12,960 matches
-
o bezea spre ecran. Dora privește în fine și ea : chipuri prea frumoase ca să fie adevărate, zâmbete rigide, atitudini nefirești... În fine, cu niște acorduri ridicol de solemne care depășesc suportabilitatea decibelică, serialul se termină. Tânăra reduce sonorul, dar pe ecran continuă să defileze personaje care gesticulează și își mișcă grotesc buzele. Dora nu vrea să le mai vadă. Închide ochii. Ar vrea să ațipească, să se pregătească pentru vizita medicală de după-amiază. Formalitățile de spitalizare, urmate fără nici un răgaz de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1476_a_2774]
-
ne obosesc peste măsură. Această ultimă opțiune este " Aici " așa cum pâlpâie fără încetare pe banda luminoasă, cerând parcă o următoare comandă. Atunci Justin lovește ușor cu bagheta discul ce se repune pe nesimțite în rotație. O comandă imperativă apare pe ecran : " Alege un protector prin care să ții legătura cu mine ! " Acest " cu mine " îi dă Dorei un frison, întrebându-se în vis. "Oare cu cine dialoghează Jus-tin ?" Nu are însă timp de gândire căci pe ecran apar deja opțiuni sugerate
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1476_a_2774]
-
comandă imperativă apare pe ecran : " Alege un protector prin care să ții legătura cu mine ! " Acest " cu mine " îi dă Dorei un frison, întrebându-se în vis. "Oare cu cine dialoghează Jus-tin ?" Nu are însă timp de gândire căci pe ecran apar deja opțiuni sugerate : Simion, Isidora, Dumitru, Măriuca ... Numele defilează pe ecran și Dora este nerăbdătoare ca Justin să facă alegerea printre prenumele părinților și bunicilor ei în care ar putea să găsească un protector. Dar el nu alege. Numele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1476_a_2774]
-
legătura cu mine ! " Acest " cu mine " îi dă Dorei un frison, întrebându-se în vis. "Oare cu cine dialoghează Jus-tin ?" Nu are însă timp de gândire căci pe ecran apar deja opțiuni sugerate : Simion, Isidora, Dumitru, Măriuca ... Numele defilează pe ecran și Dora este nerăbdătoare ca Justin să facă alegerea printre prenumele părinților și bunicilor ei în care ar putea să găsească un protector. Dar el nu alege. Numele tuturor plecaților cunoscuți se înscriu pe boltă, dar Justin nu se oprește
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1476_a_2774]
-
la nici unul din ele. La ultimul nume sugerat se aude un semnal sonor mult mai puternic decât cele ieșite când bagheta atingea discul. Este ca un avertisment : " Alege până nu este prea târziu ! Un nume complet străin se afișează pe ecran : "Minodora." " Iarăși un nume cu dor..." gândește Dora în vis. Discul se rotește din nou, Justin se ridică în picioare și îl mângâie ușor cu palma și pe boltă apare, mai mare, mai luminos, mai clar ca până atunci, cuvântul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1476_a_2774]
-
Ieșită din penumbră, o mână grijulie tamponează broboanele apărute pe fruntea care străjuiește fantele ochilor cu aparența a două tăieturi orizontale. Profesorul Grand repetă observarea folosind cu multă prudență distanțierul pentru a vizualiza mai bine. Privește îndelung și cu concentrare ecranul luminos până când firele din mănunchiul vital par să înceapă un dans demențial. Nu este posibil, mi-au obosit ochii !", își spune profesorul în gând. Nicolaï, asistentul din dreapta profesorului, tânăr intern de origine bulgară, nu întârzie să remarce că o ezitare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1476_a_2774]
-
