2,465 matches
-
a vorbi; zbiară; zbiera (1); 782/261/101/160/0 cîntec: melodie (117); muzică (81); veselie (26); frumos (25); sunet (24); de leagăn (21); leagăn (20); voce (20); liniște (17); versuri (16); relaxare (16); doină (16); bucurie (13); dans (10); duios (10); dor (9); fericire (9); melodios (9); alinare (7); dulce (7); petrecere (7); piesă (7); plăcut (7); vesel (7); armonie (6); melancolic (6); odă (6); glas (5); lin (5); melancolie (5); plăcere (5); voie bună (5); bun (4); cuvinte (4
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
lege (3); lexem (3); literatură (3); mare (3); nimic (3); scris (3); silabe (3); simplu (3); spune (3); sunete (3); urît (3); vorba (3); zicere (3); adevăr (2); curaj (2); curiozitate (2); cuvînt (2); da (2); discuție (2); dreptate (2); duios (2); etern (2); eu (2); expresie (2); gramatică (2); greu (2); idee (2); încredere (2); înțelegere (2); înțelept (2); lectură (2); lung (2); magic (2); mamă (2); mașină (2); mesaj (2); murmur (2); noțiune (2); nou (2); om (2); onest
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
2); frumos (2); ca mierea (2); poamă (2); turtă (2); vin (2); acadea; adorat; aduce; și mai amar; amăruie; apetisant; armonie; aromat; belele; biscuit; bombonică; bună; bunișor; buză; casă; casă părintească; ceai; ciocolata; ciocolate; cuvînt; delicat; deliciu; deosebit; diabet; dragă; duios; dulce; eu; fericire; fete; finetti; foame; frunze; ghiozdan; gingaș; glucoză; grai; greață; greu; gură; gust bun; ingenios; ispită; iubire; iubirea; iubită; iubitul; iute; limbă; lipicios; magic; masă; mirific; mîncare; mure; nutella; plăcut la gust; prăjitura; primăvară; puțin; rafinat; rău; Românie
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
mult; arbore; armonie; atenție; atrăgătoare; băiată; balcon; bătrînă; bîrfă; blîndă; blond; brunetă; buze; cap; capul; casă; căldură; cercel; fără chip; cine?; coafură; coastă ruptă; colegă; copiliță; creatură; cunoscut; cunoscută; curajoasă; curățenie; curvă; delicată; demnă; deosebită; dor; drac; e dragă; drăgălaș; duioasă; duioșie; durere; emoții; eu; Eva; expresivitate; familie; feminină; fericire; fidelitate; finuț; fond de ten; fragilitate; frate; frunte; fustiță; gospodină; grație; harnică; individ; ingenioasă; inocentă; insensibilă; inteligență; Irina; iubire multă; iute; împotrivă; înaltă; încredere; înfățișare; lacrimă; lambada; luminoasă; mama; Maria; Maria
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
cea mai caldă; cea mai scumpă; cel mai drag; cel mai frumos cuvînt; cel mai minunat lucru; centru; ceva sfînt; comoară; confident; copilărie; creatoare; credință; curățenie; cuvînt sfînt; cuvînt; da; dar; departe; dezamăgire; diamant; divin; doamnă; doi; dor de ea; duioasă; duioșie; fără ea; emoții; esență; extraordinară; fecioară; ființa cea mai scumpă; ființa iubită; ființă iubită; frate; gingășie; gol; inima; te iubesc; iubi; început; încredere; îndrumător; îngrijire; îngrijorare; înțelegere; lacrimă de; legănat; liniște; lipsă; lucru sfînt; lumină; mamă; mami; mamie; mare
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
2); ușor (2); venire (2); zămislire (2); 9 luni; acasă; aniversare; armonie; atrăgătoare; bătrîn; belea; Biblie; burtă; Călărași; ceva nou; chinuială; civilizație; concepție; complicată; continuitate; copie; copil mic; copilaș; copilărie; crea; cunoaștere; curaj; curat; dată; Dănuț; deces; destin; divină; doctor; duios; durează; durere, fericire; dureri; dureroasă; emoționant; eu; eveniment; evoluție; face; fără minte; fătare; fiică; fiu; frumoasă; frumos; geneză; ghinion; greutate; horn; iată; idee; iese la iveală; inovație; interesantă; Iisus; izbucnire; înceată; începere; înger; însuflețire; liber; loc natal; locul nașterii; mea
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
