1,989 matches
-
din 1836 este mai Încurajator. Liniile sînt mai ușoare, mai fine, imaginile se deplasează dinspre iarna conjugală spre primăvara logodnei. SÎnt imagini, nici vorbă, gata făcute: zîmbetul „vesel” strălucește pe buze, chipul este „dulce ca blîndețea”, sînul „ușure”, În pieptu-i Edenul e „Însinuit”, copila e „zîmbindă ca cerul, ca el trăsnitoare”, ființa ei este o combinație de zeități etc. Toate acestea indică o Înseninare a condeiului, paralel cu diminuarea simțului moralizator. În afara unei trimiteri: „marea-cuviință Îți dă al său glas” - nu
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
dezmiardă urechea, mărește apetitul pentru voluptate, copleșind În același timp, sufletul, moleșindu-l, silindu-l să se retragă din vîrtejul vieții exterioare. O pleoapă grea cade peste materia În fierbere. Un ochi dedat cu perversiunea plăcerii se deschide În interiorul acestui „eden al lumii” În care Își plasează Bolintineanu subiectele lui poetice. * În calea tuturor stă, strălucitoare și voluptuoasă, marea. Bolintineanu este primul nostru poet marin. Primul, vreau să spun, pentru care marea este și altceva decît un element de comparație: este
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
ce În ce eterul; Și stînca se-nvelește sub umbre, negurînd. Îmbălsămitul aer ce cîmpul răspîndește, Cu aerul de mare s-amestecă plăcut; Sub malul singuratic un val abia mugește; Zefirii dulci aleargă și undele sărut”, În acest decor sincretic („eden al lumii”) pare a se situa spațiul securizant al lui Bolintineanu. În „fundu-acestui cadru” care unește parfumurile și culorile pămîntului și ale apei, simțurile ating pragul de sus al beției, iar poezia (transformată Într-o componentă a realului) găsește izvoarele
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
Începe la Bolintineanu de la frontiera plăcutului, dulcelui, dalbului, desfătării, cu alte cuvinte: de la un anumit grad de corupere a matinalului, verguraului, suavității etc. „A gusta dulcea bucurie”, a bea „dulcea/roua de cerești plăceri” și, În genere, viața În acest eden dulce sugerează o Întîrziere În desfătare, o prelungire a plăcerii, o moleșire a gesturilor. Murmurul apei invită, spune chiar poetul, la „dulce moliciune”. Privind luna ce se Înalță și danturile albei baiadere, sultanul se Îmbată de o „dulce desfătare”. Chiar
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
se manifestă și se risipește În acest climat de moliciune dulce. Există o plenitudine a peisajului În Florile Bosforului, Conrad etc. Însă, din pricina abuzului de parfumuri, sonuri divine, culori, plenitudinea se Întoarce spre viciu, iar viciul caută tonurile stinse, concupiscente. Edenul bolintinean este plin de grații obosite din cauza abundenței. Obiectele Își pierd vigoarea matinală, farmecul prospețimii. Privirea le Învăluie complice, privirea le adoră și, cum ziceam, le corupe prin exaltarea forței lor de a străluci. Lingușirea este arma lui Bolintineanu. Nu
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
Începe la Bolintineanu de la frontiera plăcutului, dulcelui, dalbului, desfătării, cu alte cuvinte: de la un anumit grad de corupere a matinalului, verguralului, suavității etc. «A gusta dulcea bucurieă a bea «dulcea / rouă de cerești plăceriă și, În genere, viața În acest eden dulce sugerează o Întîrziere În desfătare, o prelungire a plăcerii, o moleșire a gesturilor”. La asemenea eventuale Întrebări se poate Însă răspunde și (e de presupus că cititorul Își va răspunde singur pe parcursul lecturii tocmai În acest sens) că un
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
