2,549 matches
-
transcendentală sau timporizare prin schema imaginativ-temporală, ca punere în formă a unui obiect sensibil sau timporizare prin intuiția sensibilă. Orice pretenție de timporizare prin rațiune, dusă la bun sfârșit, conduce la aparență dialectică. "Absența temporală", așadar, nu este "fenomen" al dialecticii. Fenomenul orice constituire fenomenelă nu este, așa cum s-ar putea crede, opusul aparenței; acești doi termeni nu pot fi opuși, fiindcă ei nu aparțin aceluiași gen. Iar neapartenența în cauză ține de jocul timpului, de prezența (operațional-timporizatoare) sau absența sa
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
constitutiv al acesteia. Aparența poate fi, astfel, schemă de aplicare constitutivă a Ideii transcendentale; și sunt atâtea scheme câte Idei. De aceea aparența suportă variații de la o idee la alta. Sub aspect tehnic, judicativul constitutiv este cu totul dominant în dialectica transcendentală, ca parte a unei critici a rațiunii pure. Mai sus a fost arătat că raționamentul, în sens logic, reprezintă operația principală rațională. Dar raționamentul, cum însuși Kant susține, nu este altceva decât o judecată. De altfel, în privința paralogismelor rațiunii
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
și numai din afara unității posibilității experienței. Relația dintre timp și necondiționat cuprinde încă multe sensuri ce așteaptă să fie constituite; dar numai prin aplicarea unei reducții non-judicative a dictaturii judicativului în varianta sa kantiană. Cu toate acestea, sensul judicativ-constitutiv al dialecticii transcendentale nu poate fi contestat. Prezentarea dialecticii kantiene a avut tocmai acest scop: să-i reconstituie sensul judicativ. 3.2.2.6. Concluzie În Critica rațiunii pure, Kant reconstruiește analitica și dialectica într-un sens judicativ-constitutiv tare; e drept, sunt
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
dintre timp și necondiționat cuprinde încă multe sensuri ce așteaptă să fie constituite; dar numai prin aplicarea unei reducții non-judicative a dictaturii judicativului în varianta sa kantiană. Cu toate acestea, sensul judicativ-constitutiv al dialecticii transcendentale nu poate fi contestat. Prezentarea dialecticii kantiene a avut tocmai acest scop: să-i reconstituie sensul judicativ. 3.2.2.6. Concluzie În Critica rațiunii pure, Kant reconstruiește analitica și dialectica într-un sens judicativ-constitutiv tare; e drept, sunt schematizate și câteva sensuri non-judicative, care au
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
sa kantiană. Cu toate acestea, sensul judicativ-constitutiv al dialecticii transcendentale nu poate fi contestat. Prezentarea dialecticii kantiene a avut tocmai acest scop: să-i reconstituie sensul judicativ. 3.2.2.6. Concluzie În Critica rațiunii pure, Kant reconstruiește analitica și dialectica într-un sens judicativ-constitutiv tare; e drept, sunt schematizate și câteva sensuri non-judicative, care au fost indicate aici. Constituirea fenomenală apare doar ca timporizare: de aici marca dictaturii judicativului; tehnic, este vorba despre sinteză și deducție, în primul rând. Ambele
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
de-a face atât cu sensibilitatea, cât și cu intelectul, iar în ultimă instanță, ele constituie "posibilitatea experienței". Totuși, "ultimul" lor sens este acela al unei reducții: la timp. Potrivit cercetării de față, din punct de vedere operațional, analitica și dialectica transcendentale kantiene, ca părți ale logicii transcendentale, aceasta din urmă în mod necesar unită cu estetica transcendentală, se desfășoară astfel: 1. reducția (reducția transcendentală a conceptelor de spațiu și timp în sensul constituirii intuiției sensibile ca parte a unei constituiri
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
știe, cel al unei "analitici existențiale a Dasein-ului". Concentrat în Ființă și timp, proiectul în cauză trece, totuși, dincolo și dincoace de momentul istoric al acestei lucrări. În structura sa pare a nu se mai distinge direct între analitică și dialectică; cu toate acestea, o analitică poate chiar în conceptul analiticii judicativului constitutiv este nu doar plănuită, ci construită ca atare. Din proiectul inițial filosoful a realizat numai două secțiuni din prima parte 155 și putem înțelege că mai cu seamă
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
doar plănuită, ci construită ca atare. Din proiectul inițial filosoful a realizat numai două secțiuni din prima parte 155 și putem înțelege că mai cu seamă partea a doua ar fi fost o "critică" deși nu în genul analiticii și dialecticii transcendentale kantiene, nici în cel al analiticii și dialecticii logice aristotelice a trei reconstrucții filosofice despre timp și ființă: schematismul și concepția kantiană asupra timpului, fundamentul ontologic al lui cogito sum cartesian și conceptul aristotelic al timpului. Proiectul întreg ne
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
