8,806 matches
-
a situat la niveluri scăzute, în timp ce deficitul bugetar nu era considerat o problemă din perspectiva politicilor economice ale vremii. Valorile acestor indicatori relevanți pentru cererea și oferta de politici sociale se înregistrează pe fondul unei puternice susțineri, nu numai din partea economiștilor (așa cum am arătat în prima parte a studiului), ci și din partea opiniei publice. În virtutea necesității de a se evita cu orice preț reîntoarcerea la criza economică a anilor ’30, populația era dispusă să accepte rate crescute ale impozitării, cu atât
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
actori, despre care se presupune că operează în condiții de competiție și acces neîngrădit la informația utilă, ar fi piețele eficiente, iar în câmp politic un regim democratic. Argumentând că actorii economici se adaptează rapid și rațional la mediul lor, economiștii neoliberali au susținut schimbarea rapidă a condițiilor de mediu prin introducerea unor măsuri pentru macrostabilizare, liberalizare a prețurilor și a comerțului, convertibilitatea monedelor naționale și privatizare (Blanchard et al., 1991; 1993; Blanchard, 1997). În această viziune, schimbarea de sistem constă
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
în Polonia, primul stat în care un guvern postcomunist a ajuns la putere prin alegeri libere. Noul guvern a format o comisie prezidată de Leszek Balcerowicz, ministru de Finanțe și vicepremier pe probleme economice, din care mai făceau parte renumitul economist occidental Jeffrey Sachs, recomandat de George Soros, precum și alți economiști de origine poloneză care activau în mediul academic occidental. Programul redactat de comisie a fost mai târziu cunoscut sub denumirea de „terapie de șoc”, sugerată de Jeffrey Sachs. Filosofia acestui
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
ajuns la putere prin alegeri libere. Noul guvern a format o comisie prezidată de Leszek Balcerowicz, ministru de Finanțe și vicepremier pe probleme economice, din care mai făceau parte renumitul economist occidental Jeffrey Sachs, recomandat de George Soros, precum și alți economiști de origine poloneză care activau în mediul academic occidental. Programul redactat de comisie a fost mai târziu cunoscut sub denumirea de „terapie de șoc”, sugerată de Jeffrey Sachs. Filosofia acestui program a fost ancorată în teoria economică de tip neoliberal
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
de diferite, astfel încât să necesite o abordare radical diferită? Noi nu credem asta. Cea mai mare parte a logicii pachetelor-standard de stabilizare se aplică, de asemenea, Europei de Răsărit.” (Blanchard, et al., 1991, p.1). De altfel, unii dintre acești economiști, ocupanți ai unor catedre prestigioase din marile universități americane, au avut un rol în desfășurarea ulterioară a reformelor. Jeffrey Sachs a fost consilierul guvernului rus în perioada programului de „terapie de șoc” din Rusia, Lawrence Summers a ocupat poziția de
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
a reformelor. Jeffrey Sachs a fost consilierul guvernului rus în perioada programului de „terapie de șoc” din Rusia, Lawrence Summers a ocupat poziția de secretar al Trezoreriei (echivalentul ministrului de Finanțe) în cabinetul președintelui Clinton, iar Stanley Fischer a fost economist-șef al BM (1988-1990) și director general adjunct și economist-șef al FMI (1994-2001). Fixarea unui cadru științific pentru reforme s-a situat la confluența primelor finanțări oferite de FMI și BM pentru țările în tranziție. Instituțiile financiare internaționale au
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
perioada programului de „terapie de șoc” din Rusia, Lawrence Summers a ocupat poziția de secretar al Trezoreriei (echivalentul ministrului de Finanțe) în cabinetul președintelui Clinton, iar Stanley Fischer a fost economist-șef al BM (1988-1990) și director general adjunct și economist-șef al FMI (1994-2001). Fixarea unui cadru științific pentru reforme s-a situat la confluența primelor finanțări oferite de FMI și BM pentru țările în tranziție. Instituțiile financiare internaționale au adoptat rapid această strategie, care se plia pe filosofia neoliberală
