1,946 matches
-
logică a acestor activități. Unele dependențe (relații logice) sunt "obligatorii", inerente prin natura lucrării. Acestea implică deseori limitări fizice; de exemplu, într-un proiect de construcție a unei clădiri, fundația trebuie să fie construită înainte de înălțarea suprastucturii. Alte dependențe sunt "discreționare", fiind definite facultativ de echipa de management al proiectului. Aceste dependențe "discreționare" sunt definite fie pe baza "celor mai bune practici" dintr-un domeniu de aplicații particular, fie în cazul în care o succesiune specifică este dorită, preferată. Există mai
Managementul proiectelor () [Corola-website/Science/304116_a_305445]
-
natura lucrării. Acestea implică deseori limitări fizice; de exemplu, într-un proiect de construcție a unei clădiri, fundația trebuie să fie construită înainte de înălțarea suprastucturii. Alte dependențe sunt "discreționare", fiind definite facultativ de echipa de management al proiectului. Aceste dependențe "discreționare" sunt definite fie pe baza "celor mai bune practici" dintr-un domeniu de aplicații particular, fie în cazul în care o succesiune specifică este dorită, preferată. Există mai multe metode pentru punerea în evidență a relațiilor de ordine ale activităților
Managementul proiectelor () [Corola-website/Science/304116_a_305445]
-
care se datorează în primul rând punctelor slabe ale unei organizații sau a unui proces. Acesta poate fi în contrast cu funcționari sau agenți care acționează corupt în mod individual în cadrul sistemului. Factorii care încurajează corupția sistemică includ conflictele de interese, puterile discreționare, puterile monopoliste, lipsa de transparență, salariile mici și o cultură a impunității . Printre actele specifice de corupție se numără luarea de mită, șantajul, și deturnarea de fonduri, într-un sistem în care "corupția devine regula, mai degrabă decât o excepție
Corupție () [Corola-website/Science/304183_a_305512]
-
pe care îl acuza de încercare de restaurare a stătilor de fapt din epoca sovietică. Vicepreședintele Ruțkoi, unul dintre adversarii cei mai importanți ai lui Elțin, a condamnat declarațiile președinetelui ca pe o tentativa nedemocratică de acaparare a unor puteri discreționare. După ce Curtea Constituțională a hotărât că Elțin a acționat într-un mod neconstituțional, președintele s-a văzut nevoit să cedeze. În cadrul celei de-a noua sesiuni, care s-a deschis pe 26 martie, s-au luat în discuție adoptarea unor
Criza constituțională rusă din 1993 () [Corola-website/Science/304295_a_305624]
-
nord unde monarhiștii au trebuit să lupte cu republicanii. În scopul garantării ordinii publice a fost creat de către Ministerul de Interne, condus de socialistul Giuseppe Romita, un organism auxiliar de Poliție care au avut forme discutabile de recrutare (în special discreționare), și au fost acuzați de monarhiști că ar fi susținut cauza republicanilor. Pe 16 martie 1946 principele Umberto a decretat după cum este prevăzut acordul din 1944 ca forma instituțională a Statului va fi decisă prin intermediul referendumului simultan cu Adunarea Constituantă
Proclamarea Republicii Italiene () [Corola-website/Science/311984_a_313313]
-
de 2 și 3 iunie 1946. Întrebarea la care trebuiau să răspundă italienii era foarte simplă: „republică” sau „monaarhie”. Ministrul socialist de interne Giuseppe Romita a organizat în corp de poliție auxiliară „Polizia Ausiliaria”, implicată în numeroase controverse datorită procedurilor discreționare de recrutare a agenților. În ziua de 2 iunie și dimineața lui 3 iunie 1946 avea loc referendumul pentru a se alege forma instituțională de guvernare dintre monarhie și republică . Sursele oficiale vorbeau despre o majoritate a voturilor valide pentru
Proclamarea Republicii Italiene () [Corola-website/Science/311984_a_313313]
-
de lire pe lună. Cei cu mijloace de trai mai modeste a trebuit să plătească două treimi din venitul anual din arendă; recuzanții din clasa de mijloc erau amendați cu un șiling pe săptămână, deși colectarea tuturor acestor amenzi era „discreționară și neglijentă”. Când Iacob a venit la putere, din aceste amenzi s-a strâns anual aproape 5.000 de lire (echivalentul a peste 10 milioane de lire în 2008). La 19 martie, regele și-a ținut discursul de deschidere în fața
Complotul prafului de pușcă () [Corola-website/Science/311001_a_312330]
-
