2,770 matches
-
n vreme ce, c�?iva ani mai ț�rziu, pe turnul de nord al fă?a-dei de la Amiens, s�nt f?cute portrete de contemporani de un realism p?trunz?tor. Vitraliul Materia ?i morfologia arhitecturii gotice s�nt �n egal? m?sur? datorate sticlei ?i pietrei. Av�nd calitatea de compus al �nveli?ului construc?iei ?i că sistem plastic ?i simbolic, vitraliul este una din caracteristicile fundamentale ale goticului. De altfel, la Saint-Denis (1140-1145), la cererea aba-telui Suger, ?ase
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi () [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
teatral? privind dinspre Arno; place Royale ?i place Dauphine, dorite de Henric al IV-lea la Paris (1604-1606), �ntre altele. Arhitectură civil? �n Italia, �n secolul al XVI-lea, acest urbanism ?i pre-ferin?a pentru palatul urban se manifest? �n egal? m?sur?. Aproape pretutindeni, curtea cu galerie este elementul de baz? al acestui palat. La Romă, se ajunge �n aceast? curte din strad? printr-un pasaj cu bolț?, iar o scar? dubl? face leg?tură cu etajul, limitele spa?iului
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi () [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
Lorenzo (c?tre 1614-1615) sau Neptun ?i Tritonul (c?tre 1620), opere care, printre altele, manifest? efecte plastice amintind de pictur?. Prima comand? monumental? tratat? de Bernini, baldachinul de sub cupola de la Sf�ntul Petru (1624-1633), ?ine ea �ns??i �n egal? m?sur? de sculptur? ?i de arhitectur?. Suprastructura, �n curbe ?i contracurbe terminate �n volute, este sus?inut? de patru coloane torsadate pe care este �nf??urat? vi?? de vie, cu statui că ornament de v�rf la col?urile
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi () [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
sau f�nt�nile din pia?a Navone � mai ales aceea a celor Patru Fluvii, Romă, 1647-1651 � ?i din pia?a Sf�ntul Petru (1656-1667) arăt? cum pune Bernini �n scen?, ca un maestru al sculpturii ?i al arhitecturii, cu egal? bucurie, un l?că? de reculegere, un spa?iu urban festiv ?i pia?a care, �ntre cele dou? portice curbe ale sale, cu colonade toscane, se ofer? mul?imilor de pelerini ?i simbolizeaz? centrul cre?țin?ț??îi, ntr-un perfect
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi () [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
o total? m?iestrie ra?ionalitatea neoclasic? �n manier? antic? cu sentimentul naturii. �n calitate de arhitect al regelui, Ledoux produce operele sale cele mai viguroase. Salina de la Chaux (Franche-Comt�, 1774-1779) este construit? dup? un plan semicircular, casa directorului, �n egal? m?sur? palat ?i sanctuar, fiind �n centru. �n partea diametral opus?, pe un arc de cerc, pavilionul de la intrarea �n salin? combin? un portic doric ?i o bolț? fasonat? că o grot?. C�ț despre cl?dirile industriale, acestea
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi () [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
fi de natură financiară (salariu, bonusuri, beneficii) ori nefinanciară (recunoaștere, apreciere, feedback), dar din nou, relevanța acestor recompense este stabilită de către angajat. Cel de-al treilea element inclus în schema conceptuală a teoriei echității este grupul de referință sau grupul egalilor (Others), entitate cu care angajatul se compară atunci când evaluează schimbul cu organizația. Acest grup de referință poate fi format din colegi, superiori, vecini, prieteni sau poate fi chiar angajatul aflat în situații trecute ori viitoare de muncă ori o industrie
Justiție și coeziune socială () [Corola-publishinghouse/Science/84961_a_85746]
-
a întregului romantism european pe care, luminând-o dinlăuntru, ca și pirosferic, cu o dramă spirituală proprie, aspirație crucișă a Eternului la Efemer și a Efemerului la Eden, o învăluie muzical în dulcele aesthesis al baștinii sale carpatodunărene." Arghezi este egalul marilor poeți ai secolului și în viitorul îndepărtat al limbii și literaturii române nimeni "nu va mai deosebi geniul poetului de geniul poporului nostru, care s-a exprimat prin el." Solidar, în dubla sa ipostază de creator și critic, cu
Un senior al spiritului VLADIMIR STREINU Eseu critic by TEODOR PRACSIU, DANIELA OATU () [Corola-publishinghouse/Science/91676_a_92912]
-
ori egalitate în ce privește restrîngerea forței. De la Edmund Burke la Raymond Aron, legalitatea și moderația constituie caracteristici esențiale pentru exercitarea puterii politice și individuale în regimurile constituțional pluraliste. Libertatea personală nu e asigurată decît dacă toți actorii sociali consimt să fie egali în fața legii, așadar în fața limitelor puse de ea, care formalizează public egalitatea în restrîngerea voluntară a forței. Ceea ce deosebește mișcările fundamentaliste totalitare de fundamentalismele religioase occidentale este tocmai atitudinea față de exercitarea forței. Fundamentaliștii islamici, ca și Mișcarea Legionară din România