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
ani glorioși” (1945-1975), teoria lui Keynes a funcționat cu succes: creșterea economică a contribuit în mod favorabil la diminuarea inegalităților socioeconomice dintre oameni, la facilitarea accesului la toate tipurile de servicii sociale etc. La începutul anilor ’80 , odată cu criza economică, economiștii, și nu numai, anunțau „moartea lui Keynes” și „criza statului bunăstării”. Era tot mai des susținută ideea reducerii drepturilor sociale și căutarea unor noi soluții de creștere economică. Au existat însă și autori (un exemplu fiind J.P. Fitoussi) care au
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
este cazul Legii săracilor) sau prin scopul de manipulare și control politic caruia i-au servit (este cazul asigurărilor sociale), aceste măsuri nu pot fi asimiliate politicilor sociale ce definesc s.b. Fără a contesta impactul major al teoriei keynesiene, economistul american Robert L. Heilbroner subliniază faptul că o parte din elementele teoriei sunt o reflectare a ceea ce se discuta și aplica deja în epocă (Heilbroner, 2005). În perioada 1980-1999, statele europene înregistrează o amplificare spectaculoasă a acestui fenomen, ajungându-se
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
XVI-lea) și Thomas Hobbes (secolul al XVII-lea) au studiat raportul între natura umană și relațiile interstatale. Juriști de marcă precum Hugo Grotius (la începutul secolului al XVII-lea) au încercat să codifice juridic practici ale relațiilor internaționale, iar economiști ca Adam Smith (secolul al XVIII-lea) s-au interesat foarte serios de impactul politicilor economice interne asupra legăturilor dintre state. Drept urmare, de-a lungul câtorva secole, disciplina relațiilor internaționale a fost înglobată de domenii în cercetare mai largi, a
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
că funcțiile lor se subordonează funcțiilor statelor (Ibidem, pp. 18-19). Versiunea structurală a realismului - neorealismul - păstrează intact statocentrismul studiilor mai vechi, precum și perspectiva lor orientată către putere. Kenneth Waltz recunoaște că statele nu sunt singurii actori, însă, la fel cum economiștii definesc piețele pornind de la firme, el definește structura sistemului politic internațional pornind de la state. Justificarea sa este aceea că statele prevalează aproape întotdeauna în confruntările cu actori nestatali (precum corporațiile transnaționale), au o durabilitate mai mare și, deși pot rămâne
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
convenționale se estompează în cazul armelor nucleare. Ionuț Apahideanu GLOBALIZAREA ÎNTRE CONCEPT ȘI REALITATEA DESEMNATĂ Cu o origine situată undeva în anii ’60, termenul globalizare a început să fie uzitat tot mai frecvent la sfârșitul anilor ’80, în articolele unor economiști japonezi apărute în Harvard Business Review, devenind treptat „conceptul anilor ’90” (Waters, 1995). Similar altor concepte centrale din vocabularul științelor politice, precum putere, democrație sau autodeterminare națională, termenul globalizare rămâne unul extrem de controversat, neavând o definiție precisă și nici universal
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
conceptul și-l aduc în lumea reală și căror obiective servește conceptul. Literatura de specialitate oferă o gamă largă de opțiuni (caseta 2), care nu sunt convergente, împărțite de altfel și între actorii implicați în procesul de globalizare: oamenii obișnuiți, economiști, societatea civilă organizată, corporațiile transnaționale, proglobiștii, scepticii sau refractarii, organizațiile criminale, instituțiile internaționale etc. Obiective ale procesului de globalizare-selecție Formarea statului global, crearea civilizației globale. Integrarea internațională determinată, mai ales, de piețele de bunuri, servicii și de capital. Colonialism modern
GLOBALIZAREA. Manifestări şi reacţii by Florina BRAN,Gheorghe MANEA,Ildikó IOAN,Carmen Valentina RĂDULESCU () [Corola-publishinghouse/Science/228_a_334]
-
