2,119 matches
-
puternică din secolul XIX, mai ales după anexarea Basarabiei din 1812. Totodată Poarta a oferit concesii importante conducătorilor principatelor Moldova și Țara Românească. În ciuda afluxului de greci, sosiți în principate ca o nouă birocrație favorizată de conducătorii locali, conducerea tradițională (Divanul) a rămas mai departe controlată de câteva familii boierești, care se opuneau încercărilor de reformă, menținându-și privilegiile prin defăimarea competitorilor lor atât la Istanbul cât și la Sankt Petersburg. În ultimele decenii ale secolului al XVIII-lea, creșterea statutului
Regulamentul organic () [Corola-website/Science/304502_a_305831]
-
independență, a renegociat cu aceasta statutul regiunii Cetății Albe, acceptând mai multe cereri ale locuitorilor: "Convenția de la Cetatea Albă" a fost primul document oficial care anula principiul domniilor fanariote, instituind termene de domnie de șapte ani pentru principii aleși de "Divane" și, totodată, dădea celor două state dreptul de a efectua , în mod liber, comerț internațional (spre deosebire de tradiția limitărilor definite de protectoratul otoman, Istanbulul avea unicul drept de a stabili priorități în privința comerțului cu grâu). Prezența militară rusă pe pământul Principatelor
Regulamentul organic () [Corola-website/Science/304502_a_305831]
-
Silistra) a fost prelungită până la plata reparațiilor de război de către otomani. Împăratul Nicolae I l-a numit pe Feodor Pahlen ca guvernator al celor două țări înaintea încheierii păcii, el fiind primul într-o succesiune de trei „președinți plenipotențiari ai Divanelor din Moldova și Țara Românească”, și supervizor oficial al celor două comisii însărcinate cu redactarea „Legilor”. Aceste corpuri, având drept secretari pe Gheorghe Asachi în Moldova și Barbu Dimitrie Știrbei în Țara Românească și-au reluat lucrările în timp ce epidemia de
Regulamentul organic () [Corola-website/Science/304502_a_305831]
-
Rusia practic confiscase ambele principate, trezprerii, iar Jeltuhin își folosise poziția pentru a manipula procedurile comisiei, numise proprii săi membri și redusese la tăcere toată opoziția exilând toți boierii anti-ruși din principate (incluzând chiar și pe Iancu Văcărescu, membru al "Divanului" al Țării Românești care a combătut metodele sale de guvernare). Istoricul Ghica consemna: "Generalul Jeltuhin și subordonații săi au apărat toate abuzurile și nedreptățile rusești. Sistemul lor de a nu asculta nici o plângere, ci de a acuza imediat, pentru a
Regulamentul organic () [Corola-website/Science/304502_a_305831]
-
început cu epidemii de ciumă și holeră, pe care le-a rezolvat impunând carantina și importând grâu din Odessa. Administrația sa a durat până la 1 aprilie, 1834 și a efectuat cele mai importante reforme ale perioadei. Totodată a numit noul "Divan" în noiembrie 1829, asigurând pe toată lumea că nu vor mai exista măsuri de represiune. "" a fost adoptat în două versiuni similare (diferențele erau legate doar de buget și restricțiile privind forțele militare) la 13 iulie 1831 în Țara Românească și
Regulamentul organic () [Corola-website/Science/304502_a_305831]
-
comerțului cu sclavi fuseseră luate în prealabil, iar decizia de a interzice sclavagismul fusese luată de către Știrbei pe 20 februarie, 1856. Îngrijorat de o posibilă înrăutățire a relațiilor boieri-țărani, Știrbei, care guverna fără un Sfat (numind în schimb propriul său "Divan"), decisese măsuri pentru a îmbunătăți situația la țară, în final stabilind ca obligatorie munca pe bază de contract. În această perioadă începe să se facă tot mai auzită vocea celor ce doreau unirea Principatelor, iar cei doi monarhi au început
Regulamentul organic () [Corola-website/Science/304502_a_305831]
-
doilea Imperiu Francez, Regatul Sardiniei, Prusia, Austria și Rusia). Statele protectoare trebuiau să hotărească o formulă de compromis pentru uniunea proiectată. Otomanii au cerut, însă, și au obținut, în contradicție cu "Regulamentul", detronarea ambilor domni și organizarea de alegeri pentru Divane . Rezultatele au fost disputate până la alegerea lui Alexandru Ioan Cuza, care a domnit ca și primul "Domnitor" al "Principatelor Unite ale Moldovei și Țării Românești", baza României moderne.