filosoful a realizat numai două secțiuni din prima parte 155 și putem înțelege că mai cu seamă partea a doua ar fi fost o "critică" deși nu în genul analiticii și dialecticii transcendentale kantiene, nici în cel al analiticii și dialecticii logice aristotelice a trei reconstrucții filosofice despre timp și ființă: schematismul și concepția kantiană asupra timpului, fundamentul ontologic al lui cogito sum cartesian și conceptul aristotelic al timpului. Proiectul întreg ne îngăduie să credem că ar fi putut fi vorba
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
în partea a doua, de o analiză pregătitoare a conceptului de timp, asemănătoare, formal, cu aceea, tot pregătitoare, a ființei din analitica existențială a Dasein-ului; sau ar fi putut fi vorba chiar de o "analitică" propriu-zisă a timpului și o "dialectică" a temporalității. Totuși, problema legăturii dintre Dasein și temporalitate este tematizată în partea a doua a analiticii construite, din motive de explicitare a ființei Dasein-ului, dat fiind faptul că ființa, potrivit gândirii grecești pe care Heidegger o reconstituie, este timp
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
Prolegomene la istoria conceptului de timp (1925). Contextul husserlian tocmai amintit este însă cu totul semnificativ și pentru o discuție pe tema dictaturii judicativului, căși Husserl vorbește despre o "analitică", de asemenea despre o "critică", dar nu și despre o "dialectică", deși nu este greu de sesizat conturul unei "topici" care funcționează în dublu sens, ca la Aristotel: pentru a stabili locurile unor fapte logice și pentru a formula reguli asupra folosirii "corecte" a facultăților de cunoaștere.158 Și, cumva, Heidegger
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
raportat la "scoaterea la iveală ..."; pe al celeilalte, în sensul de a-i potența virtutea de topos privilegiat al repunerii întrebării despre ființă (despre adevărul ființei). Date fiind aceste încadrări "disciplinare", trebuie să avem din nou în vedere analitica și dialectica judicativului constitutiv, ca modele ale discursului filosofic exersate tocmai în privința problemei temeiului (principiul tuturor lucrurilor, cauza primă, ființa ultimă, transcendentul întemeietor etc.). Dar și acum intervine o mijlocire: faptul de a lămuri raportul dintre filosofemele presocraticilor, "metafizice" și "ontologice", și
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
filosofic exersate tocmai în privința problemei temeiului (principiul tuturor lucrurilor, cauza primă, ființa ultimă, transcendentul întemeietor etc.). Dar și acum intervine o mijlocire: faptul de a lămuri raportul dintre filosofemele presocraticilor, "metafizice" și "ontologice", și cele două modele judicative (analitica și dialectica), fapt aproape imposibil fără a lua în ajutor momentele postsocratice ale istoriei filosofiei. Într-un anumit sens, putem accepta, cel puțin pe baza unor constatări exegetice, că trecerea logos-ului în logică, fenomen care a consfințit statutul celor două modele
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
despre un fapt neobișnuit, care nu ține în mod direct de temeiul însuși, ci de felul în care acesta este scos la iveală, fapt neadmis ca atare, la începutul unui demers, din perspectiva logicii-organon și a disciplinelor judicative, analitica și dialectica? Faptul în cauză nu constituie o premisă obișnuită într-un discurs judicativ: simplă presupoziție, ipoteză, teză, premisă certă etc., deși pare să aibă din toate acestea câte ceva și în același timp să le depășească sensul lor. De la bun început este
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
considerație a acestui act-de-principiu ne îngăduie să observăm implicările constitutive ale judicativului în construcția filosofică heideggeriană. Proiectul heideggerian, luat in extenso, are drept sens ultim, proclamat de însuși filosoful german, depășirea metafizicii. Dacă cele două modele de discurs analitica și dialectica -, proprii dictaturii judicativului fiind, au pus în formă (oferind condiția formală de posibilitate) rostirea filosofică, al cărei nivel de excelență este chiar metafizica, atunci depășirea metafizicii înseamnă și depășirea spațiului de valabilitate necondiționată a judicativului constitutiv și al analiticii și
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
proprii dictaturii judicativului fiind, au pus în formă (oferind condiția formală de posibilitate) rostirea filosofică, al cărei nivel de excelență este chiar metafizica, atunci depășirea metafizicii înseamnă și depășirea spațiului de valabilitate necondiționată a judicativului constitutiv și al analiticii și dialecticii ca modele de discurs ale sale. Oricum, o bună susținere a ideii depășirii metafizicii poate fi obținută chiar prin interpretarea semnificațiilor solidificate ale unor temeiuri ale acestei idei într-un sens non-judicativ, ceea ce pare a intenționa Heidegger. Unul dintre temeiuri
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
prin punerea sa în evidență", am formulat deja consecința după care nu dobândim suficiente dovezi pentru a susține că Heidegger și-a croit analitica existențială în acord cu toate convențiile impuse de cele două modele ale dictaturii judicativului, analitica și dialectica. E drept, nu sunt clare nici dovezile în favoarea opțiunii că ar fi vorba despre un proiect non-judicativ. Din punct de vedere tematic, principiul "logic" al analiticii existențiale, anume actul-de-principiu, este insuficient pentru a reconstitui fundamentele acesteia, fiindcă este activ în
