5,038 matches
-
de la o luptă la alta, grație probabil capacității lor înnăscute de a lucra în echipă. - Bine măcar că ne-au lăsat tronul, se bucură Bella pornind aproape în fugă spre piedestalul pe care se odihnea tronul său sculptat dintr-un singur diamant. - Ar fi fost cam greu să-l distrugă și pe ăsta, zâmbi Tars. - Încep să-mi mai vin în fire, strigă Bella bucuros, după ce începu să-și bălăngănească picioarele, ca un copil așezat pe un scaun care nu-i este
Aba by Dan Doboș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295578_a_296907]
-
puțin dar care erau mai puțin egalitare existând compensații în funcție de activitățile prestate sau de capitalul cu care se contribuia. Ele erau și mai puțin comunități, având o componență eterogenă. La noi a existat de asemenea o astfel de încercare (Teodor Diamant cu falansterul de la Scăieni), dar care a eșuat repede. Ca și în alte părți, neexistând o relație între munca prestată și beneficii, de la fiecare așteptându-se să contribuie cât de mult putea, mulți au început să se eschiveze de la contribuții
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
proiecte sociale care s-au dezvoltat vreodată la noi este reprezentat de falansterul de la Scăieni, o comunitate de tip asociaționist (nființată (n 1935 ș( purt(nd numele oficial de "Soții agronomi". Proiectul este str(ns legat de numele lui Teodor Diamant, fourierist convins, ș( este un moment semnificativ (n istoria g(ndirii sociale rom(nești. Dezavuate de Fourier, colonia societară de la Cond(-sur-Vesgres (1833-1835) ș( falansterul de la Scăieni reprezintă singurele experiențe falanstiere făcute (ncă (n timpul vieții g(nditorului francez. Pentru
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
convins, ș( este un moment semnificativ (n istoria g(ndirii sociale rom(nești. Dezavuate de Fourier, colonia societară de la Cond(-sur-Vesgres (1833-1835) ș( falansterul de la Scăieni reprezintă singurele experiențe falanstiere făcute (ncă (n timpul vieții g(nditorului francez. Pentru Teodor Diamant acțiunea era răspunsul pentru orice problemă. L-au călăuzit credința totală (ntr-o idee generoasă ș( dorința obținerii unor rezultate concrete, (n măsură să convingă ș( pe alții să i se alăture. "El semnalează circulația, de astă dată nu numai pe
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
celor existente. Ș( atunci c(nd nu este vorba doar de proiectul unui singuratic, nu se poate vorbi de o rupere totală de realitate, chiar (n cazul (n care latura utopică este prezentă. Calitățile deosebite cu care era (nzestrat Teodor Diamant l-au făcut remarcat de timpuriu. A absolvit primul cursurile școlii de la Sf(ntul Sava, dovedind aptitudini aparte pentru matematică ș( cunoașterea limbilor străine. Cunoștea greaca veche ș( elina, latina, italiana, franceza ș( germana. După o perioadă de studiu la
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
ncep(nd cu 1834 la (ntemeierea experienței de la Scăieni. Era de fapt o (ncercare de a demonstra că se poate totuși soluționa eterna dilemă ridicată de tensiunile dintre cei ce au ș( cei ce nu au. Pe linia maestrului său, Diamant promova un proiect ce părea să nu fie grevat de erorile ce marcau construcțiile intelectuale ale (naintașilor. În primul r(nd, era dezavuată ideea comunistă de acaparare ș( (mpărțire de către cei ce nu au a bogățiilor celor ce au. Acceptarea
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
țiganilor ș( integrarea acestora (n falanstere, precum ș( pentru schimbarea statutului inferior al femeii față de bărbat. Activitatea sa de popularizare (n Principate a modelului fourierist a intrigat pe mulți, dar a găsit ș( un mediu propice. Heliade Rădulescu (( oferă lui Diamant posibilitatea de a-și expune ideile (n paginile "Curierului rom(nesc". La scurt timp după aceasta, pe 24 iunie 1834, Diamant (( scrie lui Fourier pentru a-l informa cu privire la intențiile sale ș( a-i cere c(teva sfaturi: "Trei terenuri
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