Regulamentul organic () [Corola-website/Science/304502_a_305831]
-
Faptele frăține-său” erau turcirea și trădarea lui Ilieș, pe care le relatează Gheorghe Șincai în istoria sa, consemnând și pervertirea lui Ștefan însuși: "Ștefan văzând că nu-și poate plini pofta, și-au băgat în inimă să omoare tot Divanul, și după pilda frate-său să se turcească și el; și să vândă țara la turci, întru deznădăjduirea aceea și-au adus dascăli, și două curve de la turci, ca pururea să fie lîngă dînsul, de cari amețindu-se din zi
Armenii din România () [Corola-website/Science/304593_a_305922]
-
atît pentru breaslă, cît pentru dînsul, să urmeze după vechiul obicei, precum s-a urmat și mai nainte, după cuprinderea privilegiurilor și cărților domenști ce au avut și mai nainte, cari s-au văzut de Domnia mea și în condicele Divanului, pentru care poruncim Domnia mea tuturor celor ce țineți legea armenească, să aveți a-l ști de staroste al vostru și să-i dați cuviincioasă supunere și ascultare". În Matca de numele tuturor companiilor țării alcătuită pe județe și orașe
Armenii din România () [Corola-website/Science/304593_a_305922]
-
Șocul și groază era urmată de încătușare și tortură. Conform tăblițelor, regi că tatăl lui Salmasar jefuiau zeci de care de lupta, cu harnașament, sute sau mii de cai, oi și vite, precum și metale prețioase în cantități mari, țesături fine, divane de fildeș încrustate de aur, mobilier, fiicele nobililor și zestrea lor, precum și zeci de mii de sclavi. Apoi impuneau tributuri anuale prin care cereau animale, grâne, aur și argint, așa cum indică obeliscul negru de la British Museum, în care Iehu, regele
Antichitatea () [Corola-website/Science/304633_a_305962]
-
mai mult încă al postului său". Mult mai târziu, după ieșirea de la domnie a lui Barbu Știrbei, în 1856, este numit caimacam al Munteniei. A luptat pe față pentru unire și s-a implicat în problema provocată de alegerile pentru divanurile ad-hoc. În 1858, Convenția de la Paris admite o parte dintre punctele acestor divanuri, instituie caimacamii de trei până la alegerea noilor domnitori, iar Alexandru Ghica este eliberat din funcție (octombrie 1858).
Alexandru D. Ghica () [Corola-website/Science/303817_a_305146]
-
a lui Barbu Știrbei, în 1856, este numit caimacam al Munteniei. A luptat pe față pentru unire și s-a implicat în problema provocată de alegerile pentru divanurile ad-hoc. În 1858, Convenția de la Paris admite o parte dintre punctele acestor divanuri, instituie caimacamii de trei până la alegerea noilor domnitori, iar Alexandru Ghica este eliberat din funcție (octombrie 1858).