În căutarea romanului, TR, 1972, 37; Nicolae Manolescu, „Patima”, RL, 1972,40; Dimisianu, Valori, 109-112; Felea, Secțiuni, 192-193; Ciobanu, Critica, 141-144; Ungheanu, Arhipelag, 210-211; Ardeleanu, Opinii, 117-119; Eugen Barbu, „Vânătoarea de seară”, LCF, 1976, 11; Gheorghe Pituț, Mircea Micu și edenul copilăriei, VR, 1976, 8; M.N. Rusu, „Cetiți-le ziua”, VST, 1976, 39; Mircea Ivănescu, „Citiți-le ziua”. Seriozitatea jocului, T, 1977, 3; Felea, Aspecte, I, 88-91; Raicu, Practica scrisului, 274-276; Iorgulescu, Scriitori, 102-104; Poantă, Radiografii, I, 105-107; Alboiu, Un poet
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288107_a_289436]
-
trecut prin Bacău a fost salonul hotelului „Continental”, acolo unde, în februarie 1915, trupa israelită de operetă „Lieblich” din București a susținut o serie reprezentații. Începând cu vara anului 1904, la inițiativa lui I. Bercovici, în grădina halei de bere „Eden” a fost amenajată o scenă pentru spectacolele trupelor de varietăți. Arhivele locale păstrează cererea acestuia privind obținerea autorizației de funcționare (16 iulie 1904), la care a fost anexat și planul scenei de lemn. Primele spectacole vizionate de băcăuani la „Eden
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
Eden” a fost amenajată o scenă pentru spectacolele trupelor de varietăți. Arhivele locale păstrează cererea acestuia privind obținerea autorizației de funcționare (16 iulie 1904), la care a fost anexat și planul scenei de lemn. Primele spectacole vizionate de băcăuani la „Eden” au fost cele oferite de Trupa Română de Varietăți „Doina Oltului”, condusă de N. C. Manolescu. Fiind dintre cele mai amuzante, împrejurările în care a fost semnat contractul între I. Bercovici și directorul acestei trupe merită să fie redate. Iată
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
cererea privind obținerea autorizației de funcționare: „(...) după ce am jucat timp de 25 zile angajați în grădina fabricii de bere Grivel, scopul material a fost atât de slab, încât ne-a făcut imposibilă plecarea. Pentru a ne salva, am luat grădina Eden, unde, cu începere de la 20 iulie, vom da regulat reprezentațiuni teatrale. Vă rugăm, domnule primar, să acceptați să plătim cel mult prețul de la Grivel, adică 3 lei pe seară”. De-a lungul timpului, între conducerile școlilor primare și artiștii locali
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
comercializau aceste băuturi își procurau, în fiecare iarnă, „gheață bună și curată din albia râului Bistrița, din sus de podul de fier, de unde se aprovizionau toate ghețăriile din oraș”. Cele mai frecventate locuri de agrement erau grădina halei de bere „Eden” (administrată de Ecaterina G. Leonescu), berăria „L. Löbel” din strada Bacău-Piatra nr. 9, terasa din apropierea fabricii de bere „Grivel”, precum și cea deschisă în incinta parcului „Bistrița” (1930), Bufetul-Restaurant din Grădina Publică, cafenelele deținute de Ițic Mendel (strada Tavernelor nr. 5
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
de școlile literare, Un june critic bătrân - despre Pompiliu Constantinescu), Ion Pillat. Recenzii, articole, comentarii, însemnări, eseuri mai dau Al. Marcu, Anton Holban, Horia Bottea („portrete străine” și „românești”, sub pseudonimul Elena Protopopescu), Ștefan Nenițescu, Dragoș Protopopescu, Mircea Eliade (Martin Eden, un interviu cu Giovanni Papini, Arturo Farinelli sau De eruditia), Petru Comarnescu ș.a. O veritabilă istorie a mișcării cultural-politice românești din Transilvania schițează Ion Băilă în „Cronici ardelene”, în timp ce Leon Baidaf readuce la lumină întâmplări și personaje interesante îndeosebi din
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290365_a_291694]