Principate a modelului fourierist a intrigat pe mulți, dar a găsit ș( un mediu propice. Heliade Rădulescu (( oferă lui Diamant posibilitatea de a-și expune ideile (n paginile "Curierului rom(nesc". La scurt timp după aceasta, pe 24 iunie 1834, Diamant (( scrie lui Fourier pentru a-l informa cu privire la intențiile sale ș( a-i cere c(teva sfaturi: "Trei terenuri cultivate, fiecare fiind bun pentru o colonie și pe care se află deja câteva clădiri pentru un prim roi de coloniști
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
geniul. (...) Vă solicit acest plan deoarece cred cu putere că vom începe constituirea falansterului chiar în cursul acestui an, având deja cele necesare". (apud. Cojocaru, Ornea, 1966: 212-214). Deși se pare că maestrul nu era de acord cu proiectul lui Diamant de punere (n aplicare a modelului său (n Țara Rom(nească, discipolul (ș( continuă activitatea ș( reușește să (l c(știge de partea sa pe t(nărul boier Emanoil Bălăceanu, care va pune la dispoziție moșia sa de la Scăieni pentru
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
relevantă (n acest demers. Mai interesantă este (nsă situația sa ca proprietar de moșii, prin implicațiile pe care această situație le va avea asupra falansterului. Moșia de la Scăieni era cea mai mare dintre cele patru moșii moștenite de partenerul lui Diamant. Pasivul acestor moșii era destul de (nsemnat, iar ipotecile care le grevau (l obligau pe micul boier să construiască o tot mai complicată ș( fără de sf(rșit rețea de (mprumuturi ș( ipoteci. De aceea, pe l(ngă adeziunea sa la ideile
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
v(rstei, sexului, fundamentului cultural, profesiunii ș( categoriilor sociale. Un accent deosebit s-a pus pe educație ș( respectarea principiilor doctrinare ale celui prezentat (n materialele publicitare drept "d. Karl Furie". Nu numai referitor la dimensiunea falangei a fost nevoit Diamant să facă unele concesii vis-à-vis de litera doctrinei fourieriste, ci ș( (n privința falansterului. Meticulozitatea ș( grija excesivă pentru detalii a maestrului se vădește cu prisosință ș( (n cazul indicațiilor referitoare la construcția acestuia. Cum realizarea unui falanster după prescripțiile
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
concepția mesianică (n poezie, către organizarea egalitară a societății ș( viziunea republicii universale, (n ordine politică ș( socială" (Popovici, 1935: 38-39). Inițiatorul (nsă nu a dezarmat total, av(nd inițiativa unui nou proiect ce nu s-a materializat. (n 1841 Diamant (nainta Consiliului administrativ al Moldovei un memoriu (n care se sprijinea un proiect de instaurare (n Principatele rom(ne a unei organizari sociale de tip societar. Titlul acestuia era: M(moire sur un moyen de faire cesser la vie vagabonde
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
radicalement leur (tat moral et mat(riel et de les rendre très utiles au pays et aux propri(taires sur les terres desquels ils s'(tabliraient. Deș( Fourier nu (mbrățișa ideea practicării religiei creștine, consider(nd-o pervertită de civilizația modernă, Diamant (nscrie printre propunerile sale ș( ideea de a sădi (n sufletele asociaților principiile "sfintei noastre religii". Experiența de la Scăieni (l face pe Diamant să (ș( modifice planul de acțiune. Se renunța la apelul pentru donații particulare, sumele necesare constituirii falansterului
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
ils s'(tabliraient. Deș( Fourier nu (mbrățișa ideea practicării religiei creștine, consider(nd-o pervertită de civilizația modernă, Diamant (nscrie printre propunerile sale ș( ideea de a sădi (n sufletele asociaților principiile "sfintei noastre religii". Experiența de la Scăieni (l face pe Diamant să (ș( modifice planul de acțiune. Se renunța la apelul pentru donații particulare, sumele necesare constituirii falansterului trebuind adunate prin v(nzarea celor 300 de acțiuni (n valoare de 50 de galbeni fiecare. Domeniul urma a fi arendat pe zece
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