armonie; atins; auzului; binevenit; blînd; bomba; bomboană; brînză; bucuros; bunăvoie; buni; bunicul; bursă; caisă; canal; caracter; carte; călătorie; călduț; ceva bun; chip; ciocan; confortabil; conversație; cumpărături; cuplu; curățenie; da; Darius; delicat; depinde; desfăț; destul; dispreț; distracție; dorm; a dormi; drăgălaș; duios; dulce, atrăgător; dulciuri; erotic; familie; fantezie; fapt; fapte; fata; fată; favorabil; de făcut; femei; femeie; fermecător; ființă; fizicul; fizionomie; foarte frumos; folk; frumoasă; gingaș; gingășie; gol; griș; grozav; hobby; iarbă; incontinuu; instrument; iubirea; iubitor; îmbrăcat; îmbrățișare; îmi place; încîntare; îndrăgit
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
aur; barbă; bărbat; bine ai venit; bluză; bluze; bou; brațe; bun; bună; bunicii mei; cale de intrare; cară; casa părintească; casă pe pămînt; castel; cercel; cinste; cireș; cravată; credință; crucea; cruțător; cunoaștere; curiozitate; curve; deschidă; deschizătoare; desparte; deține; drum/cale; duios; pe el; etapă; o altă etapă; etichetări; evadare; femei; fes; fîntîni; folos; folosi; football; frig; fular; garaj; gospodărie; graniță; grădină; gri; haină groasă; hoiște; iad; iertare; impas; impediment; indiferență; inelul; intrare; intra; intrase; intră; iritare; izmene; îmbrăca; îmbrăcăminte; împăca; înainte
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
hohot (3); în hohote (3); stare (3); surîs (3); zgomot (3); zgomotos (3); amuză (2); se amuză (2); banc (2); bine (2); a se bucura (2); se bucură (2); chicotește (2); comic (2); dispoziție (2); dispoziție bună (2); distracție (2); duios (2); glumeț (2); împlinire (2); mulțumire (2); relaxare (2); rînjet (2); sincer (2); sunet (2); umor (2); vesele (2); viață (2); 32 dinți; admirație; aer; aiurea; a amuza; amuzantă; amuzat; atinge; aude; batjocură; binedispune; binedispus; bucură; a bucurie; bucurii; bunelul
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
apartament; argint; argintul; artificiu; așteptat; avuție; banul; băiat; benzină; BMW; brand; bună calitate; ca aurul; de calitate; calitate bună; calitate proastă; casa; castel; ceva ce nu; chiria; comoară; copii; copilul; cosmetice; costă; de ce; degeaba; destin; dezamăgire; dificil; dispreț; dor; dubii; duios; Dumnezeu; durabil; e tot; expansive; expresiv; extraordinar; extravagant; fals; familia; fashion; femeie; ființă dragă; firmele; fițe; fițe și figuri; frate; frumoasă; frustrare; geacă; greu; haina; haine firmă; important; inaccesibil; indiferent; insula; interes; interesant; iPhone 5; îmbrăcăminte; îngrijorat; libertate; lipsă bani
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
Alexa; Alexandra; Alina; apă; apreciere; ascuns; avuție; bani; bătaie; bază; bijiuterii; bine; binecuvîntare; blîndă; bun; bunică; căldură; casă; casnică; cea mai bună prietenă; cineva; cineva drag; confidențial; copil; cosițe; credincioasă; Cristina; cumnată; curvă; cuvînt; de suflet; destăinuire; Diana; domnișoară; dragostea; duioasă; dulce; elevi; enervantă; enervare; familia; familiar; femeie; fetiță; fidelă; fiică; foc; frate cu codrul; fraternitate; frațietate; geantă; îmi lipsește; împărțire; important; inimă; înrudire; interesant; întrebare; Irina; legămînt; liniștită; lipsă; măicuță; mami; mea; membru; membru de familie; mic; Mihaela; mînă; mîngîiere
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
talent (4); vorbe (4); ascuțită (3); de aur (3); dar (3); interioară (3); om (3); șoaptă (3); solist (3); suav (3); țipăt (3); admirație (2); aur (2); bucurie (2); căldură (2); cînt (2); a cînta (2); cîntat (2); cîntăreață (2); duioasă (2); dură (2); exprimare (2); gălăgie (2); înaltă (2); lină (2); mlădioasă (2); mut (2); plăcut (2); plăpîndă (2); putere (2); răgușit (2); vibrație (2); Vocea României (2); acest; acută; admirabil; Adriana; afon; alinare; alint; nu am; amintire; Andra; artist
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