sau capitalul natural. Procesul de dezvoltare, așa cum este structurat, depășește potențialul natural durabil al ecosistemelor.<footnote Brown, L., Eco-economie, Editura Tehnică, București, 2001. footnote> Conceptul nou propus impune stabilirea cadrului de formulare a politicilor economice pe baza principiilor ecologice, iar economiștii și ecologii să lucreze împreună pentru a modela noua economie. Transformarea economiei actuale - distincte de mediu - într-una care poate susține progresul este condiționată de o revoluție în mentalitatea noastră economică, de recunoașterea faptului că economia este parte a ecosistemului
GLOBALIZAREA. Manifestări şi reacţii by Florina BRAN,Gheorghe MANEA,Ildikó IOAN,Carmen Valentina RĂDULESCU () [Corola-publishinghouse/Science/228_a_334]
-
12 ani de când a fost propus? Explicații pot fi multe, dar una ni se pare de esență: lipsește capitalul, locul și rolul lui în lume, în configurarea noii lumi!<footnote Manea, G., „O guvernare mondială în sprijinul umanității și echității”, Economistul, nr. 612 (648), 29 iunie 2009, supliment nr. 185. footnote> Cele cinci forțe care încearcă să modeleze profilul societății umane viitoare vor fi tratate în capitolele viitoare. Capitolul 2 Globalizarea economiei Acest capitol se deschide cu o privire de ansamblu
GLOBALIZAREA. Manifestări şi reacţii by Florina BRAN,Gheorghe MANEA,Ildikó IOAN,Carmen Valentina RĂDULESCU () [Corola-publishinghouse/Science/228_a_334]
-
-și amplifice activitatea economică, economia rurală să se diversifice cu activități economice nonagricole, astfel încât, pe termen mediu și lung, mici proprietăți agricole să „decoleze” către gospodării care să depășească stadiul de subzistență.<footnote Leu, C., Manea, G., „Cine hrănește România?”, Economistul, 1-10 iunie 2009. footnote> Structura producției agricole este prefigurată de evoluția pieței globale după criteriul profitului și al cererii. Apariția biocombustibililor și cererea din ce în ce mai mare de asemenea produse necesare societății umane actuale fac ca o parte din producția de cereale
GLOBALIZAREA. Manifestări şi reacţii by Florina BRAN,Gheorghe MANEA,Ildikó IOAN,Carmen Valentina RĂDULESCU () [Corola-publishinghouse/Science/228_a_334]
-
dezvoltare, țările dezvoltate impun taxe mari la unele produse importate. Astfel, în UE s-a ajuns la taxe care reprezintă și 430% din valoarea produselor.<footnote Popescu, D., „Amenințări planetare: de ce, cum și cât cresc prețurile la alimente și energie?”, Economistul, 7 octombrie 2008. footnote> Subvențiile agricole - opinii Subvențiile agricole sunt imorale (Robert Bates), bani aruncați (Paul Collier), o problemă de securitate națională (Mossum Burak), esențiale pentru capacitatea unei țări de a face față crizelor alimentare (Ted Friend), opiul guvernelor (David
GLOBALIZAREA. Manifestări şi reacţii by Florina BRAN,Gheorghe MANEA,Ildikó IOAN,Carmen Valentina RĂDULESCU () [Corola-publishinghouse/Science/228_a_334]
-
la alimente de la 24% la 5%, fiind vizate alimentele de bază. Conform unei simulări financiare, statul ar pierde în acest caz opt miliarde de lei sau 1,6% din PIB.<footnote Marcu, N., „Reducerea TVA la alimente: O măsură necesară”, Economistul, 13-14, 18 aprilie 2011. footnote> Un raport al ONU cere guvernelor lumii să intervină pentru spargerea uriașei „bule” formate în prețurile mărfurilor, în special pentru alimente și petrol, considerându-se că prețurile au urcat ca răspuns la disfuncționalitățile piețelor.<footnote
GLOBALIZAREA. Manifestări şi reacţii by Florina BRAN,Gheorghe MANEA,Ildikó IOAN,Carmen Valentina RĂDULESCU () [Corola-publishinghouse/Science/228_a_334]
-
absolvenți de școală.<footnote Pencea, S., „Atractivitatea României ca țară de destinație pentru relocalizarea serviciilor pe plan global”, Oeconomica, anul V, nr. 4, 2007, pp. 47-59. footnote> Nivelul impozitării în România este foarte ridicat.<footnote Botez, N.D., „Optimizarea costurilor fiscale”, Economistul, nr.13-14, 18 aprilie 2011, pp. 54-55. footnote> Astfel, în medie, 43% din cheltuielile salariale reprezintă obligații fiscale; impozitele totale pe profit și pe dividendele plătite persoanelor fizice duc impozitarea efectivă a profitului la o rată de 29,44%; valoarea
GLOBALIZAREA. Manifestări şi reacţii by Florina BRAN,Gheorghe MANEA,Ildikó IOAN,Carmen Valentina RĂDULESCU () [Corola-publishinghouse/Science/228_a_334]
-