Alexandru D. Ghica () [Corola-website/Science/303817_a_305146]
-
și au paralizat toate activitățile din oraș. Domnul a intervenit în forță, ordonând întemnițarea fără judecată a tuturor capilor rebeliunii, dar s-a răzgândit când a aflat că unul dintre negustori este "sudit" rus. În iunie 1816, Caradja și membrii Divanului său erau să fie răsturnați de la putere de un grup de conspiratori. Conducătorii acestora, printre care și doi "sudiți" austrieci, au fost executați. Boierii bănuiți de colaborare cu răzvrătiții (Constantin Filipescu, vornicul Constantin Bălăceanu și marele logofăt Grigore Ghica) au
Ioan Caragea () [Corola-website/Science/304122_a_305451]
-
insemnat de pămînt. Cu altă ocazie el a spus călugărilor, că nu va restitui acest pămînt, pe care-l ocupase, într-același timp continuînd să taie pădurea în propriul folos. Din acestă cauză, la 8 septembrie 1804, călugării înaintează către Divan prima plîngere privind însușirea abuzivă a pămîntului obștii, care a fost soluționată, la început, în favoarea mănăstirii. Deși au avut cîștig de cauză, de aici, totuși, începe un lung șir de procese ce vizează pămîntul mănăstirii Hâncu. Un eveniment de cotitură
Mănăstirea Hîncu () [Corola-website/Science/304157_a_305486]
-
înaintea acestui domn. Capitolul VII, "Despre oastea moldovenească" descrie oastea pe care a văzut-o Cantemir, pe care a ridicat-o în lupta alături de ruși la 1711. Capitolul al XI-lea , "Despre legile țării Moldovei" și al XII-lea " Despre divanul de judecată al domnului și al boierilor" descriu vechea structură internă a Moldovei feudale. Dimitrie Cantemir ca domn a judecat și cunoștea bine procedura judecății din vremea lui. Capitolul al XIII-lea, " Despre veniturile vechi și cele de acum ale
Descriptio Moldaviae () [Corola-website/Science/304324_a_305653]
-
care o întreține cu Leibniz. Datorită erudiției desosebite Cantemir își câștigă și un renume de consilier astfel că devine unul din cei trei membri ai Consiliului intim al țarului Petru cel Mare. Din opera sa filosofică pot fi amintite lucrările "Divanul lumii cu înțeleptul" (sau Giudețul sufletului cu trupul)", "Sacro-sanctae sientiae indepingibile imago", "Compiendiolum universae logices institutiones", "Ioannis Baptistae Van Helmont", "Physices universalis doctrina et Christianae fidei congrua et necessaria philosophia". Chiar dacă civilizația occidentală din perioada în care Cantemir studia la
Istoria filozofiei românești () [Corola-website/Science/304438_a_305767]
-
Van-Helmont" în care își exprimă admirația și recunoștința față de medicul și alchimistul olandez. Privit prin prisma lui Helmont se poate face o primă descriere a ideilor filosofice ale lui Cantemir: tendința spre empirism, misticism și o dezaprobarea a scolasticii. Lucrarea "Divanul lumii cu înțeleptul" "(Giudețul sufletului cu trupul)" este scrisă sub forma unui dialog. Lucrarea are ca scop demonstrarea caracterulului trecător al vieții și necesitatea de a privi lumea ca pe o înfăpturie a dorinței divine. Personajele dialogului sunt "înțeleptul" și
Istoria filozofiei românești () [Corola-website/Science/304438_a_305767]
-
puterilor în stat. Astfel, puterea legislativă era încredințată Adunării Obștești, cea executivă domnului iar cea judecătorească tribunalelor care erau independente față de Adunare și domn. Puterea judecătorească era exercitată prin intermediul următoarelor instituții: 1) Tribunalele de întâia instanță sau judecătoriile județelor; 2) Divanurile judecătorești, cu sediile în București și Craiova pentru Țara Românească și Iași pentru Moldova. La aceste instanțe se judecau apelurile împotriva hotărârilor judecătoriilor județene; 3) Judecătoriile de comerț; 4) Judecătoriile de poliție; 5) Înaltul Divan sau Înalta Curte de Apelație
Ministerul Justiției (România) () [Corola-website/Science/312813_a_314142]
-
instanță sau judecătoriile județelor; 2) Divanurile judecătorești, cu sediile în București și Craiova pentru Țara Românească și Iași pentru Moldova. La aceste instanțe se judecau apelurile împotriva hotărârilor judecătoriilor județene; 3) Judecătoriile de comerț; 4) Judecătoriile de poliție; 5) Înaltul Divan sau Înalta Curte de Apelație (din 1833 numit Divanul Domnesc). Aceasta era instanța supremă care judeca apelurile contra hotărârilor divanurilor judecătorești și judecătoriilor de comerț. Rejudecarea unui proces era posibilă numai în urma înaintării unei cereri către domn, care putea dispune
