4,875 matches
-
a malformației, cu implicații în planificarea tratamentului. Este de preferat ca evaluarea angiografică să se realizeze cât mai aproape de momentul operator având în vedere faptul că MAV au tendința de a-și modifica în timp dimensiunile și traiectul căilor de drenaj. Efectuat la nivelul circulației anterioare și posterioare precum și în partea contralaterală, examenul angiografic ajută la realizarea unei imagini complete asupra anatomiei vasculare cerebrale, a modificărilor acesteia cât și evidențierea unor leziuni clinic silențioase [1,2]. Angiografia poate evidenția răsucirea sau
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Dana-Mihaela Turliuc, Andrei Cucu, Alexandru Chirirac, Sergiu Gaivas, Ion Poeată, Nicolae Dobrin () [Corola-publishinghouse/Science/92122_a_92617]
-
circulației anterioare și posterioare precum și în partea contralaterală, examenul angiografic ajută la realizarea unei imagini complete asupra anatomiei vasculare cerebrale, a modificărilor acesteia cât și evidențierea unor leziuni clinic silențioase [1,2]. Angiografia poate evidenția răsucirea sau ectazia venelor de drenaj - ceea ce duce la congestie venoasă, tromboză sau ruptură - precum și stenoza arterelor nutritive ca urmare a angiopatiei cauzate de viteza mare de curgere și fluxul turbulent la nivelul fistulei. Cateterizarea supraselectivă a arterelor nutritive ale MAV permite atât măsurarea presiunilor cât
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Dana-Mihaela Turliuc, Andrei Cucu, Alexandru Chirirac, Sergiu Gaivas, Ion Poeată, Nicolae Dobrin () [Corola-publishinghouse/Science/92122_a_92617]
-
este însă suficient pentru a obține o relaxarea cerebrală satisfăcătoare pentru a permite o intervenție chirurgicală în condiții bune. Poziționarea bolnavului pe masa de operație trebuie să asigure cel mai bun acces și vizibilitate, relaxare cerebrală, să nu interfereze cu drenajul venos, pentru MAV în fosa posterioară aceste deziderate sunt asigurate în cea mai mare măsură de poziția șezând. În ceea ce privește craniotomia, este recomandabil ca aceasta să fie cât mai largă pentru a avea un acces multidirecțional atât asupra nidusului cât și
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Dana-Mihaela Turliuc, Andrei Cucu, Alexandru Chirirac, Sergiu Gaivas, Ion Poeată, Nicolae Dobrin () [Corola-publishinghouse/Science/92122_a_92617]
-
nidusului, verificarea implicării acestora în alimentarea malformației prin ocluzia temporară, prezența arterelor „en passage” la nivelul MAV care deservesc țesutul cerebral învecinat; aceste vase urmează a fi prezervate. Disecția vasului nutritiv în interiorul șanțului intergiral se face cu prezervarea venelor de drenaj normale precum și a arteriorelor ce emerg din acesta spre suprafața corexului. Cea mai eficientă metodă de ocludere a vaselor nutritive este coagularea lor bipolară, urmată de secționarea microchirugicală (fig. 5.41). Extrem de rar este nevoie de aplicarea unor clipuri vasculare
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Dana-Mihaela Turliuc, Andrei Cucu, Alexandru Chirirac, Sergiu Gaivas, Ion Poeată, Nicolae Dobrin () [Corola-publishinghouse/Science/92122_a_92617]
-
ION POEATĂ INTRODUCERE. DEFINIȚIE Malformația cavernoasă (hemangiom cavernos, cavernom, angiom cavernos) este o malformație vasculară multilobulată, bine delimitată, ocultă angiografic, localizată în parenchimul cerebral dar fără să conțină țesut neural și fără să aibă artere mari aferente sau vene de drenaj importante. Din punct de vedere histologic sunt compuse din canale vasculare sinusoidale (caverne) căptușite de endoteliu unistratificat (fig. 5.46). În general măsoară între 0,1 și 9 cm. Este o leziune multiplă în 10-30% din cazurile sporadice și până la
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Dana-Mihaela Turliuc, Andrei Cucu, Alexandru Chirirac, Sergiu Gaivas, Ion Poeată, Nicolae Dobrin () [Corola-publishinghouse/Science/92122_a_92617]
-
