatul școală-familie: perspectiva adolescenților 64 57 ABORDAREA CALITATIVĂ A CERCETĂRII Parteneriatul școală-familie-comunitate între deziderat și realitate 138 139 ABORDAREA CANTITATIVĂ A CERCETĂRII Educația familială: delimitări conceptuale Modele de coeziune familială și reușită școlară Principiile educative ale părinților Practicile educative parentale PARTENERIATE ȘCOALĂ-FAMILIE-COMUNITATE. STUDIU DE CAZ Anexe Anexe Anexe PARTENERIATE ȘCOALĂ-FAMILIE-COMUNITATE. STUDIU DE CAZ Bibliografie
Parteneriate școală-familie-comunitate by Mircea Agabrian, Vlad Millea [Corola-publishinghouse/Science/1117_a_2625]
-
că, în cazul șomajului sau inechității crescute a veniturilor, individul este singurul responsabil pentru eșec. Sensul în care este văzută relația individual-global este univocă individul trebuie să se adapteze schimbărilor generate de globalizare iar educația reprezintă mijlocul prin care acest deziderat poate fi atins. Admițând chiar că prioritățile propuse de Banca Mondială ar putea fi "corecte pentru o anumită țară, faptul că depind de o analiză economică exterioară reduce mult capacitatea guvernului inclusiv cu participarea altor părți interesate de a decide
Școala, între comunitatea locală și provocările globalizării by Ţăranu Adela-Mihaela () [Corola-publishinghouse/Science/1050_a_2558]
-
promovarea democrației, dezvoltării sociale, participării și creșterii economice" (Hallak, J., 1991 14). Pesimismul său în legătură cu posibilitatea realizării Educației pentru Toți până la sfârșitul secolului XX este argumentat și acum deja confirmat. Hallak a identificat cinci obstacole majore în calea realizării acestui deziderat. Primul obstacol îl constituie politicile economice ale națiunilor în curs de dezvoltare. În multe țări există puțin sprijin politic pentru alocarea resurselor programelor de alfabetizare în masă. Multe națiuni se confruntă cu lipsa resurselor interne sau există o rea-voința din partea
Școala, între comunitatea locală și provocările globalizării by Ţăranu Adela-Mihaela () [Corola-publishinghouse/Science/1050_a_2558]
-
mici, pentru a putea furniza Educația pentru Toți. Cea mai rea previziune este pentru Africa, unde, datorită condițiilor financiare dificile, cheltuielile în domeniul educației scad în mod constant. Pentru țările africane, numai finanțarea externă va putea face posibilă realizarea acestui deziderat. Al treilea obstacol este cererea de educație. Cei care propun Educația pentru Toți presupun existența unei populații care cere educație fundamentală. Așa cum a afirmat Hallak, multe populații analfabete nu au timp să urmeze o școală. În multe țări un număr
Școala, între comunitatea locală și provocările globalizării by Ţăranu Adela-Mihaela () [Corola-publishinghouse/Science/1050_a_2558]
-
realizării educației pentru toți." (Hallak, J., 199152) Posibilitățile de îndepărtare a obstacolelor identificate de Hallak păreau atunci destul de îndepărtate, și așa a și fost. În mod evident, rezolvarea presupunea o cantitate mare de ajutor extern pentru a realiza acest deziderat în națiunile în curs de dezvoltare, precum și intervenții din afară, din partea elitelor sociale și politice, pentru a asigura sprijinul acestei acțiuni. După zece ani de la adoptarea Declarației Mondiale privind Educația pentru Toți statisticile nu erau schimbate în mod semnificativ. În
Școala, între comunitatea locală și provocările globalizării by Ţăranu Adela-Mihaela () [Corola-publishinghouse/Science/1050_a_2558]
-
comunității este "căutarea siguranței într-o lume nesigură, după cum accentuează Zygmunt Bauman (2001) chiar prin titlul lucrării sale dedicată comunității. 3.1.1. Perspective asupra comunității În această epocă, preocuparea pentru Binele Comun (al unui grup constituit în spiritul acestui deziderat și nu un bine transistoric), pentru egalitate și libertate, îmbracă noi forme ale reflexiei sociale ce dorește să se readapteze la cerințele noii gândiri (în special cea post-modernă) care se preocupă mai mult de particular decât universal. Perspectiva asupra comunității
