2,800 matches
-
-te de ea cu socoteală”. Gloria pleacă de la masă și-mi zice că se pișă borșul meu. Expresia aceasta nu există în vocabularul iubitei mele. Trebuie să fiu cinstit până la urmă și să recunosc că iubita mea este prea bine educată, și că nu întrebuințează asemenea cuvinte. E suficient, totuși, ca Gloria să rostească vorbele „ceașcă”, sau să zicem „mărar”, ca și ceașca și mărarul să devină expresii triviale. ...Cuget câteodată foarte neliniștit, la orgoliul meu care ar putea fi călcat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2305_a_3630]
-
toți cei care se uitau la ea. Perseu a omorât-o, făcând-o să se privească În oglinda scutului său. — Îmi pare rău, Norman, nu e domeniul meu. Norman se gândi că era interesant că, Într-o vreme, orice om educat cunoștea foarte bine aceste personaje din mitologie și din poveștile inspirate de ea - la fel de bine cum Își cunoștea poveștile legate de familie și prieteni. Cândva, miturile Însemnaseră fondul comun de cunoaștere al umanității și reprezentaseră un fel de hartă a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2313_a_3638]
-
cu ani În urmă, În primele zile de practică, la spitalul de stat din Borrego. Norman fusese Însărcinat de Îndrumătorul său să alcătuiască un raport privind evoluția unui anumit pacient. Omul avea aproape treizeci de ani, era plăcut și bine educat. Discutau tot felul de lucruri: transmisia hydramatic a mașinilor Oldsmobile, cele mai bune plaje pentru surf, recenta campanie prezidențială a lui Adlai Stevenson, despre cum joacă baseball Whirey Ford și chiar despre teoria lui Freud. Bolnavul era de-a dreptul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2313_a_3638]
-
la vârsta de douăzeci și patru de ani, Miriam Princhek a devenit Miranda Priestly, dezicându-se astfel de un nume cu clare conotații etnice, În favoarea unuia mai pompos. Accentul ei cockney, necizelat, a fost curând Înlocuit de unul bine gândit, cultivat și educat și, Înainte de a Împlini treizeci de ani, transformarea lui Miriam dintr-o evreică săracă Într-o persoană din Înalta societate era desăvârșită. După care a avut o ascensiune rapidă și fără scrupule În lumea revistelor de modă. A petrecut zece
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2134_a_3459]
-
mânie și sarcasm. — Au! Întrebam și eu. Scuză-mă, dar sună foarte rău. Pentru care dintre ele lucrezi? — Lucrez pentru Miranda Priestly, am zis eu și m-am rugat să nu văd vreo reacție. Ideea că există vreun profesionist bine educat, cu o carieră de succes, care să nu fi auzit vreodată de Miranda mă făcea foarte, foarte fericită. Aproape Încântată. Și, din fericire, el nu m-a dezamăgit. A ridicat din umeri și m-a privit curios. — E editorul revistei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2134_a_3459]
-
Încurcat cu o fată o lună sau două, dar nu mersese - se-mbujoră spunîndu-i asta lui Duncan. Făcea parte din echipa care lucra la organizația de caritate pentru refugiați. Vorbea cu seriozitate, fluent, ca un comentator de radio. Accentul lui educat se simțea pregnant, iar de cîteva ori Duncan se trezi tresărind, dîndu-și seama că accentul lui se auzea mai mult ca sigur pe plajă, ajungînd la urechile celorlalți băutori. Începu să-l privească pe Fraser și, așa cum i se Întîmplase
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2284_a_3609]
-
femeie inteligentă, bună, vorbind cu blîndețe, cu o față palidă, de om teribil de rănit. Desigur, Duncan, chiar atunci Îl considera pe Fraser absolut minunat. De fapt, Îi considera formidabili pe toți cei care vorbeau isteț și cu o voce educată. Viv sosise marți seara la domnul Mundy, iar el Îi deschisese ușa cu ochii strălucind de Încîntare. — Ghici cu cine m-am Întîlnit! N-o să ghicești! O să treacă pe-aici mai tîrziu. Stătuse pîndind venirea lui Fraser toată seara, și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2284_a_3609]
-
născut la puțin timp după plecarea dădacei.) Judith pe care am cunoscut-o eu i-ar fi spus bărbățelului unde să se ducă, dar acea Judith dispăruse de mult. Restul am rămas ferme pe poziții o perioadă, convinse că fuseserăm educate pentru ceva mai mult decât Încălzitul cu grijă al pastelor Barbie. Dar cu timpul, una câte una, am renunțat. „Renunțare“, nu așa i se spune? Ei bine, eu nu-i voi spune așa. Renunțare sună a predare, dar aici e
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2090_a_3415]
-
de la șosetă. M-a prins tata odată, de Crăciun, și m-a lovit cu spărgătorul de nuci pentru că fusesem o vacă mică și trișasem. Mă uit la Momo cum se zbate să plaseze acest episod dickensian În contextul copilăriei bine educate și ordonate care constituie dreptul din naștere al fiecărei fete din clasa de mijloc. Nu și-a dat Încă seama că eu călătoresc cu un pașaport fals. Și de ce și-ar fi dat seama? Și eu aș avea probleme acum
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2090_a_3415]
-