1985) în patru grupe notate cu litere de la A la D. Grupul A include leziuni carotidocavernoase directe iar grupele B, C și D includ fistule arterio-venoase durale alimentate din ramuri ale arterei carotidiană internă, externă sau și internă și externă. Drenajul venos se poate realiza spre sinusul cavernos, sinusul pietros inferior sau venele oftalmice. b. Fistulele sinusurilor laterale sunt de obicei alimentate din arterele perforante transmastoidiene, ramuri ale arterei occipitale, meningee medie, faringiana ascendentă, arterele auriculare posterioare sau meningohipofizare. Ocazional alimentarea
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Dana-Mihaela Turliuc, Andrei Cucu, Alexandru Chirirac, Sergiu Gaivas, Ion Poeată, Nicolae Dobrin () [Corola-publishinghouse/Science/92122_a_92617]
-
spre sinusul cavernos, sinusul pietros inferior sau venele oftalmice. b. Fistulele sinusurilor laterale sunt de obicei alimentate din arterele perforante transmastoidiene, ramuri ale arterei occipitale, meningee medie, faringiana ascendentă, arterele auriculare posterioare sau meningohipofizare. Ocazional alimentarea provine din artera vertebrală. Drenajul se realizează spre sinusul lateral ipsi- sau controlateral și rareori spre venele corticale. c. Fistulele arterio-venoase durale din fosa anterioară sunt de obicei alimentate de ramurile etmoidale anterioare și posterioare ale arterei oftalmice. Drenajul se realizează spre venele piale. d.
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Dana-Mihaela Turliuc, Andrei Cucu, Alexandru Chirirac, Sergiu Gaivas, Ion Poeată, Nicolae Dobrin () [Corola-publishinghouse/Science/92122_a_92617]
-
Ocazional alimentarea provine din artera vertebrală. Drenajul se realizează spre sinusul lateral ipsi- sau controlateral și rareori spre venele corticale. c. Fistulele arterio-venoase durale din fosa anterioară sunt de obicei alimentate de ramurile etmoidale anterioare și posterioare ale arterei oftalmice. Drenajul se realizează spre venele piale. d. Fistulele arterio-venoase asociate sinusului sagital superior sunt alimentate din arterele meningee medie, occipitală și temporală superficială și drenează spre venele corticale sau medulare. MANIFESTĂRI CLINICE Simptomatologia fistulelor arteio-venoase durale este variată și depinde de
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Dana-Mihaela Turliuc, Andrei Cucu, Alexandru Chirirac, Sergiu Gaivas, Ion Poeată, Nicolae Dobrin () [Corola-publishinghouse/Science/92122_a_92617]
-
variantelor de tratament prezentate anterior. Fistulele arterio-venoase durale spinale sunt leziuni rare, prezente în special la vârstnici și localizate cel mai frecvent la nivelul segmentului toracal al coloanei. Aportul arterial al acestor malformații este asigurat de arterele segmentare dorsale iar drenajul venos se realizează prin venele intradurale care penetrează dura mater la 2-3 mm de rădăcina nervoasă, vene ce se deschid la nivelul plexului venos coronal. Simptomatologia clinică se datorează sindromului de compresiune medulară prin congestia venoasă. Tabloul clinic este reprezentat
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Dana-Mihaela Turliuc, Andrei Cucu, Alexandru Chirirac, Sergiu Gaivas, Ion Poeată, Nicolae Dobrin () [Corola-publishinghouse/Science/92122_a_92617]
-
minimă sau absentă sau pacientul poate prezenta cefalee bruscă, greață, vărsături, pierderea conștienței, uneori crize convulsive generalizate. Simptomele IVH secundare sunt date de hemoragia intracerebrală/subarahnoidiană, în funcție de localizarea și extensia hemoragiei. Evoluția este agravată de apariția hidrocefaliei obstructive prin blocajul drenajului de LCR. Starea clinică și prognosticul sunt corelate cu cauza hemoragiei, distensia ventriculară, prezența HSA și gravitatea leziunii parenchimatoase. TRATAMENTUL Tratamentul IVH constă în primul rând în rezolvarea cauzei: cliparea anevrismului rupt, excizia/embolizarea MAV, excizia tumorii, evacuarea hematomului intracerebral
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Dana-Mihaela Turliuc, Andrei Cucu, Alexandru Chirirac, Sergiu Gaivas, Ion Poeată, Nicolae Dobrin () [Corola-publishinghouse/Science/92122_a_92617]
-