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
Cum susțineam mai sus, pentru o interpretare propriu-zis fenomenologică de aici trebuie pornit: de la sensul originar al unității timp-adevăr pe care îl are constituirea (de sine a) Dasein-ul însuși. 3.4. Încheiere la Prima Secțiune: Sensuri "finale" ale analiticii și dialecticii Din exemplificările propuse aici am căpătat încă o dovadă pentru faptul că nu este întâmplătoare constituirea discursului filosofic pe baza celor două modele judicativ-constitutive, analitica și dialectica. Aceste două veritabile topos-uri logice oferă proiecții ale unor interogații, răspunsuri, argumentări
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
Dasein-ul însuși. 3.4. Încheiere la Prima Secțiune: Sensuri "finale" ale analiticii și dialecticii Din exemplificările propuse aici am căpătat încă o dovadă pentru faptul că nu este întâmplătoare constituirea discursului filosofic pe baza celor două modele judicativ-constitutive, analitica și dialectica. Aceste două veritabile topos-uri logice oferă proiecții ale unor interogații, răspunsuri, argumentări etc. neconstituite încă, "modele teoretice" cu funcțiune de prealabil tematic și metodologic pentru discursul filosofic, în genere, "structuri intenționale" care fac cu putință însăși reconstituirea lor "formală
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
ei în funcție de anumite convenții filosofic-istorice. Istoria filosofiei reprezintă unul dintre toposurile judicativului constitutiv. Însăși descrierea natural-istorică a acestuia, concentrată în ideea că ordinea logică rezultată prin de-naturarea logos-ului reglează orice discurs, a scos la iveală faptul că analitica și dialectica s-au instalat de la bun început în spațiul filosofiei. S-ar putea face un raționament simplu pentru a înțelege rostul analiticii și al dialecticii în istoria filosofiei, adică într-unul dintre toposurile judicativului constitutiv: judecata, fiind elementul structurant al logicului
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
rezultată prin de-naturarea logos-ului reglează orice discurs, a scos la iveală faptul că analitica și dialectica s-au instalat de la bun început în spațiul filosofiei. S-ar putea face un raționament simplu pentru a înțelege rostul analiticii și al dialecticii în istoria filosofiei, adică într-unul dintre toposurile judicativului constitutiv: judecata, fiind elementul structurant al logicului și fiind o "formă" compusă (este alcătuită din cel puțin două noțiuni, S și P, și are două aspecte, formal și alethic), e firesc
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
anumită funcție logică, așa cum are orice formă a gândirii, prin urmare trebuie să existe și o disciplină care să se ocupe cu modalitățile de exercitare a acestei funcții de către judecată; prima disciplină ar putea fi analitica, cea de-a doua, dialectica; de altfel, așa cum s-a arătat în prima parte a acestei secțiuni, pe temeiul operației de multiplicare a structurii judicative originare S P, acestea două pot fi constituite. Totuși, nici în textele lui Aristotel, nici în cele ale lui Kant
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
temeiul operației de multiplicare a structurii judicative originare S P, acestea două pot fi constituite. Totuși, nici în textele lui Aristotel, nici în cele ale lui Kant sau Heidegger, pe care s-au făcut aplicațiile din capitolul anterior, analitica și dialectica nu au constituit simple compartimente ale unei logici, doar rezultate ale unei cercetări "analitice" ale unor componente "logice"; deși, e drept, fiecare dintre cei amintiți a utilizat cele două modele de discurs pentru a "umple" un "spațiu logic", însă unul
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
teorie despre ființă" pe temeiul unor concepte cu valabilitate "analitică" (principiu, individual, universal, determinare, categorie, relație timp, spațiu etc.), dar structura teoretică astfel constituită are sensul de "ontologie". Kant operează o transmutare a metafizicii (așa cum ea fusese edificată istoric) în dialectică transcendentală, dar în acest fel, aceasta din urmă, paradoxal, devine o "critică" (adică a "filosofie", care are limite clare, căci ea nu poate fi decât o "disciplină" a rațiunii pure). Heidegger, de asemenea, construiește, pe temeiul diferenței ontologice, relevantă într-
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
ontologice, relevantă într-o analitică existențială a Dasein-ului, modelul unei reconstrucții a umanului numit de autorul însuși "ontologie fundamentală". Este suficient însă acest simplu raționament, chiar însoțit de observațiile de mai sus, pentru a înțelege funcția constitutivă a analiticii și dialecticii pentru discursul de tip filosofic? În tot cazul, pentru a stabili unele sensuri "finale" ale analiticii și dialecticii, se cuvine să fie reiterate și câteva dintre precondițiile lor istoric-filosofice. În felul acesta, orizontul de operare al reducției dictaturii judicativului va
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]