falansterului trebuind adunate prin v(nzarea celor 300 de acțiuni (n valoare de 50 de galbeni fiecare. Domeniul urma a fi arendat pe zece ani, iar falanga constituită din 2-300 de familii de țigani ai statului. Mai temperat după Scăieni, Diamant nu mai avansa ideea (mpătririi capitalului (n cinci ani, ci numai a dublării acestuia. 3. Echilibrul antitezelor Ion Heliade Rădulescu a fost g(nditorul profund ș( prolific dublat de omul de acțiune. "Prin natura sa un proteic (...) H. (ș( adună
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
altor Însușiri. Dacă există caracteristicile a, b, c În model și original, și dacă modelul are și alte caracteristici (d, e, f), atunci există probabilitatea ca și În original să se identifice aceste caracteristici. Fig. 7. a) Modelul tridimensional al diamantului; b) Modelul atomic (magneziu) Modelarea matematică. Aspectele formale, cantitative, ale diferitelor obiecte și fenomene pot fi, În principiu, modelate, transpuse sau exprimate prin anumite ecuații, formule sau scheme matematice, ori logico-matematice (descrieri matematice). Modelul matematic (simbolic, verbal sau pictural) este
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
Ralea dacă nu o prăpastie în tot cazul o tranșee sau poate numai un șanț. În afară de „ideologie” îl desparte de ei, în primul rând, în modul cel mai vizibil, stilul. Stilurile acelora sunt de o virtuozitate magistrală, cu străluciri de diamant. Al lui Ralea e neglijent, instantaneu, nici măcar anticalofil, ci noncalofil. Își găsește cuvintele la întâmplare, „non sans quelque méprise”. E un stil de conversație, atașant, plin de farmec și la urma urmei excelent. Cei patru cultivă paradoxul și îl administrează
[Corola-publishinghouse/Science/2234_a_3559]
-
în 1962, apoi, în 1970, va publica primele proze în „Amfiteatru”. Va fi unul dintre stâlpii Cenaclului de Luni, emblema generației ’80 bucureștene. Împreună cu Mircea Cărtărescu, Traian T. Coșovei și Ion Stratan, va fi prezent în volumul colectiv Aer cu diamante (1982). După 1989 este redactor la „Cotidianul” (1991-1992), responsabil de Public Relations la o firmă particulară (1992-1993), redactor la Editura Cartea Românească și consilier tehnic la diferite publicații, pentru a se „fixa” în cele din urmă la „Academia Cațavencu”, specializat
IARU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287489_a_288818]
-
colosală care urca în casă/ între suspin și efort, ea-și îndesă batista între dinți/ să tacă odată lumea cea ieșită din minți./ Iar sângele țâșni din batista vie, albă, răcoroasă.” SCRIERI: Cântece de trecut strada, București, 1981; Aer cu diamante (în colaborare cu Mircea Cărtărescu, Traian T. Coșovei și Ion Stratan), pref. Nicolae Manolescu, București, 1982; La cea mai înaltă ficțiune, București, 1984; Înnebunesc și-mi pare rău, București, 1990; Poeme alese. 1975-1990, Brașov, 2002. Repere bibliografice: Grigurcu, Existența, 516-521
IARU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287489_a_288818]
-
către eseul politic cu valențe filosofice, prefațat de altfel de nenumărate articole polemice semnate de I. în presa postdecembristă. În 1997, reîntors pentru scurt timp la literatură, autorul nu mai regăsește energia pasională și suflul creator din România pierdută: romanul Diamantul de gheață (1997) este un poem de dragoste palid, un fel de jurnal intim excesiv metaforizant, în care sinceritatea nu produce autenticitate, ci frizează mai degrabă indiscreția și lipsa de măsură. SCRIERI: Unde, ce, când..., Timișoara, 1990; Iisus s-a
IORDACHE-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287599_a_288928]
-
intim excesiv metaforizant, în care sinceritatea nu produce autenticitate, ci frizează mai degrabă indiscreția și lipsa de măsură. SCRIERI: Unde, ce, când..., Timișoara, 1990; Iisus s-a născut la Timișoara, Timișoara, 1994; România pierdută, București, 1995; Clasa nevrednică, București, 1997; Diamantul de gheață, București, 1997; Singur între români, București, 1997; Fata și Moartea. Egeea, București, 2001; Polul de putere, București, 2002. L.H.