mult de un an de atunci. Prin mintea lui Nicolaï trec gânduri, temeri, întrebări : Pot ști oare mai mult ca profesorul ? Oare o să am încredere în ce voi vedea ? Voi avea curaj să mă pronunț ?" Se concentrează numai la micul ecran al microscopului. Mănunchiul cu fire cenușii este de o claritate la care nu se aștepta. Manevrează cu delicatețe distanțierul deja instalat cu precizie de profesor. Conflictul de grad doi între arteră și trigemen este deja rezolvat. Ar trebui degajat puțin
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1476_a_2774]
-
până la epuizare acuitatea vizuală. Mâna nu tremură, și-a regăsit siguranța și abilitatea necesare. Lamă de șapte microni ! Așa ! Și încă una de cinci ! Și de doi ! În fine, profesorul clipește de mai multe ori și își desprinde privirea de pe ecran : Colega, îți încredințez ultima operație : separarea trigemenului de vena pontică. Cum stăm cu anestezia, stimată colega ? Răspunsul medicului anestezist Alindora Bosch vine de undeva de departe, dând impresia că ar ieși din gura pacientei : "Comunicăm bine, puteți continua." Lipsa de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1476_a_2774]
-
albă ca și cerșaful. Gura îi este acoperită de o mică mască transparentă legată cu elastice verzi care se împlântă în obraji. Aparatul de perfuzie picură cu hărnicie un lichid transparent. Cabluri de diverse culori ies de sub lințoliu transportând spre ecrane semnalele vieții. Mai doarme încă și probabil va mai dormi până mâine, șoptește vocea infirmierei care îi urmează pe cei doi intruși în lumea tăcerii, a suferinței disimulate de droguri, a vieții afișate pe monitoare. Vorbiți-i, vorbiți-i cât
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1476_a_2774]
-
în care o culcam pe Dorina..." Dorina încearcă să se facă utilă masând tălpile reci care se ivesc de sub cerșaful-lințoliu. Nu își recunoaște mama în această mumie nemișcată branșată la o aparatură pe care nu o cunoaște. Și totuși... Pe ecranul unui ordinator se afișează, în afara unor curbe zigzagate a căror interpretare îi scapă, cifre care îi sunt accesibile. Tensiunea sistolică : normală. Diastolică : normală. Pulsul : normal... Totul pare normal. Gândurile se reîntorc fără șovăire la obligațiile pe care le are și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1476_a_2774]
-
zbuciumul prin care trece omul cu mână sigură și cu nervi de oțel. Totul se derulează ca de obicei : verificările de rutină, scurtele ordine rostite cu aceeași siguranță... Trepanul scoate același zgomot înăbușit și monoton ca întot-deauna. Așteptarea vizualizării pe ecran a imaginilor microscopului, de îndată ce complicata rețea care centralizează simțămintele și funcțiile vitale va fi accesibilă, apasă ca o tangibilă greutate de plumb asupra celor care vor trebui să decidă și să execute gesturile salvatoare. Doctorița anestezistă este singura care are
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1476_a_2774]
-
puternice de viață. Incursiunea în craniul care ascundea anomalii perenizate de cei peste cei douăzeci de ani de suferință ai lui Justin nu durează atât cât ar fi fost necesar pentru o intervenție de acest gen. Imaginea care apare pe ecran înfățișează o imensă pată cu contur difuz. Specialistul suedez încearcă cu precauție să penetreze cu o chiuretă fină presupusul contur al zonei bolnave. Ecranul pare invadat de un val negru care face și mai greu de descifrat suferința creierului lui
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1476_a_2774]
-
atât cât ar fi fost necesar pentru o intervenție de acest gen. Imaginea care apare pe ecran înfățișează o imensă pată cu contur difuz. Specialistul suedez încearcă cu precauție să penetreze cu o chiuretă fină presupusul contur al zonei bolnave. Ecranul pare invadat de un val negru care face și mai greu de descifrat suferința creierului lui Justin. Mâinile înmănușate ale profesorului rămân încremenite într-un gest inutil. Partea superioară a chipului este atât de albă încât nu se distinge de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1476_a_2774]
