3,973 matches
-
prin BHE, sau sintetizării la nivel central al imunoglobulinelor. Totuși o creștere în LCR a IgG nu poate fi patognomică pentru SM, pentru că sunt crescute și în afecțiuni de origine infecțioasă a SNC, cel mult poate fi folosit ca diagnostic diferențial, pentru că totuși gamaglobulinele sunt prezente în 90% din cazurile de SM. Faptul că LT străbat BHE a fost demonstrat de HAFLER (1985) și WIENER (1989) prin prelevări sanguine și recoltări de LCR de la bolnavi cu SM care au fost injectați
Scleroza multiplă by Petru Mihancea () [Corola-publishinghouse/Science/92062_a_92557]
-
ale SM B. Diagnosticul clinic al SM C. Noile criterii de diagnostic al SM, recomandate de Grupul Internațional pentru Diagnosticarea SM D. Diagnosticul paraclinic al SM 1. Explorările neuroradiologice 2. Examenul potențialelor evocate 3. Examinările biologice de laborator. E. Diagnosticul diferențial al SM F. Formele clinice ale SM și evoluția lor A. Semne clinice ale SM SM este boala adultului tânăr, ea debutând între 20-40 de ani. După KURTZKE, 60% din bolnavi au debutul între aceste vârste. Între 10-20 de ani
Scleroza multiplă by Petru Mihancea () [Corola-publishinghouse/Science/92062_a_92557]
-
păcate, conștientizarea înaltă a durerii neuropate ca o problemă, nu este întotdeauna paralelă cu îmbunătățirea acurateții în identificarea diverselor sale componente. Creșterea exponențială a durerii raportată în descrierile cazurilor de SM, rămâne umbrită de definirea modestă a criteriilor pentru diagnosticul diferențial și nu în ultimul rând între componentele neuropate și nociceptive. Aceasta poate evidenția riscul pe care o durere nociceptivă, cu o cauză obișnuită, e etichetată ca neuropatică, pentru că produce durere la un pacient cu SM, caz în care terapia poate
Scleroza multiplă by Petru Mihancea () [Corola-publishinghouse/Science/92062_a_92557]
-
în caz de îndoială pot fi identificate electromiografic. Testarea senzorială clinică calitativă și cantitativă este necesară întotdeauna. Toate tipurile de cefalee și durere dorsală sunt evaluate în contextul unei posibile relații cu SM. În practica clinică criteriul principal de diagnostic diferențial se bazează pe antecedentele patologice și țintesc identificarea diverselor calități ale 95 durerii. Triada electrică a șocurilor, a senzațiilor de gâdilare, eventual combinate cu o perturbare a senzorialului sunt particulare durerii neuropatice, în timp ce mișcarea, încărcarea cu greutăți și postura influențează
Scleroza multiplă by Petru Mihancea () [Corola-publishinghouse/Science/92062_a_92557]
-
bolnavii care în cursul bolii superlicitează simptomele neurologice. Caracterul „periferic“ al simptomelor neuropate (o combinație între fenomenelele pozitive de tip fibre subțiri și groase) ar trebui să ne orienteze spre o recunoaștere temporală a cauzei lor și la un diagnostic diferențial de durere centrală tipică (unde durerea e mai des asociată cu termo-percepția anormală). Profilul temporal e deasemenea important, spre deosebire de durerea centrală de tip periferic care este de obicei episodică, în neuropatia periferică tinde să fie continuă. Diagnosticul este ghidat de
Scleroza multiplă by Petru Mihancea () [Corola-publishinghouse/Science/92062_a_92557]
-
diagnosticul de SM în lipsă de altceva, decât din exces. Este știut că răspândirea temporală și spațială a semnelor nu este proprie SM și alte afecțiuni pot purta aceeași mască simptomatică și evolutivă. Vom descrie toate acestea la capitolul diagnostic diferențial. Asocierea a patru criterii clinice ar fi suficientă, după cum se vede la punerea diagnosticului de SM. Dificultățile diagnostice apar în momentul în care unul sau mai multe din aceste criterii lipsesc. În aceste cazuri trebuie neaparat să recurgem la examinările
Scleroza multiplă by Petru Mihancea () [Corola-publishinghouse/Science/92062_a_92557]
-
de a practica un dublu examen fără și cu produs de contrast. Durata punerii în contrast este în general mai mică de o lună, dar poate ajunge până la șase luni. Dar să vedem cum contribuie RMN la diagnosticul clinic și diferențial al SM. Știm că SM este o afecțiune a cărei diagnostic este susținut de argumente clinice biologice, electrofiziologice și mai recent morfologice cu ajutorul RMN, care a căpătat în ultimii ani un loc preponderent în stabilirea diagnosticului, întrucât a făcut posibilă