am; amintire; Andra; artist; ascultare; ascuțit; aspră; atenție; atracție; au; auditiv; auzi; a auzi; auzită; bani; bariton; bas; bărbat; bogat; buze; calitate; calmă; comunicare; concurs; confort; conștiință; cor; corzi vocale; Damian; deal; difuză; dimineață; dinte; discurs; discuție; dominație; dor; dorință; duios; duioșie; Dumnezeu; ecou; cu ecou; emoție; energic; exemplară; falsă; fină; frumusețe; gălăgios; un glas; glas ridicat; greu; imaginară; interiorul meu; intonație; încîntare; îngrozitoare; joasă; limbă; liniște; lume; melodioasă; melodios; mirare; mirifică; mister; muzicală; moarte; multe; muzicalitate; nădejde; neauzită; nervoasă; nevoie
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
bun; chef; clopot; comportament; concentrare; conștiincios; continua; control; copil; culoare; curajos; curată; da!; dărnicie; demnitate; deosebită; deștept; deșteptăciune; determinat; devotament; disciplină; disperare; dori; dorință a face ceva; a face; de a face ceva; dorință mare; dorințe; dornic; dragoste; drept; dreptate; duios; durere; elev; evoluție; fericire; fermitate; ființă; fire; fumat; greu; hotărît; ideal; idee; impuls; inexistentă; inteligent; intenție; interes; interesant; încăpățînat; încredere în sine; încrezător; îndrăzneală; îndrumare; îndurare; învață; învățare; învățătură; liberă; a lupta; luptă; luptător; mama; Marcel; mea; merge; mînă; motiv
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
alină; alint; armă; ascultare; ascultător; auz; auzi; băiat; bani; bîrfe; birt; bla-bla; bucurie; bunătate; bunica; buze; cafenea; căldură; chef; chefuială; cîntec; ciorbă; colaborare; confesiune; convenabil; conversații; convingere; convorbire; cuminte; cunoștință; curată; da; demnitate; destăinuire; desuetă; dialog; dinți; drag; dragoste; duh; duios; dura; dusă; dușman; expresie; faptă; femeie; fericire; fericit; Florin Piersic; frumoasă; fum; gesticulație; glăsuire; glumă; idee; inteligență; interes; interesantă; inutilitate; isteață; încredere; încurajare; îndrumare; înșelătoare; judecăți; legătură; limbaj; literă; la locul ei; mare; melodie; menire; mesaj; minciuni; minune; mult și
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
băiete, tu te-ai... Octav: Mamă, despre morți numai de bine... Costache: Octave, eu știu că tu nu ții la băutură... dar acum chiar că te-ai pilit cam tare... Octav: Mai bine ai rosti un discurs... da ceva frumos... duios... să plîngă toată întristata adunare... Hai, spune că am fost un copil frumușel... deștept..., un adolescent sclipitor... bun... curajos..., bagă și "nu-l vom uita niciodată" și gata, amin! Groparul: Doamne miluiește, Doamne miluiește... Ne trebuie un popă. Marieta: Dom
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
să nu mă ridic pe vârfuri și să culeg o mână de dude. Nu m-am ferit deloc și dacă cineva m-ar fi atenționat că nu este voie să faci așa ceva, i-aș fi spus că este o amintire duioasă din copilărie și cred că m-ar fi înțeles. Ba chiar am povestit această întâmplare colegei de cameră, o marocană tânără de la Marakesh, care a fost impresionată. Mai avea moș Ilie Chițu pepeni și vie în grădină din care, de
NU PUNE, DOAMNE, LACÃT GURII MELE by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/1835_a_3165]
-
mai multe moșii în jurul Tecuciului, i-a păstrat o frumoasă amintire după trecerea ei în lumea celor drepți, la o vârstă când putea să mai încânte oamenii încă mulți ani. Și noi astăzi, după atâția ani, avem o frumoasă și duioasă amintire a Mariei Tănase. Conu Mimi Kopețchi a avut și el un sfârșit foarte trist. Pe vremea copilăriei mele, conu Mimi, lipsit fiind de averea pe care i-o luaseră comuniștii, trăia din ce putea. Uneori și din ce mai
NU PUNE, DOAMNE, LACÃT GURII MELE by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/1835_a_3165]
-