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
oamenii sunt cu toții raționali, când de fapt rezultă până la urmă că nu toți sunt pe deplin raționali. De asemenea, starea naturală ba este, ba nu este una de sociabilitate și de pace. Teza lui Macpherosn este de o claritate fără egal: "Contradicțiile și ambiguitățile teoriei lui Locke pot fi explicate prin faptul că el a văzut natura omului și a societății prin prisma anumitor idei preconcepute cu privire la omul și societatea din secolul al XVII-lea, pe care le-a generalizat fără
Dreptatea ca libertate: Locke și problema dreptului natural by Gabriela Rățulea () [Corola-publishinghouse/Science/84950_a_85735]
-
și câțiva oameni, acolo unde legea e mută sau îndoielnică, iar problema are consecințe importante, cred că arbitrul potrivit pentru asemenea caz ar fi corpul oamenilor"25. Prin urmare, poporul devine singurul și veritabilul arbitru pentru că el singur este fără egal într-o societate în care, în ultimă instanță, toți indivizii, supuși și guvernanți, sunt egali în fața lui. Mai mult decât atât, o societate fondată pe egalitate civilă nu poate funcționa decât dacă există ființe care, la un moment dat, scapă
Dreptatea ca libertate: Locke și problema dreptului natural by Gabriela Rățulea () [Corola-publishinghouse/Science/84950_a_85735]
-
cred că arbitrul potrivit pentru asemenea caz ar fi corpul oamenilor"25. Prin urmare, poporul devine singurul și veritabilul arbitru pentru că el singur este fără egal într-o societate în care, în ultimă instanță, toți indivizii, supuși și guvernanți, sunt egali în fața lui. Mai mult decât atât, o societate fondată pe egalitate civilă nu poate funcționa decât dacă există ființe care, la un moment dat, scapă acestei egalități, pentru că au dreptul de a emite judecăți asupra societății. Aceasta înseamnă că "oamenii
Dreptatea ca libertate: Locke și problema dreptului natural by Gabriela Rățulea () [Corola-publishinghouse/Science/84950_a_85735]
-
naturale. Pentru Kant, starea naturală și starea socială sunt domeniul dreptului privat, pe când starea civilă este domeniul dreptului public. Uniunea civilă, va arăta Kant, nu poate fi desemnată ca o "societate" pentru că ea nu este un raport de coordonare între egali, ci un raport de subordonare a subiectului (subditus) față de cel care comandă (imperans). Dacă această distincție nu este aprofundată de Locke (ceea ce explică o bună parte dintre ambiguitățile teoriei sale) ea nici nu lipsește cu totul. În definitiv, cheia deosebirilor
Dreptatea ca libertate: Locke și problema dreptului natural by Gabriela Rățulea () [Corola-publishinghouse/Science/84950_a_85735]
-
Ralea, Drăghicescu, Cioran, Vulcănescu, pentru a aminti doar cîțiva dintre cei ce au făcut diagnoza românității (pe care o purtăm cu noi peste tot în Europa). Cum spunea Mihai Ralea, "atitudinea celor mai mulți dintre români față de evenimentele și lucrurile noastre oscilează egal de vinovat între scepticism și grandomanie" (v. Scrieri, vol. 7, 1989, p. 131). Și dacă noi ne privim, de cele mai multe ori, într-un asemenea registru, de ce să ne mai surprindă plăcerea avidă, de tot tabloidizată, cu care ne înfățișează o
Cel de-al treilea sens by Ion Dur () [Corola-publishinghouse/Science/911_a_2419]
-
de tipul "sau..., sau...". Dacă principiul bivalenței are la bază disjuncția exclusivă, principiul complementarității se construiește pe disjuncția inclusivă (suma logică), care permite și situația în care opușii sunt egal îndreptățiți. În felul acesta, gândirea este solicitată să accepte ca egal valabile pentru același obiect sau fenomen două perspective opuse. Această filosofie este privită de către Bachelard drept germenele unei revoluții spirituale, pe care el o întrevede sau o propune, și care schimbă complet funcțiile rațiunii și sensul raționalismului. Rațiunea a fost
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
naturală și inevitabilă, noua atitudine are drept vector ideologic denunțarea acestei exploatări ca pe o încălcare evidentă a moralei. Obiecția imediată pe care o putem ridica față de această revendicare este aceea că potrivit ideii de dreptate trebuie să tratăm doar egalii în mod egal, pe când oamenii sunt diferiți de celelalte ființe vii în privința inteligenței, raționalității, aptitudinilor și capacității de a interacționa social, inclusiv de a lua decizii și de a se organiza. Un asemenea răspuns este însă periculos deoarece și oamenii
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
Unele dintre aceste principii au generat dezbateri la nivel filosofic, dar mișcarea pentru drepturile animalelor a rămas ceea ce era de la bun început, adică o manifestare civică. Desigur, ideea de a privi problema drepturilor animlelor pornind de la cerința de a trata egalii în mod egal și pe cei ce nu sunt egali în mod echitabil constituie o teză filosofică demnă de a fi luată în considerare 214. Alții semnalează faptul că o discuție despre drepturi poate duce la o pledoarie pentru schimbarea