Școala, între comunitatea locală și provocările globalizării by Ţăranu Adela-Mihaela () [Corola-publishinghouse/Science/1050_a_2558]
-
în „The Origins of Infant Baptism - Child Believers' Baptism?”, în Scottish Journal of Theology, vol. 40, 1987, p. 7, comentează acest text, folosindu-l ca argument pentru pedobaptism. footnote>. Pe aceștia îi oferă ca paradigme de trăire creștină aleasă, nutrind dezideratul de a se arăta în tot neamul de oameni astfel de ființe. Biblistul Joachim Jeremias susține că această ultimă frază Și verbul utilizat (μαθητεύειν) trebuie să însemne că aceste „persoane erau botezate ca nou-născuți în perioada dintre anii 80 Și
Familia în societatea contemporană by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/130_a_148]
-
CUVÂNT ÎNAINTE Complexitatea și dinamismul lumii contemporane presupune dezvoltarea creativității tinerilor, în vederea unei bune adaptări, integrări sociale și profesionale. Întrucăt cultivarea creativității individuale și de grup constituie un deziderat major al educației în general și al educației școlare, în special, am considerat oportun de studiat bazele psihopedagogice ale educării ei încă din copilărie. Cartea de față, bazată pe o vastă bibliografie, poate constitui o documentare teoretică pentru cei care
PERSONALIATATEA CREATOARE by ELENA ISACHI () [Corola-publishinghouse/Science/1304_a_1892]
-
de a ajunge la produse noi, neuzuale. Metodele de stimulare a creativității trebuie să se axeze nu numai asupra unei singure dimensiuni, a unui singur aspect, ci să aibă în vedere tot ansamblul factorilor implicați în creativitate; în realizarea acestor deziderate trebuie să-și unească eforturile instituțiile școlare, familia și nu în ultimul rând societatea . Familia care este primul mediu de socializare și educare a copiilor, și școala care continuă demersurile educative ale familiei, au rolul fundamental, rolul decisiv in acesta
PERSONALIATATEA CREATOARE by ELENA ISACHI () [Corola-publishinghouse/Science/1304_a_1892]
-
atât prin educație cât și prin participarea directă a subiectului la activitatea socială. Prezentarea conținutului de bază al științei sub formă de materie școlară trebuie făcută astfel încât să permită transferul optim de cunoștințe. Modul în care se poate finaliza acest deziderat este indicat de metodica predarii fizicii, teoretic prin stabilirea principalelor acțiuni și a factorilor care influențează procesul dar și practic prin stabilirea obiectivelor de realizat, cât și prin organizarea și conducerea procesului de învățământ. Această lucrare se constituie într-un
Învăţarea şcolară by Burlacu Gabriela Rodica () [Corola-publishinghouse/Science/1242_a_1884]
-
franciscane contribuie doi factori: dorința de a nu permite să cadă în uitare amintirile și secretele începuturilor și, poate, acea aspirație, mereu gata să se reînnoiască, împotriva rutinei la care timpul expune idealurile, în contact cu izvorul. Însuflețiți de acest deziderat, unii s-au îngrijit să-i întrebe și să-i asculte cu răbdare pe ultimii frați care au făcut parte dintre «primii însoțitori» și pe cei care au trăit alături de ei. Le sunt transcrise amintirile. Apar astfel culegerile de exemple
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
esențiale prin care omul se raportează la realitatea înconjurătoare. Prin joc, copilul învață și se dezvoltă totodată. Jocul înseamnă o explorare a realității. Tot prin joc, el reproduce, reconstruiește secvențele din viață sau creează o lume nouă, o altă realitate. Dezideratele de modernizare si perfecționare a metodologiei didactice se înscriu pe direcția sporirii caracterului activ participativ al metodei de învățare, pe aplicarea unor metode cu un pronunțat caracter formativ, care să-l implice pe copil direct în procesul de învățare, stimulându
Jocul de rol, Universul copiilor by Mirela Bondrea, Lică Prisecaru () [Corola-publishinghouse/Science/1296_a_2061]