-
pure! Dar și pentru poziția la galoane! Adio Motănel! Adio Javră! Rămas de unul singur, Cătălin și-a așezat pumn peste pumn pe măsuța din preajmă și pe pumni și-a slobozit capul obosit și vizibil îngândurat. După două-trei minute ecranul televizorului s-a întunecat. * * * Tata! Mama noastră-i o haimana și jumătate! O depravată, tata! L-a avertizat Sorina pe tati, mult îngândurat, în momentul revenirii sale de la cursuri. Sorina dragă! Vezi că eticheta de haimana și depravată este incompatibilă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1503_a_2801]
-
nucile de cocos. Luna cade de pe cer, stelele zboară, bruma dansează stropită de soare. Intră în cerc unii cu alții, se prind de mijloc și se învârt în timp ce figurile lor se desprind de ei, fiind privite de lumină pe un ecran mare, pe care s-au așternut fulgii, dulcii fulgi de nea. Simt moartea aproape. Câteodată mă sperii mai mult ca atunci, câteodată nu mă tem și o accept, însă de fiecare dată mă bufnește plânsul. Moartea mă apasă. Într-o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1508_a_2806]
-
teren în fața filmului. Mai mult, există, în interiorul acestui semnificativ transfer de influență, riscuri considerabile: teroarea țesută cu migală și cu abilitate de romanul de sorginte gotică pare că se disipează instantaneu, chiar în clipa descompunerii accelerate a cadavrelor resuscitate pe ecran. Cele mai multe dintre producțiile subsumate genului horror sunt lamentabile partituri cacofonice, subminate, pe de o parte, de gama extrem de limitată de trame virtuale și, pe de altă parte, de lipsa de consistență a personajelor. Se pot identifica totuși excepții notabile, care
Darurile zeiţei Amaterasu by Roxana Ghiţă, Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1390_a_2632]
-
nevoia de tandrețe. Înconjurându-te de asemenea obiecte moi și drăgălașe, scapi din asprimile lumii reale și găsești confort emoțional. Exploatând filonul kawaii, pentru a veni în întâmpinarea sentimentelor publicului, în curând nu au pregetat să apară bancomate afișând pe ecran o copiliță animată care te salută voios, nevinovat și subțirel, întinzându-ți dulce bancnotele retrase și mulțumindu-ți printr-o plecăciune tandră. Cu atât mai mult reușești să evadezi din real dacă o faci transformându-te, tu însăți, într-o
Darurile zeiţei Amaterasu by Roxana Ghiţă, Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1390_a_2632]
-
bucată de exterioritate, o suprafață, o plajă oferită unei priviri și pe care această privire alunecă la nesfârșit, fără a putea vreodată pătrunde în interiorul a ceea ce i se sustrage îndărătul unui nou aspect, al unei noi fațade, al unui nou ecran. Căci nefiind decât exterioritate, această ființă nu are deloc interior, legea sa este devenirea, ivirea necontenită de noi fațete, de noi planuri, iar cunoașterea merge pe urmele succesiunii tuturor acestor năluci, care, fiecare dintre ele, nu i se arată decât
by MICHEL HENRY [Corola-publishinghouse/Imaginative/1006_a_2514]
-
strângerii de gât. Viața aceasta răsturnată, călcată în picioare, sfărâmată, strivită, negată oferă un spectacol oribil! Însă această negare a vieții nu este diferită de cea care prezidează în fiecare zi adunarea a milioane de ființe umane în fața micului lor ecran, oroarea acestei negări nu este diferită de cea a spectacolului din care le-a fost dat să se nutrească în seara respectivă: în el se află adevărul existenței mediatice, iar în fața ochilor lor halucinați a scânteiat vreme de o clipă