tumorii, evacuarea hematomului intracerebral compresiv, controlul HTA, corectarea tulburărilor de coagulare etc. [3], concomitent cu terapia nespecifică a tulburărilor metabolice, cardiovasculare, respiratorii, administrarea de hemostatice. Tratamentul prin administrarea de trombolitice intraventricular - activator recombinat al plasminogenului tisular (rtPA) - în cadrul procedurii de drenaj ventricular, irigație ventriculară și terapie fibrinolitică (DRIFT) a dat rezultate neconcludente. COMPLICAȚIA Complicația principală a IVH este hidrocefalia. Hidrocefalia obstructivă poate apare acut după IVH, când sângele obstruează drenajul de LCR; hidrocefalia comunicantă apare progresiv prin blocajul corpusculilor Pacchioni. Riscul
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Dana-Mihaela Turliuc, Andrei Cucu, Alexandru Chirirac, Sergiu Gaivas, Ion Poeată, Nicolae Dobrin () [Corola-publishinghouse/Science/92122_a_92617]
-
trombolitice intraventricular - activator recombinat al plasminogenului tisular (rtPA) - în cadrul procedurii de drenaj ventricular, irigație ventriculară și terapie fibrinolitică (DRIFT) a dat rezultate neconcludente. COMPLICAȚIA Complicația principală a IVH este hidrocefalia. Hidrocefalia obstructivă poate apare acut după IVH, când sângele obstruează drenajul de LCR; hidrocefalia comunicantă apare progresiv prin blocajul corpusculilor Pacchioni. Riscul hidrocefaliei este corelat cu severitatea IVH, fiind mai mare în hemoragia din ventriculul III sau IV sau în asocierea cu HSA. Hidrocefalia manifestă clinic apare în aproximativ 15% dintre
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Dana-Mihaela Turliuc, Andrei Cucu, Alexandru Chirirac, Sergiu Gaivas, Ion Poeată, Nicolae Dobrin () [Corola-publishinghouse/Science/92122_a_92617]
-
5.55, 5.56), rareori fiind necesară explorarea prin CT sau IRM. Repetarea ecografiei poate evidenția două complicații majore - hidrocefalia posthemoragică și infarctul hemoragic periventricular. Tratamentul este nespecific și constă în corecția tulburărilor metabolice, cardiovasculare si respiratorii. Puncția ventriculară transfontanelară, drenajul ventricular extern și/sau puncțiile lombare repetate au redus mult necesitatea drenajului ventriculo-peritoneal definitiv. Tratamentul profilactic este ideal: evitarea nașterii premature, evitarea travaliului prelungit etc. Tratamentul chirurgical se adresează hidrocefaliei, care poate fi tranzitorie, progresiva sau „ex vacuo” - prin insuficienta
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Dana-Mihaela Turliuc, Andrei Cucu, Alexandru Chirirac, Sergiu Gaivas, Ion Poeată, Nicolae Dobrin () [Corola-publishinghouse/Science/92122_a_92617]
-
Repetarea ecografiei poate evidenția două complicații majore - hidrocefalia posthemoragică și infarctul hemoragic periventricular. Tratamentul este nespecific și constă în corecția tulburărilor metabolice, cardiovasculare si respiratorii. Puncția ventriculară transfontanelară, drenajul ventricular extern și/sau puncțiile lombare repetate au redus mult necesitatea drenajului ventriculo-peritoneal definitiv. Tratamentul profilactic este ideal: evitarea nașterii premature, evitarea travaliului prelungit etc. Tratamentul chirurgical se adresează hidrocefaliei, care poate fi tranzitorie, progresiva sau „ex vacuo” - prin insuficienta dezvoltare a țesutului nervos. În hidrocefalia progresivă se face drenaj ventriculo-peritoneal sau
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Dana-Mihaela Turliuc, Andrei Cucu, Alexandru Chirirac, Sergiu Gaivas, Ion Poeată, Nicolae Dobrin () [Corola-publishinghouse/Science/92122_a_92617]
-
mult necesitatea drenajului ventriculo-peritoneal definitiv. Tratamentul profilactic este ideal: evitarea nașterii premature, evitarea travaliului prelungit etc. Tratamentul chirurgical se adresează hidrocefaliei, care poate fi tranzitorie, progresiva sau „ex vacuo” - prin insuficienta dezvoltare a țesutului nervos. În hidrocefalia progresivă se face drenaj ventriculo-peritoneal sau ventriculostomie endoscopică a ventriculului III. ACCIDENTELE VASCULARE ISCHEMICE. GENERALITĂȚI, INDICAȚII NEUROCHIRURGICALE DORIN BICĂ, IONUȚ GOBEJ, SORIN ALDEA EPIDEMIOLOGIE Accidentele vasculare cerebrale (AVC) ischemice reprezintă 85% din totalul cazurilor de accident vascular, însumând în SUA 600000 de cazuri pe
