10,118 matches
-
mai puțin dezvoltate, în toate domeniile. Despre persoana care posedă o aptitudine la un nivel mai înalt de dezvoltare decât majoritatea celorlalți indivizi putem spune că este talentată. O altă caracteristică a aptitudinii este aceea că ea permite realizarea unor diferențieri între indivizi. Dacă toți oamenii normal dezvoltați posedă o anumită caracteristică, atunci aceasta nu mai constituie o aptitudine. Toți elevii (cu excepția celor cu afecțiuni grave) sunt capabili să alerge sau să vorbească, dar nu toți au aceeași abilitate în a
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
care prezintă o înțelegere adecvată a cuvintelor și frazelor, să aibă probleme cu exprimarea verbală, aceasta fiind foarte înceată sau confuză. Dacă factorul V exprimă o funcție intelectuală, cognitivă, factorul W este mai curând expresia unei funcții verbo-motorii. Pentru profesor, diferențierea dintre dificultățile de exprimare și cele de înțelegere este esențială. Prea des elevii sunt judecați după modul în care se exprimă verbal (de exemplu, răspund la tablă), și nu după modul în care au înțeles efectiv cunoștințele respective. Se poate
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
supradotați se comportă ca elevi ideali pentru profesori, modele de bună purtare, în timp ce alții sunt adevărați copii problemă, putând fi evaluați de profesori ca situându-se sub nivelul mediu al clasei. Explicația acestei stări de fapt ne trimite înapoi la diferențierea făcută de Guilford între gândirea convergentă și cea divergentă. Copiii cu o gândire divergentă dezvoltată sunt adesea plictisiți, răspund într-un mod nonconformist, poate chiar ironic, oferind impresia că sunt necooperanți. Să ne amintim că două dintre geniile omenirii, A
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
ele. Elevul este privit prin filtrul unei optici profesionale, ceea ce contribuie în mare măsură la distorsionarea evaluărilor prin exigențele profesiunii. În cunoașterea psihologică se pune problema semnificației informației obținute, dacă aceasta reprezintă esențialul, care poate permite identificarea caracteristicilor fundamentale și diferențierea acestora. Pe lângă posibilitatea unei cunoașteri empirice, realizată în timpul activităților cotidiene, utilizându-se observații implicite și limbajul comun, există și o cunoaștere sistematică, realizată cu mijloace științifice, mult mai obiective (observație explicită, convorbirea, anamneza, ancheta, chestionarul, testele etc.). Cunoașterea elevului trebuie
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
interpretare a rezultatelor obținute. Dezvoltarea testelor psihologice a fost determinată de necesități practice, printre care și cele legate de problemele educației și ale școlii. În acest domeniu s-a pus problema orientării școlare și profesionale, clasificarea elevilor în funcție de abilitățile lor, diferențierea instrucției în funcție de aceste abilități, identificarea retardului mintal și selecția copiilor pentru școlile speciale. Elaborarea unui test presupune o activitate de cercetare laborioasă prin care se stabilesc structura internă a testului, aspectele psihologice care pot fi măsurate cu ajutorul acestuia, sistemul de
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
calitativă a potențialul de învățare. Tendința cantitativă (Brown, Ferrara, 1987). În faza de învățare se furnizează subiectului ajutoare standardizate, care devin din ce în ce mai explicite pe măsura rezolvării sarcinii până la criteriul reușitei. Acest ajutor standardizat și graduat este un criteriu care permite diferențierea subiecților în funcție de capacitatea de învățare. Se caută o măsură cantitativă a efectelor învățării, având ca obiectiv studierea componentelor inteligenței și influența acestora asupra capacității de învățare a subiecților. Tendința calitativă (Feuerstein, 1985). În faza de învățare intervenția nu este standardizată
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
și prin ton Ă importanța deosebită a sarcinii solicitate în acel moment elevilor și încrederea că ei sunt capabili să rezolve bine cerința. 2.1. Verbal, paraverbal și nonverbaltc "2.1. Verbal, paraverbal [i nonverbal" Una dintre cele mai frecvente diferențieri utilizate în analiza comunicării umane are la bază natura semnelor utilizate în codarea informației și canalul predilect de transmitere a mesajului astfel rezultat. Consecința este o posibilitate de analiză pe trei planuri: Comunicarea verbală (CV). Informația este codificată și transmisă
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
de a-și folosi la maxim abilitățile personale, de a obține noi succese. În orice alegere, oamenii trebuie să ia decizii cu privire la ceea ce îi atrage sau le pune în pericol siguranța personală. Pornind de la explicațiile de mai sus și de la diferențierile între trebuințele de deficiență și cele de dezvoltare, reiese clar că indivizii ce se află în stadiul satisfacerii trebuințelor de deficiență vor fi dominați de forțele preocupate de siguranța personală, în timp ce acei aflați în stadiul satisfacerii trebuințelor de dezvoltare vor
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
