6,588 matches
-
septembrie, pisarul nota că armata se află lângă Suceava (circa civitatem Szoczawa). Mai există o explicație a deplasării armatei polone de la Cernăuți spre Hotin, în loc să o ia spre sud, prin Codrii Cosminului. Regele aștepta ajutoare de la fratele său Alexandru, marele duce al Lituaniei. Un loc potrivit pentru a face joncțiunea cu lituanienii, care urmau să vină prin Brațlav, era Honinul, sau undeva în apropierea acestei cetăți. Alexandru a dorit să vină în ajutorul fratelui săi și, în ciuda eforturilor diplomatice făcute de
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
cu lituanienii, care urmau să vină prin Brațlav, era Honinul, sau undeva în apropierea acestei cetăți. Alexandru a dorit să vină în ajutorul fratelui săi și, în ciuda eforturilor diplomatice făcute de Ștefan, pentru a încheia o alianță cu Lituania, marele duce va face eforturi să trimită o armată în ajutorul lui Ioan Albert. În schimb, alianța lui Ștefan cu tătarii a funcționat perfect. Mengli Ghirai trimitea o solie la Vilna, care să-l avertizeze pe Alexandru: „cu Ștefan voievod avem noi
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
la campanie. El îi scria lui Ivan al III-lea că sperase ca „marele cneaz să ne ajute mai mult pe noi, ginerele său, decât pe Ștefan, voievodul Moldovei”. În primăvara anului 1498, Ivan al III-lea îi reproșa marelui duce: „ne-ai răspuns prin solii noștri că nu te-ai pornit împotriva lui Ștefan; iar tu însuți n-ai mers împotriva lui Ștefan, ci ai trimis asupra-i pe voievozii tăi cu oameni într-ajutor fratelui tău. Dar, frate, oare
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
un atac turcesc; aliații săi turco-tătari-munteni porniseră spre casele lor; oastea lui Ștefan se împuținase cu 3.000 de oameni trimiși contra mazurilor; oastea polonă sporea cu „câteva mii de cneji și nobili și curteni aleși”, trimiși în ajutor de ducele Lituaniei. Cei 3.000 de călăreți ai vornicului Boldur au putut sosi pe malul Prutului, unde s-a dat bătălia, Lențeștii fiind foarte aproape de Șepeniț. În Letopisețul țării se spune că 2000 de turci veniți în ajutorul lui Ștefan au
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
dat cu polonii. Cum nu știm nimic, nici despre numărul lor și nici ce au făcut după Codrii Cosminului, e prudent să nu comentăm. În ceea ce-i privește pe lituanieni, în Cronica Byhovec se arată că Stanislav Petrowicz, mareșalul marelui duce Alexandru, împreună cu oamenii săi „nu a reușit să ajungă [la timp n.n.], căci, mergând pe drum și trecând râul Nistru, au întâlnit pe moldoveni și au dus lupte cu ei. Din mila lui Dumnezeu, i-au biruit pe moldoveni și
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
Moldova. Datorită pericolului turcesc, dar și datorită victoriilor obținute de Ștefan cel Mare, Moldova devenea o țară independentă, un aliat al celor două regate vecine. Locul pe care Moldova îl avea în noul context politic este definit de Alexandru, marele duce al Lituaniei. În august 1499, acesta trimitea o solie la Moscova prin care îi cerea lui Ivan al III-lea să adere la alianța cu Moldova. Alexandru îi arăta lui Ivan al III-lea că „țara lui Ștefan voievod este
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
plătească haraci turcilor. Ivan al III-lea, nu numai că nu se gândește la o alianță contra turcilor; dimpotrivă, bizuindu-se pe sprijinul lui Mengli Ghirai, vasalul sultanului și în înțelegere cu unii cneji, care se aflau sub stăpânirea marelui duce Alexandru, atacă Lituania în primăvara anului 1500. Pretextul invocat de Ivan: Alexandru îi obligă pe cnejii ruși și pe propria sa soție să treacă la ortodoxie. Scrisoarea lui Ivan, care ar fi trebuit să constituie declarația de război, ajungea la
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
Lituanii, fiind învinși în iulie 1500, cnezatele respective au fost alipite la Rusia, Ivan numindu-le ocinile sale. Alexandru îi scrie lui Ștefan, arătându-i „neplăcerea ce am avut din partea socrului nostru și a cuscrului său”. În același timp marele duce se teme că Lituania va fi atacată de tătari. Domnul a încercat să medieze între cele două părți „dar n-a ieșit nimic”, după cum scria Ștefan lui Alexandru. Boguș, un sol al marelui duce sosea la Suceava „cel mai devreme
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
cuscrului său”. În același timp marele duce se teme că Lituania va fi atacată de tătari. Domnul a încercat să medieze între cele două părți „dar n-a ieșit nimic”, după cum scria Ștefan lui Alexandru. Boguș, un sol al marelui duce sosea la Suceava „cel mai devreme în septembrie 1500”, îi mulțumea lui Ștefan pentru încercarea de a pune capăt conflictului lituaniano-rus și-i cerea domnului „a ne fi sfătuitor și a ne ajuta împotriva acestui neprieten al nostru, în neplăcerea