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Dana-Mihaela Turliuc, Andrei Cucu, Alexandru Chirirac, Sergiu Gaivas, Ion Poeată, Nicolae Dobrin () [Corola-publishinghouse/Science/92122_a_92617]
-
-ul silvian malign, există un consens în privința necesității tratamentului chirurgical în formele grave de ischemie cerebeloasă dar nu în ceea ce privește timing-ul 425 chirurgiei și, mai ales, a tehnicii chirurgicale recomandate: craniectomie suboccipitală decompresivă asociată sau nu cu rezecția parenchimului infarctizat, drenaj ventricular extern, ventriculocisternostomie sau o combinație a acestor tehnici. Studiul GACIS a demonstrat superioritatea tratamentului chirurgical față de tratamentul medical în ischemiile cerebeloase [19]. În cadrul acestui studiu multicentric, 84 de pacienți au fost randomizați în trei grupe de tratament: craniectomie suboccipitală
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Dana-Mihaela Turliuc, Andrei Cucu, Alexandru Chirirac, Sergiu Gaivas, Ion Poeată, Nicolae Dobrin () [Corola-publishinghouse/Science/92122_a_92617]
-
prin ataxie și disfuncție oculomotorie însă o parte dintre pacienți vor suferi o degradare severă a stării generale în decurs de câteva zile. În aceste cazuri ca și conduită terapeutică, conform American Stroke Association, este indicată craniectomia decompresivă suboccipitală plus drenajul ventricular extern [7]. Indicațiile craniectomiei decompresive suboccipitale: - semne neurologice determinate de compresiunea TC (hipertensiune, bradicardie, deteriorarea stării de conștiență); - efect de masă evidențiat imagistic; - eliminarea altor cauze posibile pentru starea pacientului; - vârsta: nu este impusă o anumită limită. Contraindicații: - semne
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Dana-Mihaela Turliuc, Andrei Cucu, Alexandru Chirirac, Sergiu Gaivas, Ion Poeată, Nicolae Dobrin () [Corola-publishinghouse/Science/92122_a_92617]
-
vârsta: nu este impusă o anumită limită. Contraindicații: - semne clinice și radiologice de ischemie severă la nivelul TC; - comorbidități severe; - refuzul intervenției. Craniectomia decompresivă suboccipitală se asociază cu deschiderea foramenului magnum, iar 430 marginile decompresiunii ajung până la sinusul transvers. Un drenaj ventricular extern la nivelul cornului occipital este plasat în caz de hidrocefalie, înaintea craniectomiei [8,9]. Tratamentul chirurgical decompresiv scade mortalitatea, dar familia trebuie să știe că această intervenție nu le oferă garanția unei recuperări rapide și spectaculoase. Astfel, dacă
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Dana-Mihaela Turliuc, Andrei Cucu, Alexandru Chirirac, Sergiu Gaivas, Ion Poeată, Nicolae Dobrin () [Corola-publishinghouse/Science/92122_a_92617]
-
numeroaselor plici peritoneale determinate de ducte sau vase sanguine, ligamente ce unesc viscerele între ele sau cu peritoneul parietal și mezouri, care ancorează viscerele de pereții cavității. Când se produc reacții inflamatorii, aceste cavități devin sediul unor colecții izolate, necesitând drenaj individual pentru a evita difuziunea în peritoneu (85). Cavitatea peritoneală, din punct de vedere anatomic, se împarte în: A. Cavitatea peritoneală mare, care cuprinde spațiul previsceral, etajul supramezocolic și etajul submezocolic. - Spațiul previsceral este situat între peritoneul anterior și ficat
Peritonitele acute: tratament etiopatogenic by Dorin Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/91842_a_93199]
-
unite între ele printr-un complex biochimic care permite circulația macrofagelor de la și spre țesutul extraperitoneal, cu același mecanism ca și diapedeza leucocitelor (230). La suprafață celulele prezintă microvili. Peritoneul este microfenestrat, permițând contactul cavității cu epiteliul vascular, în vederea unui drenaj eficient (188, 191). Vascularizația peritoneului este extrem de bogată și este formată din: - arterele ce provin în mare parte din aorta abdominală și se termină printr-o rețea capilară vastă. În mod fiziologic doar o parte din aceste capilare sunt deschise