by MICHEL HENRY [Corola-publishinghouse/Imaginative/1006_a_2514]
-
de câteva ori, prelung și melodios, din pendula aurită. Nu era prea devreme, dormise mult și bine, trecuse de ora nouă, iar prin ferestre soarele își trimitea razele neverosimil de strălucitoare drept pe tăblia biroului său, făcând să pălească puțin ecranul monitorului. Cu un efort, se desprinse din scaunul cu rotile, întinzându-și brațele lungi ca să tragă în jos transperantul, după care se așeză la loc și își puse mai bine ochelarii pe nas. Totuși îl încerca o emoție pe care
KARMA. NOPŢI DE MĂTASE by DANIEL DRAGOMIRESCU MARIA ARDELEANU-APŞAN () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1614_a_2969]
-
tresări. Într-una din dățile când fusese la Bart îi povestise că una dintre puținele jucării de care se bucurase în copilăria ei fără tată fusese o păpușă din cârpe cu cap de carton... Apoi auzi o țiuitură și privind ecranul telefonului văzu că sosise un SMS, pe cât de lapidar, pe atât de sugestiv: Am fost nedrept, iertare cere un ucenic care își pune cenușă în cap. Fără să mai stea pe gânduri, ea puse mâna pe telefon: Înțeleg că tu
KARMA. NOPŢI DE MĂTASE by DANIEL DRAGOMIRESCU MARIA ARDELEANU-APŞAN () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1614_a_2969]
-
și judecă singură, Arm... Ce-o să poți face tu cu un biet om, cu un sărman ologit al destinului ca mine?... Cuvintele îi erau întretăiate de scrâșnetul strident al unor pneuri de automobil care lua curbele cu mare viteză, pe ecranul televizorului uitat deschis. Dădu să întindă brațul ca să închidă, dar telecomanda, așezată neglijent pe marginea mesei, se rostogoli pe dușumele și în clipa următoare o vâlvătaie roșie trecu peste pereții încăperii, de la mașina care ieșise în decor și se rostogolise
KARMA. NOPŢI DE MĂTASE by DANIEL DRAGOMIRESCU MARIA ARDELEANU-APŞAN () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1614_a_2969]
-
grăbi să răspundă, ocupat cum era, și speră ca apelul să se piardă în eter, dar până la urmă nu avu încotro și trebui să-și întrerupă munca redacțională, ca să vadă cine era. Ridică mobilul de pe masă, privi numărul afișat pe ecran, care nu-i spunea la prima vedere nimic, și apăsă supărat pe tasta pentru convorbiri. Da, vă rog... Cu ce vă pot fi de folos? se apucă să vorbească mașinal, cu o voce cam răgușită, continuând, cu mâna rămasă liberă
KARMA. NOPŢI DE MĂTASE by DANIEL DRAGOMIRESCU MARIA ARDELEANU-APŞAN () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1614_a_2969]
-
adauge câte ceva, preferând în majoritatea cazurilor materialele naturale pentru decoruri în detrimentul plasticului. O problemă cauzată de filmarea la 48 de cadre pe secundă a fost cea legată de culoare. Machiajul inițial al actorilor a ieșit cu o tentă galbenă pe ecran, iar acest lucru făcea personajele să pară palide, bolnave. De aceea, specialiștii în design computerizat au adăugat mai mult roșu paletelor de culoare folosite.
“The Hobbit” se află în topul box office-ului american () [Corola-journal/Journalistic/80514_a_81839]
-
că imaginarul punitiv al romancierului-poet și-a spus cuvântul. Cu atât mai mult prețuim apetența și chiar voluptatea lui Nicolae Popa pentru lumea concretă, majoritar anonimă, a celor ce nu contează și nu se văd în ziare sau pe micile ecrane, cum este chiar Mihai Loghin; deși are studii superioare, este obscur paznic al unui lac sau al unei păduri de la Porțile Orașului; divorțat de o Nadina care se va adeveri aposteriori a avea stofă de prostituată perfectă pentru export, își
Dosar penal în formă de roman by Geo Vasile () [Corola-journal/Journalistic/8055_a_9380]