2,090 matches
-
mormânt: a domnitorului Eustratie Dabija și a domniței Maria, fiica lui Dabija. Pe piatra de mormânt, frumos sculptată în marmură, a domnitorului din anul 1666, este următoarea inscripție în limba slavonă: Cea de-a doua piatră de mormânt este a domniței Maria, unica fiică a lui Dabija Vodă și a Doamnei Dafina, decedată în anul 1677, la vârsta de 15 ani. În partea superioară a pietrei este încrustată stema Moldovei, capul de bour fiind încoronat și având o stea în opt
Mănăstirea Bârnova () [Corola-website/Science/307927_a_309256]
-
i s-a profanat mormântul. Frumoasa piatră funerară în stil baroc se află astăzi alături de aceea simplă a «vornicului» Danciu, care, mort în 1595 în Transilvania, a fost mai întâi înmormântat „în catedrala din Alba-Iulia din grija și cu cheltuielile domniței Stanca, soția lui Mihai Viteazul” . Inscripția funerară de pe piatra de mormânt a lui Danciu arată că, în 1649, Matei Basarab transportă la Arnota osemintele tatălui său , după cum și Neagoe Basarab reînhumase în ctitoria sa din Curtea de Argeș pe acelea ale mamei
Mănăstirea Arnota () [Corola-website/Science/308463_a_309792]
-
a se ridica pe tron, în 1622, el și soția sa dăruiseră Amotei o cățuie de argint . Curând după urcarea sa pe tron, în 1634-1635, el îi dărui clopote și în 1636 și 1637 îi întări veniturile. Apoi Matei și domnița Elena cumpărară «de la călugării de la Muntele Athos, plătindu-le foarte scump» moaștele Sfinților Mihai al Sinadelor, Ioan Chrisostom, Filip, Marina Athanasie, Ciril episcop al Alexandriei și, de asemenea, din sângele celor 40 de mucenici din Sebasta, și așezară această comoară
Mănăstirea Arnota () [Corola-website/Science/308463_a_309792]
-
veșminte arhierești și o Evanghelie de la mitropolitul Veniamin Costachi se află la Catedrala Mitropolitană din Iași. Mănăstirea Slatina este necropolă domnească, aici fiind înmormântată familia domnitorului Alexandru Lăpușneanu, ctitorul lăcașului de cult. În partea dreaptă a pronaosului se află mormântul domniței Teofana, una din fiicele lui Alexandru Lăpușneanu. Lespedea sa funerară are o frumoasă ornamentație și inscripția: ""Acest mormânt l-a făcut Io Alexandru Voievod, fiicei sale Teofana, care s-a strămutat la veșnicile lăcașuri în anul 7069"" (1561). Între pronaos
Mănăstirea Slatina () [Corola-website/Science/302367_a_303696]
-
a fost amenajată o încăpere a mormintelor. În prima jumătate a secolului al XIX-lea, peretele despărțitor care separa încăperea mormintelor de naos a fost demolat pentru lărgirea naosului. După distrugerea camerei mormintelor, osemintele ctitorilor s-au strămutat în mormântul domniței Teofana. Lângă peretele sudic, se afla mormântul domnitorului Alexandru Lăpușneanu, deasupra căruia era o lespede cu următoarea inscripție în limba slavonă: ""(Acest mormânt este al monahului) Pahomie, care s-a strămutat din viața de aici, la veșnicile lăcașuri, și a
Mănăstirea Slatina () [Corola-website/Science/302367_a_303696]
-
este al monahului) Pahomie, care s-a strămutat din viața de aici, la veșnicile lăcașuri, și a fost îngropat aici, în ctitoria lui cea nouă, în anul 7076 luna mai 5"" (1568). De-a lungul aceluiași perete se afla mormântul domniței Teodora, o altă fiică a lui Lăpușneanu. Inscripția în limba slavonă ce se află pe lespedea funerară a mormântului său conține următoarele cuvinte: ""Acest mormânt l-a făcut și l-a înfrumusețat Doamna Ruxandra, fiicei sale Teodora, care s-a
Mănăstirea Slatina () [Corola-website/Science/302367_a_303696]
-