Peritonitele acute: tratament etiopatogenic by Dorin Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/91842_a_93199]
-
bine reprezentată, care se deschid în vena cavă inferioară și vena portă. - vasele limfatice sunt numeroase și alcătuiesc o rețea subperitoneală, drenând limfa spre canalul toracic prin intermediul mai multor căi, transdiafragmatic, periesofagian și retrosternal. Astfel, ele constituie adevărate căi de drenaj a toxinelor, bacteriilor, polipeptidelor și substanțelor vasoactive rezultate din procesele patologice peritoneale. Mișcările respiratorii ale diafragmei facilitează drenajul limfatic spre canalul toracic (29). Inervația - peritoneul parietal primește ramuri de la ultimele 6 perechi de nervi intercostali și ramuri din plexul lombar
Peritonitele acute: tratament etiopatogenic by Dorin Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/91842_a_93199]
-
o rețea subperitoneală, drenând limfa spre canalul toracic prin intermediul mai multor căi, transdiafragmatic, periesofagian și retrosternal. Astfel, ele constituie adevărate căi de drenaj a toxinelor, bacteriilor, polipeptidelor și substanțelor vasoactive rezultate din procesele patologice peritoneale. Mișcările respiratorii ale diafragmei facilitează drenajul limfatic spre canalul toracic (29). Inervația - peritoneul parietal primește ramuri de la ultimele 6 perechi de nervi intercostali și ramuri din plexul lombar. Nervii somatici inervează musculatura parietală care reacționează la procesele inflamatorii peritoneale prin durere, apărare musculară sau contractură. Nervii
Peritonitele acute: tratament etiopatogenic by Dorin Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/91842_a_93199]
-
facilitează absorbția prin canalele deschise între cavitatea peritoneală și lumenul vaselor diafragmatice, canale numite „stomate”, cu diametrul de 8-12 µm. Dacă la animalul de experiență se suprimă stomatele diafragmatice, nu se produce ascită, deoarece există probabil și alte căi de drenaj al lichidului peritoneal (149). Rolul marelui epiploon, asemănător peritoneului, este de resorbție, secreție, lipopexie. La nivelul acestuia există aglomerări de celule mezenchimale sub formă de „pete lăptoase” (milky spots), sursă de leucocite și macrofage. În timpul infecțiilor peritoneale, aceste pete cresc
Peritonitele acute: tratament etiopatogenic by Dorin Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/91842_a_93199]
-
sunt multiple, dar în 80% din cazuri sunt consecința cirozei hepatice alcoolice și 20% de cauze hepatice noncirotice. Suprainfectarea ascitei de natură endogenă (limfatică, hematogenă, de permeație), determină peritonita primitivă. - Carcinomatoza peritoneală - determină ascita ca urmare a scăderii posibilității de drenaj limfatic prin invazie neoplazică. Concomitent se remarcă un fenomen de vasodilatație capilară cu fragilitate capilară, dând ascitei un aspect sanguinolent. C. Funcția imunologică - este esențială în infecțiile abdominale și mai ales în peritonite. Primele care reacționează sunt celulele mezoteliale, transformându
Peritonitele acute: tratament etiopatogenic by Dorin Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/91842_a_93199]
-
bacteriilor nu poate fi controlată. Mortalitatea la bolnavii cirotici este de 20-30%, pe când la copiii cu peritonite spontane este de 8%. Peritonita primară poate să apară și la pacienți cu dializă peritoneală continuă ambulatorie (DPCA) efectuată pentru insuficiența renală sau drenaj ventriculo-peritoneal pentru hidrocefalie. Infecția este favorizată de existența cateterului Tenckhoff, indiferent de localizarea acestuia în abdomen. Etiologia infecțiilor spontane a fost dominată în trecut de bacterii Gram-pozitive, pe când astăzi cele Gram-negative sunt mai frecvente. O altă caracteristică a acestor infecții
Peritonitele acute: tratament etiopatogenic by Dorin Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/91842_a_93199]