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
părțile aflate în conflict, căci spunea domnul „Noi am fi bucuroși să putem face dragoste și pace și înțelegere între voi, cum a fost mai înainte”. Ivan al III-lea nu numai că nu vrea să se împace cu marele duce Alexandru, ci, dimpotrivă, îl îndeamnă pe Ștefan să-i atace și el pe lituanieni. Solul lui Ștefan îi arată lui Ivan că „Ioan Ștefan voievod a poruncit să-ți vorbim. Toți regii și toți domnii creștini, câți sunt, și toate
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
ajuns niciodată în Moldova. Venețienii nu s-au arătat dispuși să caute un doctor spunând că, dacă moldovenii vor unul, n-au decât să și-l caute. De aceea, o nouă solie, prin postelnicul Teodor, ajungea la Veneția odată cu solul ducelui Ioan Corvin. Solul le amintește venețienilor câte servicii a adus domnul Creștinătății și aceștia decid să caute un doctor potrivit. Până la urmă avea să plece în Moldova Hieronim da Cesena, despre care se spunea că nu e bun de nimic
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
Românească la un loc, în secolul al XV-lea. Dacă în unele regiuni, autoritatea se fărâmițează total, în altele, ca în cazul Normandiei și al Flandrei, puterea se păstrează în mâinile principelui teritorial. În perioada fărâmițării feudale, puterea regelui, a ducelui sau a comitelui era direct proporțională cu mărimea domeniului. Unii principi teritoriali ajung să dețină un domeniu mult mai întins decât acela al regelui, puterea lor economică și militară fiind mai mare decât cea a regelui. Carol cel Simplu (898-923
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
la Baia, era comparat cu Carol Temerarul. Comparația este totuși puțin forțată. Boierii noștrii nu se pot compara cu nici un duce sau conte francez, necum cu Carol Temerarul. Ducatul acestuia se întindea de la Mâcon, cetatea din sud-estul comitatului burgund, supus ducelui, și până în nord-estul Olandei, până la insula Texel, pe aproximativ 800 de km în linie dreaptă, cu o puzderie de cetăți și castele. Dijonul, capitala ducatului, era o cetate puternică și înfloritoare, cu biserici din secolele X-XII, XIII, cu un palat
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
a îndrăznit să se opună pe față lui Ștefan cel Mare. Carol Temerarul bate o armată franceză. Ludovic al XI-lea îndrăznește să-l întâlnească la Peronne, pentru a negocia cu Carol Temerarul. Deoarece orașul Liège se răscoală împotriva Temerarului, ducele îl ia pe rege cu el și sub zidurile cetății răzvrătite, regele striga “trăiască ducele”, iar locuitorii din Liège strigau “trăiască regele”. Crasnăș nu a mai apucat să strige “trăiască regele”, adică Matei Corvin, pentru că a avut grijă Ștefan cel
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
armată franceză. Ludovic al XI-lea îndrăznește să-l întâlnească la Peronne, pentru a negocia cu Carol Temerarul. Deoarece orașul Liège se răscoală împotriva Temerarului, ducele îl ia pe rege cu el și sub zidurile cetății răzvrătite, regele striga “trăiască ducele”, iar locuitorii din Liège strigau “trăiască regele”. Crasnăș nu a mai apucat să strige “trăiască regele”, adică Matei Corvin, pentru că a avut grijă Ștefan cel Mare să-l scurteze cu un cap, mai înainte ca vornicul să se refugieze în
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
mare boier, așa cum era Tăutul logofăt, cumpără, la 17 august 1483, o seliște la Botne, de la 11 inși, nepoții lui Mănăilă Șerbescul, printre care se număra și Iurie Șerbescul, pe care Ștefan cel Mare îl trimisese ca sol la marele duce al Lituaniei. Ion Frunteș, stolnic, dregător în Sfatul Domnesc, cumpără în 1488 satul Cioreștii de la “credinciosul nostru pan Neag pârcălab” și de la fiica sa, Marenca. În același an, Petru Frunteș cumpără de la niște boieri satul Movila, în gura Horăeții. Satul
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
lumea feudală apuseană, feudalii erau obligați să vină la oaste cu un număr de oșteni bine înarmați, în funcție de mărimea domeniului, pe care îl deținea feudalul. Țăranii erau excluși de pe câmpul de luptă, cu excepția armatei elevețienilor. În secolul al XII-lea, ducele Normandiei venea cu 581 de cavaleri. Regatul Ierusalimului era apărat de 577 de cavaleri. Marile ducate și episcopate germane strângeau 500-600 de cavaleri. În lupta de la Brisarthe, din septembrie 866, Robert le Fort, marchizul Neustriei, strămoșul Capețienilor, interceptează oastea normandă