pe care le va obține în viitor. Sub aspectul calității, oferta de muncă reflectă dorința individului de a investi în el însuși (capital uman). Creșterea investițiilor în capitalul uman determină creșterea ofertei de muncă, deoarece indivizii mai calificați și mai educați sunt mai productivi pentru economie. Oferta de muncă are un dinamism specific care scoate în evidență corelația strânsă între nevoia socială de a cunoaște și a se dezvolta omul sub aspect profesional, cultural și nevoia economică de a valorifica pregătirea
Îndrumatul societăților specializate în pază și protecție by Ioan CIOCHINĂ-BARBU, Dorian Marian () [Corola-publishinghouse/Administrative/1224_a_2366]
-
câtuși de puțin o atracție pentru pădurea Însăși. Aceasta era clar malefică; Însă, fiind malefică, pădurea oferea o justificare convenabilă pentru portretizarea tuturor pericolelor ei reale sau presupuse din calea drumețului. Biserica se poate plânge de graba cu care publicul educat din Întreaga Europă a Îmbrățișat poveștile-cu-copaci despre adulter, magie, mister, monștri, pericolul etern și eterna tentație. Ea n-ar putea Însă nega adevărul general al unei afirmații pe care era ea Însăși din ce În ce mai hotărâtă s-o păstreze: răutatea inerentă unei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1911_a_3236]
-
îi dăduse să umple cu un scris mărunt și concentrat un caiet de 100 de pagini cu chintesența doctrinei, pusă în versuri de poeți-chelălăitori. Anterior, "Tartorul" lăsase pe cei mai clonțoși tovarăși să o foarfece, până era aproape să leșine. Educată, călită și proaspăt intrată în rânduri (vorba bombasticului marș:" Nu sta pe gânduri / Intră în rânduri / Vino-ntr-un pas cu noi!"), după mai multe reprize de plâns în hohote, ea umpluse un caiet cu asemenea versuri. O făcuse din
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1512_a_2810]
-
și fandosite (unele, la rândul lor, de succes), se Îmbracă bine, nu ostentativ, dar cu haine de firmă, Își face vacanțele În străinătate, a fost și-n Cuba cu o iarnă Înainte. Tibi e un yuppie, acel soi de tânăr educat și self-made, superficial din comoditate ori, În cazul lui Tibi, din politețe. Mereu ocupat, dar binevoitor, distant, dar amabil, ambițios cu moderație, inventiv și calculat. Cititor de Playboy și FHM, de Ziarul financiar, dar și de Ziarul de duminică, de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1895_a_3220]
-
decât un student american de 17-18 ani. Testul de inteligență indică pentru tinerii japonezi un scor mediu de 117 față de 100 la europeni și americani. Datorită acestei orientări, absolvenții de liceu și diplomații universitari intră în activitatea firmelor ca membri educați și disciplinați, dedicați creșterii prestigiului instituției în care lucrează. Aceste fapte susțin convingerea japonezilor că premisele culturale ale unei națiuni influențează performanțele economice, punct de vedere minimalizat de managementul occidental. Perspectivele miracolului japonez au început însă să se întunece. După
Percepții asupra configurației relațiilor internaționale În anii '90 by Spÿridon G. HANTJISSALATAS, Carmen T. ȚUGUI () [Corola-publishinghouse/Administrative/91812_a_92859]
-
ca "post-modernă" sau "post-materialistă" (vezi de exemplu Bell, 1974; Inglehart, 1977; 1997). Politica postmodernă nu este lipsită de conflicte. Începînd cu valul de proteste studențești din 1968, respectul pentru autoritatea consacrată s-a erodat. Post-materia-liștii mai tineri și mai bine educați au, se pare, un nivel mai ridicat de eficacitate individuală și de independență față de conducerea de partid și demonstrează o înclinație de a provoca elitele prin acțiuni civice și pro-teste neconvenționale (Dalton, 1996). Preocuparea pentru calitatea vieții și nu pentru
Democraţia şi alternativele ei by Richard Rose, William Mishler, Christian Haerpfer () [Corola-publishinghouse/Science/1395_a_2637]
-
că indivizii mai instruiți ar trebui să fie mai înclinați spre democrație deoarece sînt mai mobili din punct de vedere cognitiv, adică sînt mai capabili să gîndească pentru ei înșiși. În loc să depindă de elite ca grupuri de referință, cei mai educați "au acum resursele și deprinderile politice necesare pentru a face față complexităților politicii și a lua pro-priile decizii politice". Într-un regim comunist, a lua singur decizii și a nu te baza pe partid pentru îndrumare putea fi privit ca
Democraţia şi alternativele ei by Richard Rose, William Mishler, Christian Haerpfer () [Corola-publishinghouse/Science/1395_a_2637]
-
am adus-o aici, spuse Enin, a făcut să ia foc locuința când am extras-o din fire. Părea îngrijorat; și bărbatul remarcă acum că băiatul părea să fi căpătat, sau căpătase, calități morale de copil de doisprezece ani, bine educat, care făcea diferența dintre bine și rău. În timp ce gândea astfel, băiatul spuse din nou: - Așa că dacă mergem acolo, n-o să mai găsim un loc unde se poate locui. Gosseyn privea tăcut norul de fum negru care se profila pe cer