este relevantă mai ales în conjunctura actuală în care rolul statului este reconsiderat, el fiind solicitat în salvarea din ultima criză financiară, situație în care mecanismele de reglare a pieței au trecut pe plan secund.<footnote Coșea, M., „Limitele privatizării”, Economistul, nr. 13-14, 18 aprilie 2011. footnote> Privatizarea în economia României. România oferă o demonstrație a unui proces de privatizare, neterminat încă, condus haotic, de interese, cele mai multe dintre ele, obscure, la cererea unor instituții financiare străine, fără gândire strategică, unde interesul
GLOBALIZAREA. Manifestări şi reacţii by Florina BRAN,Gheorghe MANEA,Ildikó IOAN,Carmen Valentina RĂDULESCU () [Corola-publishinghouse/Science/228_a_334]
-
control al datoriei externe, tendința acesteia este de creștere, inclusiv în anul 2011, iar cheltuielile cu dobânzile s-au triplat în ultimii trei ani.<footnote www.zf.ro/companii/ce-trebuie-să-învețe-românia-.pdf, accesat la 30 octombrie 2011. footnote> Pentru anul 2012 economistul Aurelian Dochia (BNR<footnote Banca Națională a României. footnote>) atrage atenția că România ar trebui să împrumute 17 miliarde de euro pentru a-și rostogoli datoriile vechi. Suma este considerată foarte importantă deoarece dobânzile ar putea fi foarte mari și pot fi suportate
GLOBALIZAREA. Manifestări şi reacţii by Florina BRAN,Gheorghe MANEA,Ildikó IOAN,Carmen Valentina RĂDULESCU () [Corola-publishinghouse/Science/228_a_334]
-
din ce în ce mai mari la servicii, după modelul privatizărilor din petrol, distribuție energie electrică, gaze naturale etc. Planul B. Face parte din logica scenariilor economice, răspunzând complexității lumii actuale, cu dinamica alertă a schimbării, cu extinderea incertitudinii asupra viitorului. În septembrie 2011, economistul-șef al BNR, Valentin Lazea, afirma: „România are nevoie de un plan B în cazul scăderii volumului exportului sau dacă situația internațională se agravează”. Datele de plecare ale planului B puteau fi următoarele (după șapte luni din 2011): datoria externă
GLOBALIZAREA. Manifestări şi reacţii by Florina BRAN,Gheorghe MANEA,Ildikó IOAN,Carmen Valentina RĂDULESCU () [Corola-publishinghouse/Science/228_a_334]
-
problemă care revine ca responsabilitate, prin Legea învățământului, Ministerului Educației și Cercetării, instituțiilor sale de învățământ superior specializate în domeniu, și implică o răspundere majoră la nivel național, ca, de altfel, pentru oricare altă profesie înalt calificată (doctor, arhitect, inginer, economist etc.). În plus, formarea asistenților sociali are o semnificație deosebită în procesul de reformă socială și trebuie coordonată cu multă responsabilitate și competență. De aceea, acest obiectiv important pentru politica resurselor umane în domeniul protecției și asistenței sociale nu se
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2160_a_3485]
-
și morală. Având în vedere legăturile existente între psihologia muncii și științele la care ne-am referit, principalele studii care se efectuează în întreprinderi constituie rodul muncii în echipe, al unor echipe de cercetători formate din psihologi, ingineri, sociologi, medici, economiști, juriști etc. 1.3. Locul psihologiei în științele muncii Apariția și dezvoltarea sistemelor complexe de muncă a fost posibilă datorită utilizării și punerii în aplicare a rezultatelor obținute în diferite domenii științifice. În cadrul revoluției tehnologice, științifice și informaționale, mașinile și
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
mult spre cercetarea de tip fundamental, în timp ce ultimii realizează aproape în exclusivitate cercetări aplicative. Între caracteristicile cercetărilor aplicative amintim că evaluarea lor nu este făcută neapărat de către psihologi, ea putând fi făcută și de alte categorii de persoane (ex. manageri, economiști); că problema aleasă este mai restrânsă și privește preocupările organizației sau ale finanțatorului; sau că rezultatele obținute pot avea aplicabilitate practică imediată în organizația respectivă (Neuman, 1997). Totuși, aceste particularități ale problemelor nu epuizează imensa lor diversitate. Astfel, problemele de
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]