a fost învățat să citească de către dascălul Nicolai de la biserica Udricani din cartierul lor; ulterior, el a continuat studiile cu cantorul Lupescu de la biserica Olteni. La 12 ani, băiatul a învățat "psaltichia" cu profesorul de muzică George Voiculescu de la biserica Domnița Bălașa. La paisprezece ani, Ispirescu a intrat ucenic la tipografia condusă de Zaharia Carcalechi, sperând că acolo unde se tipăresc cărțile se poate studia. Z. Carcalechi edita din 1843 ziarul "Vestitorul românesc". Aici Ispirescu a lucrat câte 14 ore pe
Petre Ispirescu () [Corola-website/Science/302067_a_303396]
-
României, când o femeie conducea o oștire de război. Astfel, în lupta sa pentru putere, doamna Chiajna a avut, în ordine, trei lupte, în interval de doar o lună: la Românești, la Șerbănești și la Boianu. Neagu Djuvara comentează despre domniță, ca și despre alți domnitori din aceeași perioadă, că "au tăiat atâția boieri (ca și Lăpușneanu în Moldova), încât s-a crezut un timp în istoriografia noastră că boierimea din epoca medievală fusese exterminată în ambele țări și că boierimea
Doamna Chiajna () [Corola-website/Science/302522_a_303851]
-
de Hohenzollern", în care familia regală era denigrată în cele mai abjecte moduri, fără a aduce nici un fel de dovadă la afirmațiile făcute. Despre regina Maria, acesta pomenește, fără a preciza vre-o sursă, despre „"desfrânatele orgii conduse de «gingașa domniță» la Palatul Cotroceni, dar și prin toate cantonamentele armatelor aliate"”. Gârneață susține că regina Maria ar fi fost chiar alcoolică, relatând că ea a fost văzută în repetate rânduri „"coborând beată dintr-un yacht, purtată fiind de tot atât de trejii săi
Regina Maria a României () [Corola-website/Science/302772_a_304101]
-
de către voievodul Petru Șchiopul. Lucrările de restaurare din anii '70 ai secolului al XX-lea au scos la iveală șase morminte, dintre care doar trei au putut fi identificate ca aparținând familiei ctitorului. În biserică a fost înmormântată fiica domnitorului, Domnița Despina, care a decedat în perioada 1587-1588, probabil imediat după naștere. Pe lespedea sa funerară se află următoarea inscripție: ""Această groapă a făcut-o și a înfrumusețat-o Io Petru Voievod fiicei sale Despina, care s-a strămutat la veșnicile
Mănăstirea Galata () [Corola-website/Science/302395_a_303724]
-
(cunoscută ca "domnița Ileana" și "principesa Ileana"; n. 5 ianuarie 1909, București - d. 21 ianuarie 1991, Pennsylvania) a fost fiica cea mică a regelui Ferdinand I al României și a reginei Maria, dobândind prin naștere titlul de Principesă a României. Se înrudea prin
Ileana, Principesă a României () [Corola-website/Science/302860_a_304189]
-
A frecventat Colegiul din Heathfield-Ascot din Marea Britanie, unde au învățat ți surorile sale. A studiat sculptura cu Ion Jalea și pictura cu Jean Al.Steriadi. În 1926 călătorește împreună cu Regina Maria și fratele Nicolae în America, și apoi în Spania. Domnița Ileana - cum o numeau apropiații - a fost fondatoarea sau președintele a unor organizații de cercetași ca Asociația Creștină a femeilor române, Asociația Ghidelor și Ghizilor din România etc. Principesa Ileana fiind pasionată de yachting, obține brevetul de căpitan de cursă
Ileana, Principesă a României () [Corola-website/Science/302860_a_304189]
-
pentru navigație. În timpul „Restaurației“, Ileana se afla într-un voiaj în Egipt. Ea a salutat gestul politic al fratelui său, însă, la scurt timp, noul Rege, Carol al II-lea, a hotărât să-i restrângă aparițiile publice, deranjat de popularitatea Domniței de strânsa legătură a acesteia cu Regina Maria. La sfârșitul anului 1930, Ileana îi scria Regelui Carol al II-lea: „Te rog să înlături neîncrederea ce o ai în mine căci știi cât de mult țin la tine și cum
Ileana, Principesă a României () [Corola-website/Science/302860_a_304189]
-