reprezintă un potențial specific fiecărui individ; c) talentul trebuie diferențiat de geniu; d) potențialul și exersarea talentului și geniului depind de atmosfera politică a epocii. (Pentru cititorul care consideră că aceste concepții au fost depășite, problematici similare asupra distincțiilor și diferențierilor conceptuale [validitatea discriminatorie] se regăsesc în cercetările recente despre specificitatea domeniului - Albert, 1980; Baer, 1995; Bloom, 1985; Gardner, în presă; Runco, 1986.) Până la sfârșitul secolului al XVIII-lea, ideea că nici geniul, nici talentul nu puteau supraviețui într-o societate
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
de exemplu, rezolvarea problemelor) și face prin urmare abstracție de alte forme de expresie a creativității. Rezolvarea de probleme este deseori asociată unor tipuri specifice de contribuții creative, însă creativitatea nu presupune întotdeauna rezolvare a unor probleme și apare necesitatea diferențierii rezolvării creative a problemelor de alte metode de rezolvare a problemelor. Jausovec și Bakracevic (1995), Metcalfe (1986), Runco și Albert (1985) au evidențiat diferențe semnificative între tipuri diferite de probleme. Dacă diferențele semnificative relevate variază în funcție de gradul de implicare a
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
de cuplare lejeră a contribuit la abordarea holistică: părțile componente sunt îmbinate, însă nu se respectă același pattern în două cazuri diferite. Astfel că suntem obligați să studiem fiecare caz în parte, în detalii concrete, pentru a înțelege modul de diferențiere a indivizilor creatori. În al patrulea rând, interesul față de dezvoltare și accentul pe care îl punem pe conceptul durabilității în timp a creației necesită mai multe investigații ale cazului la diferite intervale de timp; la rândul lor, ele necesită elaborarea
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
în aceeași zi a început Caietele M și N, în care a abordat problematica evoluției omului, precum apariția expresiei emoționale și legătura dintre Homo sapiens și alte animale. Figura 5.3 înfățișează ramificarea și simultaneitatea activităților întreprinse de Darwin. Evoluția diferențierii și a specializării este uluitoare și are loc atunci când un domeniu de activitate a luat o asmenea amploare, încât solicită un statut separat. A doua caracteristică pe care o evidențiează sistemul de activități este continuitatea. Organizarea procesului de muncă în
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
Organizarea procesului de muncă în activități distincte face posibilă amânarea și rezumarea unor sarcini fără necesitatea de a le începe de la zero. Angrenajul scrisului, clasificarea, fișarea și separarea socialului de profesional specifică diverselor sarcini și proiecte sprijină dubla nevoie de diferențiere și stabilizare. Simultaneitatea și durata domeniilor de activitate abordate (descoperite în cazurile studiate de noi și colegii noștri) prezintă alte avantaje. Preluarea unei activități într-un domeniu după o pauză de lucru înseamnă transferarea roadelor muncii din alte domenii în
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
mare pentru a putea permite o analiză statistică mai complexă. Se recurge uneori la trucuri care presupun, de pildă, schimbarea subiectului de analiză de la individ la produsul creativ (compozițiile, piesele de teatru, poeziile etc.). Definiția prezentată mai sus face posibilă diferențierea istoriometriei de alte metode cu care este uneori confundată. Înainte de toate, investigația istoriometrică trebuie distinsă de psihoistorie și psihobiografie. Deși aceste demersuri de cercetare pornesc tot de la informații istorice, psihoistoricii și psihobiografii apelează la analize cantitative pentru confirmarea aspectelor simptomatice
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
dintre cunoaștere și creativitate, James (1880) afirma că tiparele de gândire ale „minților de cel mai înalt rang” au următoarele caracteristici: În loc de gânduri despre lucruri concrete, care se înșiră răbdătoare pe făgașul sugestiei obișnuite, avem cele mai rarefiate abstracții și diferențieri, combinații de elemente despre care nici că s-a mai auzit vreodată, cele mai subtile asocieri de analogii; într-un cuvânt, ni se pare că am picat brusc într-un ceaun cu idei clocotinde, unde totul bolborosește și se învolburează
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
Nu există informații amănunțite despre programul efectiv de exersare al formației Beatles, dar ne putem face o impresie despre activitatea lor urmărind concertele. Cu toate că Ericsson și colaboratorii săi (1993) au făcut distincție între spectacol (ca muncă) și exersarea deliberată, această diferențiere s-ar putea să nu fie prea clară în cazul Beatles. Se pare că ei au folosit concertele de la început ca ocazii de a-și îmbunătăți execuția, pe lângă exersarea deliberată și repetițiile pe care se poate să le fi făcut
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
este mai largă categoria de persoane care pot participa la procesele creative. 3. Cât de disponibile sunt informațiile (de exemplu, difuzarea lor este limitată din cauza unor constrângeri materiale sau sociale)? Vezi întrebarea 2. 4. Cât de mare este gradul de diferențiere în acea cultură (din câte domenii separate - cum sunt religia, filosofia și matematicile - este alcătuită)? Cu cât sunt mai diferențiate domeniile din acea cultură, cu atât sunt mai specializate informațiile; prin urmare, progresele ar trebui să fie făcute mai ușor