Scleroza multiplă by Petru Mihancea () [Corola-publishinghouse/Science/92062_a_92557]
-
sistemului nervos central. Topografia lor este sau periventriculară, sau subcorticală. Aceste leziuni pot fi întâlnite cu ajutorul RMN chiar în substanța cenușie, întrucât există acolo un contingent de fibre mielinice. Disparitatea și variabilitatea leziunilor substanței albe explică numărul mare de diagnostice diferențiale posibile. Multiple condiții patologice, începând de la factori vasculari până la colagenoze, pot da imagini RMN cu hiperintensitate punctiformă în interiorul substanței albe, imitând SM. RMN, oricât de performantă ar fi, nu permite singură punerea unui diagnostic de SM în afara unor criterii stricte
Scleroza multiplă by Petru Mihancea () [Corola-publishinghouse/Science/92062_a_92557]
-
imuno-circulante sunt formate din anticorpi, antioligodendrocite, anti-celule endoteliale și anti-limfocite, anti-PBM și anti-galactocerebrozide (SADATIPOUR B. T. și colab., 1998). Valorile crescute ale complexelor imue circulante în ser, dar mai ales în LCR, reprezintă un marker al severității SM. E. Diagnosticul diferențial al SM În general diagnosticul formelor tipice de SM este ușor de stabilit, pe baza simptomelor cardinale din seria piramidală, cerebeloasă și vestibulară, 145 pe baza precocității abolirii reflexelor cutanate abdominale (după unii autori un simptom aproape patognomonic), pe baza
Scleroza multiplă by Petru Mihancea () [Corola-publishinghouse/Science/92062_a_92557]
-
cutanate abdominale (după unii autori un simptom aproape patognomonic), pe baza apariției la indivizii tineri și a evoluției în puseuri cu remisiuni trecătoare a simptomelor (spontane sau terapeutice). Adesea însă polimorfismul simptomatic și configurația atipică a tabloului clinic, impun diagnosticul diferențial cu o serie de afecțiuni. KURTZKE împarte bolile cu care trebuie făcut diagnosticul diferențial clinic al SM în trei grupe. 1. Boli cu localizări multiple în sistemul nervos central și semne multiple neurologice, diseminate în timp și spațiu, asociate cu
Scleroza multiplă by Petru Mihancea () [Corola-publishinghouse/Science/92062_a_92557]
-
tineri și a evoluției în puseuri cu remisiuni trecătoare a simptomelor (spontane sau terapeutice). Adesea însă polimorfismul simptomatic și configurația atipică a tabloului clinic, impun diagnosticul diferențial cu o serie de afecțiuni. KURTZKE împarte bolile cu care trebuie făcut diagnosticul diferențial clinic al SM în trei grupe. 1. Boli cu localizări multiple în sistemul nervos central și semne multiple neurologice, diseminate în timp și spațiu, asociate cu suferința nervului optic. În categoria acestor boli intră boala BEHCET; diferite disglobulinemii, anemia penicioasă
Scleroza multiplă by Petru Mihancea () [Corola-publishinghouse/Science/92062_a_92557]
-
multiple, lupusul eritematos diseminat, meningitele cronice și în special meningita TBC. 3. Boli cu simptome multiple instabile în decursul timpului, dar fără diseminare spațială. În această grupă intră cea mai mare parte a bolilor neurologice cu care se face diagnosticul diferențial clinic al SM. Enumerăm următoarele: tumori intra și extra medulare, siringomielia sau siringobulbia, miopatiile de toate tipurile (vasculare, vertebrale, paraneoplazice, carențiale); scleroza laterală amiotrofică, tumori de fosă cerebrală posterioară, encefalita de trunchi sau rombencefalitele, atacurile ischemice cerebrale mai ales cele
Scleroza multiplă by Petru Mihancea () [Corola-publishinghouse/Science/92062_a_92557]
-
amiotrofică, tumori de fosă cerebrală posterioară, encefalita de trunchi sau rombencefalitele, atacurile ischemice cerebrale mai ales cele vertebro-bazilare și diferitele tipuri de nevrite optice (infecțioase, toxice, ereditare). Noi considerăm că o grupă specială de boli cu care trebuie făcut diagnosticul diferențial al SM încă de la debutul ei, dacă se poate, este grupa celorlalte boli considerate demielinizante. În această grupă, POPOVICIU și colaboratorii (1975) include neuromielita optică acută (oftalmo-neuromielita; boala lui DEVIC) encefalita (leucoencefalomielita) periaxială difuză sau boala lui SCHILDER, leucoencefalita demielinizantă