fapt doi ofițeri, separați de camarazii lor răniți cu care fuseseră trimiși la Viena. Atunci, principesa Ileana s-a străduit să-i găsească pe ceilalți treizeci de soladați români răniți și i-a ajutat pe fieecare cum a putut. Astfel, domnița Ileana a început munca în slujba soldaților care o va aduce,în celedin urmă, înapoi în România. Din aceste eforturi s-a născut ideea organizării unui spital la Sonnberg, dedicat soldaților români care urmau să fie operați, spital devenit operațional
Ileana, Principesă a României () [Corola-website/Science/302860_a_304189]
-
oameni care o aclamau și strigau "Trăiască Regele Mihai". Aici a vizitat căteva mănăstiri de maici, mormintele familiei regale de la Curtea de Argeș și Branul ce-i fusese atât de drag unde a descoperit că localnicii încă își mai aduceau aminte de "domnița" lor. Câteva luni mai târziu, în ianuarie 1991, cu o zi înainte de aniversarea sa, Maica Alexandra a suferit o fractură de bazin iar la 21 ianuarie, a murit la Spitalul St. Elizabeth din Youngstown, Ohio, ca urmare a complicațiilor survenite
Ileana, Principesă a României () [Corola-website/Science/302860_a_304189]
-
a contribuit foarte mult la „europenizarea” orașului prin impunerea unor reguli arhitecturale foarte riguroase, de construire. În vremea sa s-au realizat axele nord-sud și est-vest, construindu-se principalele bulevarde, dar și 28 de școli, școala de comerț de pe strada Domnița, Morga, un azil de noapte cu 40 de locuri, serviciul gratuit de transport cu trăsura al bolnavilor la spital și al morților la morgă. Tot el a introdus iluminatul electric pe bulevardul principal și a amenajat Cișmigiul cu fântâna care
Emilian Pake-Protopopescu () [Corola-website/Science/302927_a_304256]
-
Buffalo Bill, Douăsprezece umbre, Fata cu vioara, Regele visător, Trandafirul și călăul, Trenul fantomă, Turn înecat, Vraja vrăjilor" etc.) - 3. dramaticul eroic (adică "Balada celor șapte focuri, Balada lacrimei de aur, Capul de fată, Cea mai frumoasă floare, Coșmarul tiranului, Domnița blestemată, Infidelul, Mică baladă de dragoste, Pajul cu părul de aur, Răzbunarea șarpelui, Sfatul țării, Spada regelui" etc.). Criticul Nicolae Balotă sublinia faptul că «balada nu e pentru Radu Stanca un pretext istoric sau nu devine - pe plan tematic - o
Radu Stanca () [Corola-website/Science/299004_a_300333]
-
Buletinul de identitate nr. 1997 al prozei din Basarabia // Basarabia. - 1998. - Nr. 3-5. - P. 153. - (Referiri la proza scurtă a lui Vl. Pohilă). Scobioală, Genoveva. Vlad Pohilă la 50 de ani / Genoveva Scobioală // BiblioPolis. - 2003. - Nr. 1. - P. 38. Tomescu, Domnița. La recherche onomastique dans la Republique Moldave / Domnița Tomescu // Onoma. - 1999. - Nr. 34. - P. 7-12. - (Referiri la studiile de lingvistică ale lui Vl. Pohilă). Vlad Pohilă // Mass-media din Republica Moldova: Who’s who: Ghid 2003 / Comitetul pentru libertatea presei. - Chișinău: [S. n
Vlad Pohilă () [Corola-website/Science/312766_a_314095]
-
Basarabia // Basarabia. - 1998. - Nr. 3-5. - P. 153. - (Referiri la proza scurtă a lui Vl. Pohilă). Scobioală, Genoveva. Vlad Pohilă la 50 de ani / Genoveva Scobioală // BiblioPolis. - 2003. - Nr. 1. - P. 38. Tomescu, Domnița. La recherche onomastique dans la Republique Moldave / Domnița Tomescu // Onoma. - 1999. - Nr. 34. - P. 7-12. - (Referiri la studiile de lingvistică ale lui Vl. Pohilă). Vlad Pohilă // Mass-media din Republica Moldova: Who’s who: Ghid 2003 / Comitetul pentru libertatea presei. - Chișinău: [S. n.], 2003. - P. 94. A se vedea art. publicate
Vlad Pohilă () [Corola-website/Science/312766_a_314095]
-