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
a secolului al XV-lea, pe câmpul de luptă nu s-au înfruntat armate mai mari de 5000 de oameni. La Saint Albans, în 22 mai 1455, trupele regelui Henric al IV-lea numărau 2000 de oameni, iar cele ale ducelui de York, 3000. Spre deosebire de societatea feudală occidentală care, prin organizarea ei, nu putea furniza un număr mare de luptători, Țările Române au reușit să ridice oști surprinzător de mari pentru secolele XIV-XV. Acest aspect original al organizării feudale al statelor
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
morală depindea de onoarea feudală, avea, deci, un caracter individual și nu de masă. Aceași onoare excludea, în general, elementul surprizei din planul de luptă, în cazul în care ar fi existat unul. De exemplu, înainte de bătălia de la Azincourt (1415), ducele de Bourbon și ducele de Orleans, în urma Consiliului de la Rouen, au trimis regelui englez provocarea (le défi) prin care îi cereau să le spună “locul și ziua când se va da bătălia”. Folosirea unor manevre în timpul bătăliei erau excluse de pe
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
feudală, avea, deci, un caracter individual și nu de masă. Aceași onoare excludea, în general, elementul surprizei din planul de luptă, în cazul în care ar fi existat unul. De exemplu, înainte de bătălia de la Azincourt (1415), ducele de Bourbon și ducele de Orleans, în urma Consiliului de la Rouen, au trimis regelui englez provocarea (le défi) prin care îi cereau să le spună “locul și ziua când se va da bătălia”. Folosirea unor manevre în timpul bătăliei erau excluse de pe câmpul de luptă. Avea
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
cât veți mai pierde cred că nu știi, sau știi și nu vrei să știi”. Victoriile pe care le obținuse îi îngăduiau să se considere egalul altor capete încoronate pe care îi numește acum “frați și prieteni”. Lui Alexandru, marele duce al Lituaniei, îi reproșa în 1499 că nu a respectat tratatele încheiate cu Ivan al III-lea, silind-o pe fiica acestuia (care îi devenise soție) să treacă la catolicism sau asmuțindu-i pe tătarii de pe Volga împotriva Moscovei. În
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
Germaniei, soarta Strâmtorilor și a Constatinopolului va fi tranșată în conformitate cu dorințele Rusiei. Bazându-se pe poziția favorabilă a aliaților săi, guvernul rus era optimist în ceea ce privea înfăptuirea năzuințelor sale. În februarie 1915, după un schimb de opinii cu marele duce Nicolae, ministrul de Externe Sazonov a făcut următoarea declarație: “Rusia dorește să se instaleze cât mai solid cu putință în Strâmtori, pentru a asigura ieșirea liberă la mare în timp de pace și pe timp de război... Rusia nu aspiră
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]
-
zonei neutre stabilită în Persia, încă în 1907, prin acordul anglo-rus etc.. Rusia a semnat cu Anglia și Franța două documente identice, în care cele două puteri occidentale și-au dat consimțământul pentru aceste împărțiri teritoriale. După cum mărturisește Danilov, marele duce Nicolae „n-a crezut niciodată că Rusia va putea obține așa ușor ce și-a dorit”. 2. Factorul german Petru I a considerat că marile transformări, pe toate planurile pe care le avea în vedere pentru țara sa, trebuie sa
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]
-
și cu instrucțiuni precise din partea primului ministru I. I. C. Brătianu, pentru a se lămuri definitiv asupra poziției guvernului rus cu privire la revendicările României. De precizat că, în acea perioadă, armatele ruse erau oprite de Centrali în Galiția, iar în martie, Marele Duce Nicolae îi declarase ambasadorului Franței la Petrograd, Maurice Paléologue, că intervenția imediată a Italiei și a României este “o necesitate imperioasă”. Cu toate acestea, misiunea lui Diamandy s-a lovit de reaua voință rusească: la 20 aprilie 1915, ministrul de
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]
-
sosit la Iași, unde boala (malarie sau friguri, n.a.) se răspîndise peste tot; toată lumea se îmbolnăvea, dar nimeni nu murea. Prințul Potemkin, muncit de gândul morții (pentru că la Galați, la îmmormântarea principelui de Würtemberg (Karl, principe de Würtemberg, cumnatul marelui duce Pavel, viitorul țar Pavel I, n.a.), se urcase din greșeală în trăsura care adusese mortul în loc <de a se urca > în trasura lui, s-a îmbolnăvit, a plecat la Bârlad, la Huși (la 21 septembrie 1791, n.a.) și, în cele
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]