și a avut loc în februarie 2014. La 2 august 2011, după o îndelungată dezbatere în Congre pe tema creșterii limitei de îndatorare națională, Obama a promulgat Legea bipartizană din 2011 de Control asupra Bugetului. Legislația aplica limite pentru cheltuielile discreționare până în 2021, stabilea o procedură de creștere a limitei de îndatorare, înființa o Comisie a Camerelor Reunite ale Congresului pentru Reducerea Deficitului în vederea propunerii de idei de reducere a deficitului, cu scopul de a face economii de minim 1.500
Barack Obama () [Corola-website/Science/311138_a_312467]
-
nu concepea liberalismul ca pe un sistem de idei abstracte, cu o permanentă valabilitate teoretică, ci ca pe o concepție care caută să asigure individului un rol bine determinat în planul vieții sociale, statul nemaifiind un instrument coercitiv, autoritar și discreționar, ci garantul de fiecare clipă al libertății oamenilor Mihail Fărcășanu considera că liberalismul român are o apartenență națională: ""Acest naționalism vine din respectul pentru om și din ideea de echitate, el nu se va transforma niciodată în șovinism sau în
Mihail Fărcășanu () [Corola-website/Science/311166_a_312495]
-
sunt cele care fac regulile jocului. Odată făcute ele trebuie să rămână neschimbate pe toată perioada de desfășurare a procedurii. Este opțiunea ofertanților dacă doresc să se implice în joc acceptând aceste reguli. Nimeni nu va avea reguli opționale sau discreționare. Nimeni, în cadrul acestui joc, nu va beneficia de vreun avantaj. Este, de asemenea, opțiunea ofertanților de a renunța la joc în orice moment (de a nu mai depune ofertă, sau de a nu semna contract, considerat de ofertant dezavantajos). Autoritățile
Achiziție publică () [Corola-website/Science/311336_a_312665]
-
mai 1945. Aceste fonduri urmau să fie utilizate pentru organizarea rezistenței românești anticomuniste. Transferul ordonat de Constantin Vișoianu, făcut pe baza decretului-lege Nr. 576 din 4 noiembrie 1944, era perfect valabil. Decretul dădea dreptul ministrului afacerilor străine să efectueze cheltuieli discreționare, menționând că "cheltuielile nu trebuie justificate prin acte". Deși guvernele următoare au contestat legalitatea transferului, ele au continuat să efectueze plăți în virtutea aceluiași decret. Astfel, cu aceeași justificare, la 28 ianuarie 1948, Ana Pauker, ministru de externe al Republicii Populare
Comitetul Național Român (1948) () [Corola-website/Science/308798_a_310127]
-
aspect al societății românești, iar un al doilea model bazat pe tradiția României de țară agricolă și care punea accentul pe menținerea structurilor sociale și valorilor culturale tradiționale. În viața politică, regele Carol I a jucat un rol-cheie, prin folosirea discreționară a atribuției sale constituționale de a-l numi pe viitorul prim-ministru. „"Rotativa guvernamentală"” - bazată pe alternanța la putere a Partidului Național Liberal și Partidului Conservator - a fost mecanismul politic unic folosit de rege în această perioadă, atât ca modalitate
Participarea României la Primul Război Mondial () [Corola-website/Science/304763_a_306092]
-
le-au înzestrat cu tipărituri și manuscrise. În secolul al-XVII-lea boierimea craioveană încearcă să-și instituie propriul său regim politic nobiliar și să domine autoritatea domnitorilor. În acest cadru, dispunînd de Marea Bănie de Craiova , boierii craioveni dețin o putere discreționară care depășea granițele Olteniei. Amplificarea autorității Marelui Ban al Olteniei este rezultatul perioadelor de criză repetată a puterii voievodale și a dezvoltării puterii autogene a stăpînilor de domenii. După 1620, apar frecvent în izvoarele documentare "ispravnicii de scaun ai Craiovei
Istoria Craiovei () [Corola-website/Science/305558_a_306887]
-
nu avea drept de opinie sau de vot. În susținerea acestei supoziții stau menționări documentare prin care greavul era instituit împotriva voinței comunității, prin ordin regal. În consecință, Th. Nägler generalizează ideea că greavii de pe pământul regal au avut puteri discreționare și depline doar temporar și cu totul excepțional. În teritoriile în care cuantumul drepturilor era restrâns sau inexistent, au obținut cu mai multă ușurință aceste drepturi. Prin privilegiile acordate de regele Ștefan V greavilor din Câlnic, care ulterior au cumpărat
Greav () [Corola-website/Science/314829_a_316158]
-