astfel de păsări. Denumirea Socola ar proveni de la cuvântul slav „socol” care înseamnă „șoim”. Nu se cunoaște anul fondării mănăstirii, dar majoritatea autorilor îi trec în lista ctitorilor pe domnitorul Alexandru Lăpușneanu, pe soția sa Ruxandra și pe fiica lor, Domnița Sultana , care ar fi fost și prima stareță. Domnița ar fi fost înmormântată aici, după unele surse. În biserică s-au aflat o lungă perioadă trei tablouri în ulei pe pânză, realizate de un pictor necunoscut în anul 1827. Pe
Biserica Schimbarea la Față - Socola din Iași () [Corola-website/Science/311981_a_313310]
-
slav „socol” care înseamnă „șoim”. Nu se cunoaște anul fondării mănăstirii, dar majoritatea autorilor îi trec în lista ctitorilor pe domnitorul Alexandru Lăpușneanu, pe soția sa Ruxandra și pe fiica lor, Domnița Sultana , care ar fi fost și prima stareță. Domnița ar fi fost înmormântată aici, după unele surse. În biserică s-au aflat o lungă perioadă trei tablouri în ulei pe pânză, realizate de un pictor necunoscut în anul 1827. Pe unul dintre ele sunt reprezentați domnitorul Lăpușneanu și soția
Biserica Schimbarea la Față - Socola din Iași () [Corola-website/Science/311981_a_313310]
-
surse. În biserică s-au aflat o lungă perioadă trei tablouri în ulei pe pânză, realizate de un pictor necunoscut în anul 1827. Pe unul dintre ele sunt reprezentați domnitorul Lăpușneanu și soția sa, Ruxandra, pe al doilea este reprezentată Domnița Sultana, în calitate de ctitoră, ea oferind biserica Mântuitorului, iar în al treilea este pictat domnitorul Alexandru C. Moruzi. "Pomelnicul ctitorilor" alcătuit de parohul Ștefan Dârțu la începutul secolului al XX-lea, după alte pomelnice mai vechi, începe astfel: Cel mai vechi
Biserica Schimbarea la Față - Socola din Iași () [Corola-website/Science/311981_a_313310]
-
și soția sa, Ruxandra; în partea de sus, deasupra coroanelor, sunt scrise cu litere chirilice cuvintele: ""Alexandru V.V. Lăpușneanu"" și ""Ruxandra Doamna"", iar în partea dreaptă jos: ""Sau zugrăvit la leat 1827, iulie 19"". În al doilea tablou este reprezentată Domnița Sultana, în calitate de ctitoră, ea oferind biserica Mântuitorului; în dreptul chipului său este scris cu litere chirilice: ""Soltana Domnița"", iar în partea stângă jos, sub biserică: ""Sau zugrăvit la leat 1827, iulie 20"". În al treilea tablou este pictat domnitorul Alexandru C.
Biserica Schimbarea la Față - Socola din Iași () [Corola-website/Science/311981_a_313310]
-
V.V. Lăpușneanu"" și ""Ruxandra Doamna"", iar în partea dreaptă jos: ""Sau zugrăvit la leat 1827, iulie 19"". În al doilea tablou este reprezentată Domnița Sultana, în calitate de ctitoră, ea oferind biserica Mântuitorului; în dreptul chipului său este scris cu litere chirilice: ""Soltana Domnița"", iar în partea stângă jos, sub biserică: ""Sau zugrăvit la leat 1827, iulie 20"". În al treilea tablou este pictat domnitorul Alexandru C. Moruzi, în timpul domniei căruia s-a înființat seminarul. Mobilierul actual al bisericii este confecționat din lemn de
Biserica Schimbarea la Față - Socola din Iași () [Corola-website/Science/311981_a_313310]
-
se dezvoltă în România sculptura "ronde-bosse". Karl Storck, german la origine se stabilește în București și având un stil neoclasic, realizează o operă variată, remarcându-se în "portretistică" („portretul lui "Theodor Aman"”) dar realizând și numeroase monumente, cum ar fi: "„Domnița Bălașa”", "„Spătarul Mihail Cantacuzino”" (București). Acest sculptor are o contribuție deosebită în ceea ce privește începuturile învățământului academic, predând la catedra de sculptură din București. Fiul său, Carol Storck fiind elevul acestuia, își va continua studiile în Italia și Statele Unite ajungând astfel la
Arta românească în secolele XIX și XX () [Corola-website/Science/312040_a_313369]