IORDACHE-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287599_a_288928]
-
ceasuri, București, 1983. Traduceri: I.V. Karnauhova, Cartea prieteniei, București, 1952 (în colaborare cu Diana Heim); Len Doherty, Fiii minerului, București, 1961 (în colaborare cu Antoaneta Ralian); Harry Bloom, Revoltă în Transvaal, București, 1963 (în colaborare cu Gabriela Nițescu); Jokái Mór, Diamantele negre, București, 1965 (în colaborare cu I. Czinczár); Eduard Fiker, Cazul C. L., București, 1967 (în colaborare cu Traian Ionescu-Nișcov); Szabó Magda, Căprioara. Pomana porcului, București, 1967 (în colaborare cu I. Czinczár). Repere bibliografice: Ov.S. Crohmălniceanu, Cronici și articole, București
JIANU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287672_a_289001]
-
70 indică o scădere a interesului scriitorului pentru domeniul social-politic și concentrarea atenției asupra relațiilor din cuplu, asupra erotismului, a vieții de familie și chestiunilor de morală din sfera cotidianului. Ilustrative pentru această manieră sunt romanul Cu ce se șlefuiesc diamantele (1966), de fapt o narațiune „cu sertare” alcătuită dintr-o serie de povestiri distincte grupate după tehnica Decameronului, și volumul de nuvele Nume (1972). Romanul Drum de soartă și de răzbunare (1970), subintitulat „o baladă din Ardeal”, evocă figura haiducului
LUCA-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287861_a_289190]
-
București, 1953; Povestiri, București, 1955; Liniștea iernii, București, 1956; Cămașa de mire, București, 1958; Dimineață de mai, București, 1959; Revedere și alte schițe și nuvele, București, 1960; Poveste de dragoste, București, 1962; Ziua întâlnirilor, București, 1963; Cu ce se șlefuiesc diamantele, București, 1966; Astă-seară îl arestăm pe asasin, București, 1967; Drum de soartă și de răzbunare, București, 1970; Nume, București, 1972; Apocrife, București, 1975. Traduceri: Asztalos István, Inimă tânără, București, 1953; Süto´´ András, Candidatul necunoscut, București, 1954, A șaptea bucurie, București
LUCA-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287861_a_289190]
-
Remus Luca, TR, 1960, 24; Ion Vitner, Prozatori contemporani, București, 1960, 280-295; Damian, Direcții , 270-273; Georgescu, Păreri, 273-276; Ovid S. Crohmălniceanu, „Ziua întâlnirilor”, GL, 1964, 6; Silvian Iosifescu, Artă și arte, București, 1965, 104-108; Valeriu Cristea, „Cu ce se șlefuiesc diamantele”, GL, 1966, 14; Victor Crăciun, Să discutăm despre eroii literari (la Remus Luca), LCF, 1966, 16; Ciobanu, Nuvela, 218-227; Eugenia Tudor, „Drum de soartă și de răzbunare”, VR, 1971, 3; Dicț. scriit. rom., II, 779-781. N.Br.
LUCA-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287861_a_289190]