-
H S Beril 2001 1996 H S Candisol 2080 2002 H S Capella 2003 2001 H S Coril 1001,2001 1994 H S Decor 1991 radiat (2001) H S, b Diabolo 2083 2003 H S Dună 2023 1998 H S Eden 2004 2001 H S Eladil 2001 1997 H S Favorit 1001 1992 2002 H S, b Felix 1001 1982 1999 H S Festiv 1001 1987 2002 H Ț Fleuret 2044 2000 H S Floră 2044 1999 H S Floralie 2044
EUR-Lex () [Corola-website/Law/151487_a_152816]
-
ap? rare: �pe care bombele mele �i deșchideau că pe ni? te flori�. Iorga a luat atitudine chiar ? i �mpotriva Fran? ei ? i a Angliei, care se opuneau Italiei. A sprijinit na? ionalismul egiptean antibritanic ? i l? a criticat pe �ț�n? rul Eden�, care (instigat de Șir Samuel Hoare) �ndr? znise s? ia atitudine �mpotriva politicii italiene. A urmat un alt nonsens, Iorga compar�nd �napoiatele metode coloniale ale englezilor cu (chipurile) minunatul colonialism italian din insula Rhodos. Iorga vedea �n spatele tuturor acestora
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
Enescu, ușile secrete, suava masă de machiaj, sala de audiențe, I.G. Duca, ultima audiență..., cine a întors lumea asta frumoasă, nobilă, stabilă pe dos? (cum cine?), o răsturnare care, iată, n-a dus la nimic, unde-i Vîrful cu Dor, edenul pictat de Mirea? unde-s larii legitimi? aici, ha-ha-ha-ha-ha, fantomele își fîlfîie trenele, sîntem aici, iarăși aici, miroase tare a santal... Seara, în holul de la Cumpătu, văd la televizor cum, pe scara avionului, coboară principesa Ileana, sora lui Carol al
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
Dalessul exploda: Balcanii zonă a păcii, lume, lume! ce răsfăț tematic: porumbei și mîneci suflecate, cer albastru și turnătorii incendiare, drapele și portrete, ciocane și seceri, curcubee și decorații... ... unde-s toate astea? în ce secol se petreceau? unde-i edenul balcanic? pe străzile inundate de lumea pestriță? în piețele plesnind de bubuitul glasurilor? în balcoane, în ganguri? pe acoperișuri? cine mai are mînă să picteze această maree nepictural revărsată, s-o transfigureze? cine mai poate sta liniștit în atelierul lui
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
atunci cînd Sabin Bălașa, Bășin Sălașa, pardon, în anagrama cam groasă a sublimului gușter Ion Frunzetti, concepea imensa compoziție în care Nicolae și Elena Ceaușescu, ținîndu- se de mînă, coborau, ca Făt-Frumos și Ileana Cosînzeana, drumul potopit de flori de la eden pînă la iadul nostru. Fără să știu că din buricele stelare ale frumosului pictor chiar atunci ieșea în lume edenica pînză, stăteam gol-goluț sub un salcîm din dealul Socolei și analizam fraza lui Dali: "Din pricina unui pîrț foarte lung, dar
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
doi moderatori, umeziți de plăcere (dar și pe noi, recunoaștem), să înțelegem că elocința domniei-sale e una cu mantinelă: capodopera vieții proprii este pînza în care "odioșii", ținîndu-se de mînă Făt Frumos și Ileana Cosînzeana -, coboară de undeva, dintr-un eden potopit de flori, spre noi, aducîndu-ne, adicătelea, și nouă, ceva din paradisul acela. De ce, dom'le? Chiar de ce? par a bilabia, nu numai noi, naivii secolului, nu numai păsăroiul cu nas adulmecător, ci și cei doi ingenui moderatori de la 7
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
mitocănească? Pardon! Costum la patru ace! Duplicitatea parvenitului. A dispărut tunica arsenalului bolșevic? Mai e una: a lui Castro, ultimul fidel al bolșevismului primar, uitat nu numai de Washington, dar chiar și de Kremlin, în insula aia a lui, fost eden al minunilor lumii, azi supraviețuind în ambițiile vetuste ale bătrînul tunicar. Sinistra (adică de stînga) istorie a tunicii. Moment cînd codul sovietic al manierelor elegante recurgea subit la garderoba decadentă: Hrușciov descălțîndu-și luxosul pantof de ștaif mic-burghez și amenințînd cu