Antonescu a fost arestat de regele Mihai și demis prin decret regal. Acest act a pus capăt regimului instaurat prin puciul lui Ion Antonescu de la 6 septembrie 1940, în urma căruia acesta se autointitulase „conducător al statului” și își însușise puteri discreționare. Regimul Antonescu a fost o dictatură militară, s-a aliat puterilor Axei într-un război, finalmente, dezastruos pentru România, refuzând să se supună cererii regale din 1944 de semnare imediată a armistițiului cu Uniunea Sovietică, trecerea țării și Armatei române
Lovitura de stat de la 23 august 1944 () [Corola-website/Science/319829_a_321158]
-
guvernului Antonescu, regele fusese obligat să abdice în favoarea tânărului său fiu. Constituția fusese suspendată, parlamentul dizolvat și o parte din puterile constituționale ale regelui au fost asumate de Ion Antonescu, care s-a autointitulat „Conducătorul Statului”. Antonescu avea, astfel, puteri discreționare în fruntea guvernului, întărindu-și poziția după înăbușirea rebeliunii legionare. Guvernul antonescian a intrat, în iunie 1941, în război de partea Axei și împotriva URSS, cu scopul de a redobândi teritoriile anexate de aceasta, ceea ce a și realizat. După aceea
Lovitura de stat de la 23 august 1944 () [Corola-website/Science/319829_a_321158]
-
îl și definească. S-a reținut, prin aceeași decizie, că, în caz contrar, destinatarul normei este acela care va stabili înțelesul acelei noțiuni, de la caz la caz, printr-o apreciere care nu poate fi decât una subiectivă și, în consecință, discreționară. Având în vedere toate aceste argumente, în ceea ce privește sintagma "interes public" din cuprinsul art. 318 alin. (1) din Codul de procedură penală, Curtea constată că legiuitorul trebuie să prevadă cu exactitate obligațiile pe care le are fiecare organ judiciar, care se
DECIZIE nr. 23 din 20 ianuarie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 318 din Codul de procedură penală. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/270461_a_271790]
-
urmează: 1. Partea I. Dispoziții generale - vor fi reglementate definițiile și principiile administrației publice. Printre conceptele definite se regăsesc: administrație publică, autoritate a administrației publice, instituție publică, proprietate publică a statului și a unităților administrativ-teritoriale, serviciu public, bun public, putere discreționară etc. Printre principiile aplicabile administrației publice, reglementate în proiectul Codului administrativ, se regăsesc: legalitatea, egalitatea, transparența, proporționalitatea, imparțialitatea și prioritatea interesului public. 2. Partea a II-a. Administrația publică centrală - vor fi regrupate reglementări referitoare la Președintele României, Guvern, ministere
HOTĂRÂRE nr. 196 din 23 martie 2016 pentru aprobarea tezelor prealabile ale proiectului Codului administrativ. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/270455_a_271784]
-
normativ de sine-stătător, în conformitate cu competența atribuită de Constituție. 32. Așa fiind, autonomia regulamentară constituie expresia statului de drept, a principiilor democratice și poate opera exclusiv în cadrul limitelor stabilite de Legea fundamentală. Autonomia regulamentară nu poate fi exercitată însă în mod discreționar, abuziv, cu încălcarea atribuțiilor constituționale ale Parlamentului. Potrivit Deciziei Curții Constituționale nr. 209 din 7 martie 2012 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 188 din 22 martie 2012, "între principiul constituțional referitor la autonomia Parlamentului de a
DECIZIE nr. 223 din 13 aprilie 2016 referitoare la obiecţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Legii pentru modificarea şi completarea Legii nr. 267/2008 privind unele măsuri speciale pentru reglementarea avansului rest de justificat, precum şi pentru efectuarea recepţiei în faza unică a lucrărilor de construcţii şi a instalaţiilor aferente acestora la obiectivul de investiţii Palatul Parlamentului. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/271590_a_272919]
-
în care, în urma cercetării disciplinare, se constată abateri disciplinare, angajatorul are dreptul de a aplica sancțiuni disciplinare, inclusiv desfacerea contractului de muncă. Ca atare, nu se poate reține critica potrivit căreia măsura suspendării pe durata cercetării prealabile se poate dispune discreționar și abuziv. Mai mult de atât, în situația în care se va constata nevinovăția salariatului și dispunerea nejustificată a suspendării contractului individual de muncă, salariatul are dreptul la măsuri reparatorii corespunzătoare, în temeiul art. 52 alin. (2) din Codul muncii