Scleroza multiplă by Petru Mihancea () [Corola-publishinghouse/Science/92062_a_92557]
-
și colaboratorii (1975) include neuromielita optică acută (oftalmo-neuromielita; boala lui DEVIC) encefalita (leucoencefalomielita) periaxială difuză sau boala lui SCHILDER, leucoencefalita demielinizantă concentrică sau boala lui BALO și encefalitele și encefalomielitele diseminate, secundare bolilor eruptive și postvaccinale. La ora actuală, diagnosticul diferențial al SM făcut de către KURTZKE pe criterii exlusiv clinice este depășit, datorită apariției de noi investigații paraclinice în SM, care ușurează diagnosticul diferențial. Un progres în diagnosticul diferențial al SM sunt criteriile lui POSER (1983), care pe lângă simptomatologia clinică includ
Scleroza multiplă by Petru Mihancea () [Corola-publishinghouse/Science/92062_a_92557]
-
boala lui BALO și encefalitele și encefalomielitele diseminate, secundare bolilor eruptive și postvaccinale. La ora actuală, diagnosticul diferențial al SM făcut de către KURTZKE pe criterii exlusiv clinice este depășit, datorită apariției de noi investigații paraclinice în SM, care ușurează diagnosticul diferențial. Un progres în diagnosticul diferențial al SM sunt criteriile lui POSER (1983), care pe lângă simptomatologia clinică includ și investigații paraclinice neurofiziologice (potențialele evocate); examinările din lichidul cefalorahidian și sânge, tomografia computerizată și cea mai modernă, rezonanța magnetică nucleară a măduvei
Scleroza multiplă by Petru Mihancea () [Corola-publishinghouse/Science/92062_a_92557]
-
și encefalomielitele diseminate, secundare bolilor eruptive și postvaccinale. La ora actuală, diagnosticul diferențial al SM făcut de către KURTZKE pe criterii exlusiv clinice este depășit, datorită apariției de noi investigații paraclinice în SM, care ușurează diagnosticul diferențial. Un progres în diagnosticul diferențial al SM sunt criteriile lui POSER (1983), care pe lângă simptomatologia clinică includ și investigații paraclinice neurofiziologice (potențialele evocate); examinările din lichidul cefalorahidian și sânge, tomografia computerizată și cea mai modernă, rezonanța magnetică nucleară a măduvei și creierului. În 2001, McDONALD
Scleroza multiplă by Petru Mihancea () [Corola-publishinghouse/Science/92062_a_92557]
-
și sânge, tomografia computerizată și cea mai modernă, rezonanța magnetică nucleară a măduvei și creierului. În 2001, McDONALD și colab. au stabilit noi criterii de diagnostic al SM, descrise într-un capitol anterior. Considerăm că trecerea în revistă a diagnosticului diferențial al SM, cu toate afecțiunile enumerate în grupele de boli descrise, este inutil. Vom trece în revistă diagnosticul diferențial al SM cu afecțiunile neurologice cele mai frecvent întâlnite și neaparat cu toate leucoencefalomielitele demielinizante. Compresiunile medulare pot avea în evoluție
Scleroza multiplă by Petru Mihancea () [Corola-publishinghouse/Science/92062_a_92557]
-
colab. au stabilit noi criterii de diagnostic al SM, descrise într-un capitol anterior. Considerăm că trecerea în revistă a diagnosticului diferențial al SM, cu toate afecțiunile enumerate în grupele de boli descrise, este inutil. Vom trece în revistă diagnosticul diferențial al SM cu afecțiunile neurologice cele mai frecvent întâlnite și neaparat cu toate leucoencefalomielitele demielinizante. Compresiunile medulare pot avea în evoluție și remisiuni, dar cel mai frecvent debutul lor este progresiv. Cele situate cervical pot să fie confundate mai ușor
Scleroza multiplă by Petru Mihancea () [Corola-publishinghouse/Science/92062_a_92557]
-
mielografia cu lipiodol arată un tranzit subarahnoidian bun, exceptând cazurile care dezvoltă o arahnoidită spinală secundară. Potențialul somestezic evocat și mai ales, rezonanța magnetică nucleară a măduvei vor fi utile pentru precizarea diagnosticului. Siringomielia sau siringobulbia pune probleme de diagnostic diferențial, cu forma lent progresivă a SM, mai ales că debutul ei poate fi la orice vârstă. Caracteristic pentru siringomielie este tulburarea de sensibilitate de tip disociație siringomielică mai rar întâlnit în SM. Tomografia computerizată și rezonanța magnetică nucleară ne vor