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85124_a_85911]
-
și ieșea prin ușa dinspre stradă, care era întredeschisă. În timp ce se îndrepta către ieșire, se gândea la un lucru căruia nu ar fi trebuit să-i dea nici un fel de atenție: spera că secretara domnului Gorrold era atât de bine educată încât să nu intre în biroul șefului ei fără să fie chemată. Avea vaga impresie că era mai bine pentru renovarea Institutului de Semantică Generală dacă nimeni n-ar fi bănuit că există vreo legătură între vizita lui Gilbert Gosseyn
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85124_a_85911]
-
studenți, treceau prin același ritual și sfârșeau prin a ne repovesti, cu-aplomb și candoare, propriile noastre bazaconii. Așa se perpetua specia. Și tot așa ne pricopsiserăm cu câteva zeci de pensionari conștiincioși, fascinați de cursurile deschise: genul de bunici educați și sfătoși, oricând pregătiți să-ți recite din Coșbuc. Oamenii se întorceau în facultate și după 20-30 de ani de la absolvire, convinși că fac ce trebuie. Pe unii îi mai găseai prin bibliotecă, uitaseră să copieze ceva. Biblioteca arăta ca
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
și dispoziția colegei din Mizil): paturile păreau supraâncărcate, saltelele se lăsau printre droturi și doar un student poate să spună cum te-odihneai în condițiile astea. Din toate punctele de vedere, Felicia părea tovarășul ideal de drum prin studenție. Drăguț, educat, potolit - nu punea niciodată întrebări complicate. Cuvintele „sex“, „avort“ sau „prezervativ“ îl lipseau din vocabular (ultimele două, și de pe piața socialistă). Vorbeam despre Dimov sau Tiktin, urmăream aparițiile de la Cartea Românească“, dezbăteam problemele romanului șaptezecist (a fost sau nu un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
crească treptat cererea și, după ani buni, poate chiar cincinale, să le revândă pe sume astronomice. Era ca și cum strânseseși toate Van Gogh-urile de pe piață, și-acum pândeai la televizor să înnebunească lumea. Ideea suna genial, demnă de-un creier educat. După unii, Scurtu n-ar fi fost străin de toată povestea. „Și mai e ceva.“, a intervenit Maria, „Să presupunem că ai dreptate, Pif-ul tău nu se găsește-n București, în țară, mă rog. Dar la Viena?! Ți se pare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
socialism democratic al memoriei.“, i-am răspuns. „O societate a minții multilateral dezvoltată. Nu asta și-a dorit și Ceaușescu, în visele lui?“ „Nu atât de democratic.“, m-a corectat scriitorul. „Cine controlează memoria controlează istoria. Dumneata pari un om educat și ar trebui să știi. Raportul dintre acțiune și reflecție, adevăr și minciună, deplasare și inerție e flexibil și variabil, dar parametrii lui pot fi totuși controlați. Să dirijezi fluxurile de putere ale memoriei și realității cere timp și pricepere
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
cost / performanțe, ci și în condițiile în care are capacitatea de a se impune pe piață. Este evident că dacă un produs este de calitate, el se va vinde mai ușor și mai repede, în cantități mai mari întrucât consumatorii educați și informați preferă produsele cele mai bune și mai ieftine, nu cele care sunt doar ieftine. Există și situații în care, datorită puterii de cumpărare scăzute a consumatorilor piața este invadată de produse doar ieftine și de calitate inferioară, fapt
Managementul calității by Roșca Petru, Nan Costică, Gribincea Alexandru, Stroe Cosmin () [Corola-publishinghouse/Science/1648_a_3151]
-
se recunoaște din ce în ce mai mult că școala trebuie să se schimbe radical, astfel încât să ofere elevilor posibilitatea dobândirii unei experiențe sociale constructive bazate pe cooperare și colaborare în rezolvarea problemelor vieții, și care asigură conviețuirea într-o lume pașnică. Elevii trebuie educați să-și dezvolte abilitatea de a soluționa eventualele conflicte în mod constructiv, și nu distructiv. Acest obiectiv se poate realiza prin promovarea, în școală, a învățării prin cooperare. Medierea este „un proces de interpunere, mijlocire, intercalare, care presupune obligatoriu relații
Medierea conflictelor by Lorena Bujor () [Corola-publishinghouse/Science/1597_a_3041]
-
centrigufale ce acționau în foarte fărâmițata comunitate politică a Prusiei în care prevalau o diversitate de interese locale. Scopul urmărit nu a fost unul emancipativ, ci mai degrabă unul pragmatic-instrumental, acela de a unifica Prusia prin intermediul educației dirijate de stat. Educați să se identifice înainte de toate cu statul și țelurile sale, subiecții prusaci erau astfel scoși din cercurile lor inferioare de socialitate care le suscitau adeziunea sentimentală (stări sociale, bresle profesionale, comunități țărănești, land-uri etc.) și puși într-o relație
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]