DECIZIE nr. 261 din 5 mai 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 52 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 53/2003 - Codul muncii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/273218_a_274547]
-
normativ decât cel în vigoare la data înregistrării cererii la instituția prefectului și la Autoritatea Națională pentru Restituirea Proprietăților. Pe de altă parte, eșalonarea plății sumelor de bani, cuvenite ca urmare a hotărârilor comisiilor județene, s-a făcut în mod discreționar, deoarece unele persoane au primit sumele de bani stabilite prin hotărâri, iar altora li s-au eșalonat sumele pe un interval mare de timp, caz care contravine principiului egalității prevăzut de art. 16 alin. (1) din Constituție. În ceea ce privește principiul securității
DECIZIE nr. 298 din 12 mai 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 1 alin. (1) şi ale art. 3 din Legea nr. 164/2014 privind unele măsuri pentru accelerarea şi finalizarea procesului de soluţionare a cererilor formulate în temeiul Legii nr. 9/1998 privind acordarea de compensaţii cetăţenilor români pentru bunurile trecute în proprietatea statului bulgar în urma aplicării Tratatului dintre România şi Bulgaria, semnat la Craiova la 7 septembrie 1940, precum şi al Legii nr. 290/2003 privind acordarea de despăgubiri sau compensaţii cetăţenilor români pentru bunurile proprietate a acestora, sechestrate, reţinute sau rămase în Basarabia, Editura Bucovina de Nord şi Ţinutul Herţa, ca urmare a stării de război şi a aplicării Tratatului de Pace între România şi Puterile Aliate şi Asociate, semnat la Paris la 10 februarie 1947, şi pentru modificarea unor acte normative. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/272917_a_274246]
-
și în urma procedurilor de inspecție periodică, contribuie la înlăturarea obstacolelor în calea liberei furnizări a serviciilor de transport; întrucât un asemenea obiectiv nu poate fi atins în mod satisfăcător la alt nivel de către statele membre; întrucât, pentru a elimina acționarea discreționară, este necesar să se stabilească clar care proceduri trebuie respectate; (11) întrucât este necesar să se adopte o legislație comună, pentru a stabili recunoașterea organismelor de inspecție desemnate în conformitate cu Directivele 94/55/CE și 96/49/CE; întrucât această legislație
jrc4096as1999 by Guvernul României () [Corola-website/Law/89259_a_90046]
-
și ele la sciziunea voastră? Să spunem că există un pol de putere simbolică în fabrică, reprezentat de Galeria Plan B și de artiștii ei, de cei deja consacrați internațional. Beneficiind de această percepție publică, au avut și avantajul comunicării discreționare făcută de Federația Fabrica de Pensule, care a promovat de cele mai multe ori doar artiștii apropiați comitetului director. Apoi, există ceilalți, artiști tineri, mult mai mulți la număr, aflați încă la începutul carierei. Ei sunt cei care au nevoie de susținere
Un model fracturat. Falimentul aparenței. Federația Fabrica de Pensule () [Corola-website/Science/296082_a_297411]
-
lor au fost confiscate și au fost înglobate în gospodăriile colective, iar multe familii au fost deportate în Siberia și în Asia Centrală sovietică. Deseori, oficialilor locali li se stabileau cote obligatorii de identificat culaci și erau forțați să folosescă puterea discreționară pentru a găsi chiaburi oriunde. Asta a dus la multe abuzuri, cazuri în care tatăl și-a angajat fiul sau familia care avea acoperiș din tablă să fie etichetați drept culaci și să fie deportați. S-a ajuns la situații
Culac () [Corola-website/Science/298396_a_299725]
-
în Arizona într-un viitor distopic în care vehiculele recreaționale sunt interzise, iar o pandemie a exterminat câinii. Ultimul eveniment a dus la crearea unei organizații care urmărește orice posibil delict comis împotriva animalelor și care ajunge să aibă puteri discreționare. Povestirea a fost publicată în numărul din noiembrie 1982 al revistei "The Magazine of Fantasy & Science Fiction". Ea relatează întâmplările dintr-o mică localitate, în care morții revin în mijlocul celor dragi sub forma unor strigoi care nu sunt conștienți despre
Vânturile de la Marble Arch (culegere de povestiri) () [Corola-website/Science/330758_a_332087]