el nu este evocat, ci trăit efectiv. În acest complex timpul devine calendarul muncilor și al roadelor. Ion Horea descrie toamna cu belșugul ei în detalii de pastel surprinse în obiectivul aparatului de filmat, însoțite de o muzică melancolică și duioasă; timpului pillatian i se adaugă mai multă ceață, ochiul care se vrea senin se întunecă treptat: "Parcă ninge peste mine, parcă-aș fi deodată mire." Picturalul la Ion Horea este dominat de sentiment, de atmosferă, el se estompează în muzică
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
si discretă. Al. Andrițoiu este un poet livresc, îi găsim citați în versurile sale pe Francis James, Paul Valéry, Horațiu, femei celebre ca: Francesca da Rimini, Lucia di Lammermoor, Laura, Casandra, Beatrice. Îmi sună-n suflet tandra Ofelie, cu un duios tumult/ și beau în cinstea lor dement, ca-n Flandra." Al. Andrițoiu este un poet autentic pe care simți nevoia să-l citezi, pentru emoțiile pe care le transmite, pentru metaforele realizate într-o atmosferă plină de muzică, printr-o
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
coboară balanța spre cotidian și spre o permanentă putere de a o lua de la capăt ("în rest e o zi de luni"). P. Stoica reînvie o lume de mult apusă: orașe mici, târguri, cu existența lor banală, într-o melancolie duioasă, nu întotdeauna fără emoție: "Să știi, la noapte va ninge:/ prea îmi vorbești de ger,/ de vulpile din copilărie." Uneori, poezia este înglodată într-un limbaj prozaic: "Era o zi de vară,/ când menta colorează în verde lumina,/ iar ei
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
întreg arsenal de sentimente. Ilustrativ este poemul "Desen invers" în care frunza poartă în ea seva întregii veri, ea va coborî în cerc ("Urcă frunza-n cerc deschis"). Poetul desenează în cuvinte poeziile, realizează portrete. Pământul este desenat cu smalț duios, profilul ulciorului a săpat o cută neagră, cerbul plânge-n fugă frântă și izvorul este oglindă spartă. Gestul mâinii este surprins cu încetinitorul, de aceea mișcarea este imperceptibilă și imaginile par suspendate undeva între pământ și cer: "Și-n oglinda
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
și nici nu se muncește cine știe ce" ("Recapitulare"). . "Celula de viață umană și familială în ipostaza idilică" În volumul "La Lilieci", Sorescu îmbrățișează toate miturile compromise prin lipsă de talent de barzii de la "Sămănătorul", "Ramuri", "Luceafărul": copilăria, înstrăinarea de sat, viața duioasă de familie, poezia naturii, la plug, revelația divinității". Există în acest volum teme cunoscute în lirica tradiționaliștilor, în formula ușor parodică, realizată pe două laturi pe de o parte,ochii copilului ce se bucură și trăiesc cu uimire și înseninare
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
și la "Desculț" al lui Zaharia Stancu. Celula familiei, cu tot soiul de rubedenii, copleșită de implicațiile sărăciei, ale despărțirilor, ale morților, cu o morală simplă, fără interiorizări grave, se află la limita măsurii și a echilibrului. Pitorescul balcanic, zâmbetul duios, întâmplarea unită cu misterul, eterna dramă țărănească incluzând măștile ce amintesc de volumele anterioare sunt componente interne ale unei structuri inerente literaturii de evocare. Aflăm că Bulzeștii nu sunt "un sat oarecare"; acolo oamenii sunt harnici și satul are "rânduielile
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
sfaturi copilului ca o altă Smarandă; să nu-și pună țărână în cap pentru că face bube, să nu se culce în iarbă, că îi intră un șarpe în gură ("Momâile"). Tatăl era blând și visător, copilul îi păstrează o amintire duioasă; tatăl era un om puternic, capabil să-l scoată din coarnele vitei nărăvașe. Bunica era o ființă stranie, maniacă, dormea pe scândură și pe cergă după cuptor ("Baba"). Șirul de rubedenii sunt prezente, pentru a evoca alte întâmplări. Țața Manda
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]