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
meu că omul nu practică gluma nici la paharul de vorbă, la care atît de sistematic ține, încrîncenarea de la masa libației transferîndu-se, cu aceeași hachiță, dincoace, în artă, unde, măcar ideal, confruntării i-ar sta bine în lumină azurie, de eden terestru. Dacă n-ar exista convingerea că pictura sa e una de indubitabilă calitate, atunci agresivitatea cu care, periodic, îmi "cere părerea", m-ar indispune. Așa însă, trăind de-o viață în această grădină cu de toate ale Domnului numită
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
în mic, ceea ce se petrecuse/ se mai petrecea încă în teritoriile notorii ale picturii europene. În momentul în care eu însumi încercam să-mi delimitez posibilitățile, să-mi radicalizez formula compozițională, colinele acestea mirifice încă se mai ofereau, generoase, ca eden inconfundabil, celor cu șevaletul în spinare. Era încîntător să nimerești șansă rară peste un Cămăruț, un Craiu, un Popa, un Agafiței, un Hîrtopeanu, ieșiți incognito... la peisaj, cum un pic argotic-artizanal se numea pe-atunci vitalul act al instalării șevaletului
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
cîmpii mîngîiate de alizeu, în zăvoaie, lîngă șuvița unui pîrîu. Dar și în locante, în dumbravă, grațiile artelor își dau mîna în dans, bucurîndu-se de viață. În tufișuri stau pani ochioși, care beau vin din pocale aurite și pîndesc pofticioși... Edenul e însă Eden. Întîlnirea artelor dincoace e o accepțiune pe cît de pretențioasă, pe atît de specioasă, de înșelătoare. Asistînd la întîlnirea artelor, sîntem frapați de ingeniozitatea cu care artele au fost chemate și confruntate, dezbrăcate și reîmbrăcate, dar dăinuie
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
alizeu, în zăvoaie, lîngă șuvița unui pîrîu. Dar și în locante, în dumbravă, grațiile artelor își dau mîna în dans, bucurîndu-se de viață. În tufișuri stau pani ochioși, care beau vin din pocale aurite și pîndesc pofticioși... Edenul e însă Eden. Întîlnirea artelor dincoace e o accepțiune pe cît de pretențioasă, pe atît de specioasă, de înșelătoare. Asistînd la întîlnirea artelor, sîntem frapați de ingeniozitatea cu care artele au fost chemate și confruntate, dezbrăcate și reîmbrăcate, dar dăinuie, după căderea cortinei
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
la atelier (unde aveam și creion...). Chiar a doua zi, cioc-cioc în ușă: era el, debutantul fără creion, la fel de roșcovan, la fel de viking, la fel de... I-am întins exemplarul pe a cărui copertă era tipărit: Cristian Irinescu, Biblia poetică sau Întoarcerea în eden și am așteptat să-mi scrie autograful. Rugîndu-l să nu exagereze: " Scrie cam așa: lui Val Gheorghiu, cu interes maxim..., la care vikingul de Tătărași a început să rîdă gîlgîit, adăugînd cu creionul meu: ... și echidistant". Reacția lui brusc-amuzată a
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
a răspuns generic amuzat că a existat 2 Mai. Scurt. Comunismul adică nici nu a existat pentru cei tineri și frumoși (și mai puțin frumoși), care, vară de vară, se despuiau acolo și, atemporali Adami și Eve, trăiau într-un Eden doar al lor. Dar, am adăuga imediat obligatoriu, departe de mirabila plajă, regimul își consuma dur urîțenia lui de împrumut asiatic. Zi-noapte, generalizat, în acompaniamentul lozincilor bolșevic găunoase, urlate de la tribunele lui 1 Mai și îngînate fals de... masele largi
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]