-
au apreciat potrivit același interval pentru debutul vieții sexuale. Cei care și-au făcut debutul sexual după vârsta de 21 de ani au considerat potrivită o vârstă mai mică (18-20 de ani). Așadar, se conturează, cel puțin la nivel de deziderat, un model cu o medie de vârstă mai mică pentru începerea vieții sexuale, prezentând două vârfuri la 15-17 ani și la 18-20 ani. Figura 17. Distribuția subiecților în funcție de corelația între prima relație sexuală și vârsta potrivită pentru debutul vieții sexuale
Viata Sexuală Și Familia În Mediul Urban Românesc by Rada Cornelia, Tarcea Monica [Corola-publishinghouse/Science/1094_a_2602]
-
loc răsturnări politice), trecând prin calificative infamante "criminalul/asasinul" (nr. 22, 24, 36, 37, 71, 94, 97), "tiranul" (nr. 17, 34, 56, 104), "paranoicul" (nr. 73) și culminând, în câteva cazuri destul de izolate, cu exprimarea (fără excepție doar aluzivă) a dezideratului executării "Ceaușescu, nu uita/ Vrem pantaloni din pielea ta" (de două ori, nr. 5 și 38) sau "Crăciun fără porc" (nr. 138) răspunde în ansamblu caracterului nu doar nonviolent, ci și oarecum jucăuș în tragismul lui, al refrenului "Olè, Ceaușescu
România post 1989 by Catherine Durandin, Zoe Petre () [Corola-publishinghouse/Science/1044_a_2552]
-
în realitate reintegrarea României în sfera de influență sovietică și disciplinarea tendințelor autonomiste dezvoltate de Ceaușescu 44. Faptul că exact acest element-pivot al noului regim e aproape invizibil, prin contrast cu semnele vizibile ale unei apropieri de Occident care răspundea dezideratelor marii majorități a cetățenilor României -, dovedește din nou controlul exercitat asupra percepției publice prin jocul dintre planul vizibil și cel ocultat. În asemenea măsură încât, în 1991, când Iliescu semna la Moscova un nou tratat politic cu URSS, informația a
România post 1989 by Catherine Durandin, Zoe Petre () [Corola-publishinghouse/Science/1044_a_2552]
-
explică echivocul care a urmat imediat fugii cuplului dictatorial, căci Armata avea de travestit rolul nefast pe care îl jucase în zilele precedente. Ezitând între obediență și guvernare militară mascată, între tradiția de independență, dorința unei apropieri de Occident și dezideratul unei minorități de a apropia țara de URSS, apoi de Federația Rusă, asemeni generalului Militaru, vârfurile Armatei au provocat mai multe sincope decât se știe îndeobște în mersul României către normalitate: pentru a da un singur exemplu, prezența trupelor de
România post 1989 by Catherine Durandin, Zoe Petre () [Corola-publishinghouse/Science/1044_a_2552]
-
istoriei ei mai vechi sau mai recente, cât consecința unei opțiuni deliberate, îndărătul căreia regăsim voința unor oameni. Adevărata excepție românească din postcomunism a constat în rezistența încăpățânată a elitelor moștenite din epoca lui Dej și mai ales Ceaușescu în fața dezideratului firesc de divizare a puterii cu alte forțe politice, singura formă de pluralism care ar fi permis reînvierea rapidă și deplină a democrației. Această rezistență a existat, există încă, în toate țările foste comuniste. Germania de Est e probabil expemplul
România post 1989 by Catherine Durandin, Zoe Petre () [Corola-publishinghouse/Science/1044_a_2552]
-
parte din platformă continentală deținută de Moscova. 3. Linia celor 200 mile nautice: Arată distanță până la care statele au drept de exploatare asupra teritoriului. 4. Teritoriu revendicat de Rusia. Acest capitol a privit relația dintre UE și Rusia din perspectiva dezideratelor europene. În momentul prăbușirii blocului sovietic Comunitatea Europeană a dorit să devină partenerul principal al noilor state, în principal Rusia. Prin dezvoltarea diferitelor parteneriate scopul era să se ofere sprijin atât economic cât și politic pe drumul liberalizării și democratizării
Relația Uniunea Europeană-Rusia. Problemă energetică by Paula Daniela Gânga () [Corola-publishinghouse/Science/1034_a_2542]