Ministerul Justiției (România) () [Corola-website/Science/312813_a_314142]
-
în București și Craiova pentru Țara Românească și Iași pentru Moldova. La aceste instanțe se judecau apelurile împotriva hotărârilor judecătoriilor județene; 3) Judecătoriile de comerț; 4) Judecătoriile de poliție; 5) Înaltul Divan sau Înalta Curte de Apelație (din 1833 numit Divanul Domnesc). Aceasta era instanța supremă care judeca apelurile contra hotărârilor divanurilor judecătorești și judecătoriilor de comerț. Rejudecarea unui proces era posibilă numai în urma înaintării unei cereri către domn, care putea dispune reintrarea acestuia pe rol la Înaltul Divan. 6) Divanul
Ministerul Justiției (România) () [Corola-website/Science/312813_a_314142]
-
La aceste instanțe se judecau apelurile împotriva hotărârilor judecătoriilor județene; 3) Judecătoriile de comerț; 4) Judecătoriile de poliție; 5) Înaltul Divan sau Înalta Curte de Apelație (din 1833 numit Divanul Domnesc). Aceasta era instanța supremă care judeca apelurile contra hotărârilor divanurilor judecătorești și judecătoriilor de comerț. Rejudecarea unui proces era posibilă numai în urma înaintării unei cereri către domn, care putea dispune reintrarea acestuia pe rol la Înaltul Divan. 6) Divanul de revizie. Pentru perioada de început, activitatea Ministerului de Justiție "(Departamentul
Ministerul Justiției (România) () [Corola-website/Science/312813_a_314142]
-
1833 numit Divanul Domnesc). Aceasta era instanța supremă care judeca apelurile contra hotărârilor divanurilor judecătorești și judecătoriilor de comerț. Rejudecarea unui proces era posibilă numai în urma înaintării unei cereri către domn, care putea dispune reintrarea acestuia pe rol la Înaltul Divan. 6) Divanul de revizie. Pentru perioada de început, activitatea Ministerului de Justiție "(Departamentul Dreptății sau Logofeția Dreptății)" avea rolul de a supraveghea și îndruma activitățile judecătorești, conducătorul departamentului, Marele logofăt (ministrul de justiție) fiind mijlocitor între instanțele judecătorești și domn
Ministerul Justiției (România) () [Corola-website/Science/312813_a_314142]
-
Divanul Domnesc). Aceasta era instanța supremă care judeca apelurile contra hotărârilor divanurilor judecătorești și judecătoriilor de comerț. Rejudecarea unui proces era posibilă numai în urma înaintării unei cereri către domn, care putea dispune reintrarea acestuia pe rol la Înaltul Divan. 6) Divanul de revizie. Pentru perioada de început, activitatea Ministerului de Justiție "(Departamentul Dreptății sau Logofeția Dreptății)" avea rolul de a supraveghea și îndruma activitățile judecătorești, conducătorul departamentului, Marele logofăt (ministrul de justiție) fiind mijlocitor între instanțele judecătorești și domn. Inițial, Ministerul
Ministerul Justiției (România) () [Corola-website/Science/312813_a_314142]
-
justiție) fiind mijlocitor între instanțele judecătorești și domn. Inițial, Ministerul Justiției era constituit dintr-un ministru, sau mare logofăt, un director înlocuitor al acestuia, conducătorul direct al celor trei birouri (mese) și un revizor judecătoresc. În anul 1862, prin desființarea Divanului judecătoresc de la Iași, s-a creat un singur Minister de Justiție cu sediul la București . Odată cu Unirea Principatelor din 1859, Ministerului Justiției a dobândit un set complex de atribuții, printre acestea numărându-se promulgarea legilor și păstrarea marelui sigiliu al
Ministerul Justiției (România) () [Corola-website/Science/312813_a_314142]
-
de amploare europeană, 329 de verste pătrate (cca. 350 km2) din pământul basarabean retrocedat, inițial, Principatului Moldovei. În teritoriile revenite la Moldova s-au păstrat toate drepturile coloniștilor bulgari și găgăuzi așezați după 1812 de administrația rusă, precum și posesiunile lor. Divanul a aprobat, prin lege, funcționarea școlilor primare de limbă bulgară, avînd ca obiect de studiu și limba română. A fost sprijinită înființarea unei biblioteci și a unei tipografii la Bolgrad (1860). De asemenea, încă din 1858 s-a deschis Liceul
Cahul, Bolgrad și Ismail () [Corola-website/Science/311501_a_312830]