Scleroza multiplă by Petru Mihancea () [Corola-publishinghouse/Science/92062_a_92557]
-
tulburarea de sensibilitate de tip disociație siringomielică mai rar întâlnit în SM. Tomografia computerizată și rezonanța magnetică nucleară ne vor preciza în cele din urmă diagnosticul. Arahnoiditele spinale vor fi îndepărtate prin examenul mielografic cu lipiodol. Uneori se impune diagnosticul diferențial cu o mielită specifică 147 sau nespecifică. În mielita specifică, anamneza și pozitivitatea reacției WASSERMANN în sânge și lichid sunt relevatoare. Paraplegia spasmodică familială a lui STRÜMPELL-LORRAIN se caracterizează prin prezența paraplegiei cu mare contractură, absența semnelor cerebelo-vestibulare și desigur
Scleroza multiplă by Petru Mihancea () [Corola-publishinghouse/Science/92062_a_92557]
-
predomină semnele din sindromul de neuron motor central. Absența oricărei tulburări de sensibilitate, prezența furnicăturilor, examenul electromiografic, ne ajută să susținem diagnosticul de scleroză laterală amitrofică. Din grupul mielopatilor, cele mai întâlnite sunt: mielopatia vertebrală și mielopatia paraneoplazică. Făcând diagnosticul diferențial între mielopatia vertebrală și SM suntem ajutați de modificările radiologice întâlnite pe aproape toată coloana și vârsta mai înaintată a bolnavilor cu mielopatie vertebrală. Instalarea simptomatologiei neurologice este precedată de o perioadă destul de lungă în care bolnavii viitori de mielopatie
Scleroza multiplă by Petru Mihancea () [Corola-publishinghouse/Science/92062_a_92557]
-
greu de diagnosticat atunci când apare după ce știm că bolnavul este purtătorul unui proces neoplazic. Mai greu este de diagnosticat atunci când un proces canceros debutează printr-o complicație de tip mielopatie. Investigațiile sanguine și impregnația paraneoplazică ne ajută să facem diagnosticul diferențial al mielopatiei paraneoplazice la un tânăr - de debutul SM. Aceleași probleme se pun și la diagnosticul diferențial al SM cu leucoencefalopatia multifocală progresivă, atunci când apare la un tânăr, dar această afecțiune apare de obicei tardiv în cursul carcinoamelor și foarte
Scleroza multiplă by Petru Mihancea () [Corola-publishinghouse/Science/92062_a_92557]
-
de diagnosticat atunci când un proces canceros debutează printr-o complicație de tip mielopatie. Investigațiile sanguine și impregnația paraneoplazică ne ajută să facem diagnosticul diferențial al mielopatiei paraneoplazice la un tânăr - de debutul SM. Aceleași probleme se pun și la diagnosticul diferențial al SM cu leucoencefalopatia multifocală progresivă, atunci când apare la un tânăr, dar această afecțiune apare de obicei tardiv în cursul carcinoamelor și foarte rar ca fenomen inaugural. Boala lui Behcet se manifestă, în afară de semne neurologice de trunchi cerebral, care o
Scleroza multiplă by Petru Mihancea () [Corola-publishinghouse/Science/92062_a_92557]
-
fosă cerebrală posterioară: tumori de cerebel, glioame infiltrative de trunchi, neurinomul de acustic sunt cele mai frecvente tumori, care pot fi confundate în faza inițială cu debutul unei SM. Astăzi tomografia computerizată și rezonanța magnetică nucleară ușurează foarte mult diagnosticul diferențial al acestora față de SM. Encefalitele de trunchi și mai ales rombencefalitele se confundă frecvent cu debutul unei SM. În multitudinea de simptoame neurologice, unele destul de severe, semnele afectării piramidale sunt mai puțin exprimate în aceste encefalite. Caracteristica lor este și
Scleroza multiplă by Petru Mihancea () [Corola-publishinghouse/Science/92062_a_92557]
-
mai puțin exprimate în aceste encefalite. Caracteristica lor este și evoluția progresivă spre ameliorare până la vindecare completă în 6-12 luni. În ultimul timp, datorită scăderii vârstei bolnavilor atinși de atacurile ischemice vasculare cerebrale, tot mai mult se pune problema diagnosticului diferențial al acestora (cu deosebire cele în teritoriul vertebrului bazilar) cu SM. Majoritatea autorilor argumentează diagnosticul diferențial al acestor afecțiuni pe prezența semnelor de ateroscleroză cerebrală la bolnavii cu atacuri ischemice. Bazați pe experiență îndelungată în îngrijirea și tratarea afecțiunilor vasculare
Scleroza multiplă by Petru Mihancea () [Corola-publishinghouse/Science/92062_a_92557]