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
o cultură devin din ce în ce mai integrate, adică se leagă între ele și își sprjină reciproc obiectivele, așa cum diferitele organe din corp se sprijină în funcționare unele pe altele. În acest sens, creativitatea nu sprijină întotdeauna evoluția culturală. În general, ea favorizează diferențierea, însă poate foarte ușor să dăuneze integrării. Ideile, tehnologiile sau formele de exprimare noi strică adesea armonia dintre domenii și acest lucru poate, măcar temporar, să pericliteze complexitatea unei culturi. Ieșirea fizicii de sub tutela religiei, impusă de descoperirile lui Galilei
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
integrării. Ideile, tehnologiile sau formele de exprimare noi strică adesea armonia dintre domenii și acest lucru poate, măcar temporar, să pericliteze complexitatea unei culturi. Ieșirea fizicii de sub tutela religiei, impusă de descoperirile lui Galilei, a inaugurat o eră de imense diferențieri în știință, plătită însă printr-o egală lipsă de integrare a culturii occidentale. Probabil - dacă va continua evoluția culturii - în viitor viziunile creative vor restabili relația dintre domeniile actualmente divergente, iar această integrare va restabili, temporar, complexitatea culturii, cel puțin
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
printr-o egală lipsă de integrare a culturii occidentale. Probabil - dacă va continua evoluția culturii - în viitor viziunile creative vor restabili relația dintre domeniile actualmente divergente, iar această integrare va restabili, temporar, complexitatea culturii, cel puțin până ce noi pași către diferențiere o vor distruge din nou. Contextul social Chiar și psihologii cei mai preocupați de individ sunt de acord cu faptul că, pentru a fi considerată creativă, o nouă „memă” trebuie să fie apreciată pe plan social. În lipsa unei forme de
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
mobilitatea și situațiile conflictuale? Atât amenințările externe, cât și dezbinarea internă par să încurajeze producerea și acceptarea lucrurilor noi; acest lucru s-ar putea să fie valabil și în cazul mobilității sociale. 5. Cât de complex este sistemul social? Atât diferențierea, cât și integrarea din cadrul societății afectează rata producerii și adoptării lucrurilor noi. În condiții de egalitate din celelalte puncte de vedere, o societate care deține mai multe bunuri materiale este mai bine plasată pentru a sprijini procesul creativ. O societate
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
doilea război mondial este că, practic, fiecare națiune dorea să aibă tehnologia de construire a propriului arsenal nuclear. În sfârșit, complexitatea unei societăți se sprijină și pe rata de inovație pe care o poate suporta. Un grad prea mare de diferențiere, ca și opusul lui, prea multă uniformitate, nu favorizează producerea unor lucruri noi, care să fie acceptate și păstrate. Condițiile ideale pentru creativitate există într-un sistem social foarte diferențiat pe arii de specialitate și roluri, dar și unit prin
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
ai aceleiași perspective nu au reușit să depășească aparența superficială a retoricii eugeniste despre normalitate. Este adevărat că această retorică este conservatoare, dar ideile exprimate de eugeniști - În special efortul acestora de a mobiliza capitalul biologic al națiunii - reprezintă o diferențiere radicală față de opiniile existente despre identitatea individuală În cadrul societății și În special În ceea ce privește puterile și responsabilitățile statului. Cercetarea mea are În vedere În principal viziunea fundamental modernizatoare a eugeniștilor asupra statului, În special așa cum este ea prezentată În lucrarea lui
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
au avut un rol important În popularizarea printre intelectualii români a unei paradigme științifice bazate pe determinism biologic. Ca rezultat al trecerii de la o viziune despre lume bazată pe valori religioase la una dominată de legile biologiei - ereditate, evoluție și diferențiere -, eugeniștii au contribuit la secularizarea societății românești. Capitolul 3 discută În detaliu impactul ideilor eugeniste asupra relațiilor dintre indivizi și stat, prezentând și semnificațiile diferite pe care liderii români le-au acordat acestor idei În funcție de caracteristicile specifice ale contextului politic
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
Darwin, Galton și Mendel. În formularea lui Moldovan, această sinteză se exprima astfel: Vieața În mersul ei este supusă unor legi, dela care nu există abatere, decât cu certitudinea turburării sau Încetării proceselor vitale... șLegile:ț eredității, a variațiunii, a diferențierii și integrării, a echilibrului dinamic, ... specializării progresive - iată câteva dintre cele mai Însemnate norme hotărâtoare pentru mersul vieții 73. Susținând reîntoarcerea la aceste legi, eugeniștii făceau o eroare de reprezentare a realității și a propriilor lor obiective, deoarece România nu
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]