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
dar mișcarea pentru drepturile animalelor a rămas ceea ce era de la bun început, adică o manifestare civică. Desigur, ideea de a privi problema drepturilor animlelor pornind de la cerința de a trata egalii în mod egal și pe cei ce nu sunt egali în mod echitabil constituie o teză filosofică demnă de a fi luată în considerare 214. Alții semnalează faptul că o discuție despre drepturi poate duce la o pledoarie pentru schimbarea ordinii sociale 215, ceea ce ar explica rezistența la asimilarea în
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
atesta prin proba simțurilor, a aduce lucrul la îndemâna vizibilului. Ceea ce e atins atinge, pustiește și suspendă; nu poate exista reducție mai radicală decât aceea a lucrării divine, răvășitoare până în adâncul ultim al sufletului. Iar atingerea aceasta este înălțare, ridicare fără egal la înălțimea inegalabilă. Pustiul nu poate fi străbătut decât în zborul rugăciunii; nu se intră în nevedere și nu se iese la lumină decât trecând prin Non-Imaginea nimicului, în retragerea ascensională. Aici - acolo - totul se pierde din vedere, scapă în
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
rai) sau în Pădurencele (vol. Un dor fără sațiu, 1976-1978), în op. cit., pp. 43, 130, 352. Viziune-vedenie care apare cu "ireala-i poveste" (Monos) sau în "extraordinara puritate" a muzicii astrelor și a frumuseții (Iberia), înfățișând "Utopia și alte himerice" (Egalii cu zero), vol. Un dor fără sațiu, în op. cit., pp. 359, 414, 446. 12 "Viața stelei de la sine se stinge,/ din sine stoarce orbitoarea voință să moară,/ în orbitorul sine se răsfrânge/ lumina, sieși statornică" (Am decăzut, vol. Pe-o
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
ordinea zilei, așa că modelul de locuire ar fi mai mult roiul decât caravana. − Prea vag. Roiul de albine, de fluturi, sau de lăcuste? ceru Luc lămuriri. Nu-i totuna. Albinele cel puțin sunt arhitecți desăvârșiți; fluturii - și ei, decoratori fără egal. Cât despre lăcuste, se pare că roiesc din canibalism, după principiul: încearcă să o devorezi pe cea din fața ta înainte de a fi devorat de cea din urmă. Așa se face că, sub imboldurile conjugate ale foamei și fricii, roiul avansează
Țara cea mai de jos by Alin Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
viața Cabinetului. Supremația Guvernului este restabilită definitiv. În cadrul Cabinetului, Pitt refuză orice compromis cu partidele politice din Parlamentul de la Westminster. Atacat de Whigi, el se sprijină pe membrii partidului Tori. Dar, conside-rînd pe ceilalți miniștri drept colaboratorii săi și nu egalii săi, el refuză hotărît divizarea puterii: Primul ministru a înlocuit definitiv pe suveran ca șef al executivului. El respinge de asemenea cererile radicalilor care doresc o lărgire a dreptului de vot și formarea unui guvern bazat pe majoritatea din Camera
Istoria Europei Volumul 3 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/963_a_2471]
-
atinge apogeul, în mod direct sau indirect, Napoleon este stăpînul a mai mult de jumătate din continent. Statutul de teritorii supuse autorității sale diferă puțin, dar peste tot supremația lui este de necontestat. Însăși Franța a căpătat o extindere fără egal, depășindu-și frontierele naturale. În 1811, ea are 130 de departamente, care se întind pe 750 000 de km2. Olanda este inclusă în Imperiu, iar la nord-est frontiera franceză ajunge pînă la insula Yutlanda. La sud, devin franceze Savoia, Valois
Istoria Europei Volumul 3 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/963_a_2471]
-
societ??îi americane �n �ntregul ei � pe care �l vor boteza Middletown. W. Lloyd Warner ?i echipa să se apleac? asupra Yankee City. La Universitatea din Harvard, Ț. Parsons edific? o monumental? teorie a ac?iunii care se vrea la egal? distan?? de utilitarism, culturalism ?i pozitivism; dup? al doilea r?boi mondial devine teoria dominant? �n sociologia american?. Anii 1945-1968 s�nt anii ambi?iilor pentru sociologia european? � ie?it? anemic? din r?zboi �n Germania, pr?bu?it? �n
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
i-a urmat �ntreaga carier? � din 1881 p�n? �n 1933 � la universitatea din Kiel, dar n-a devenit profesor dec�ț ț�rziu, �n 1914; se spune c? din cauza dificult??ilor de a se face admis de c?tre egalii s?i, cu toate c? a fost unul dintre promotorii cei mai activi ai sociologiei �n cadrul universit??îi germane (sau poate tocmai de aceea). Filolog ?i filosof de forma?ie, atras de g�ndirea lui Hobbes pe a f
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
n prima sa lucrare (1937), Pareto, Weber ?i Durkheim s�nt cei trei autori (al?turi de economistul englez Marshall) c?rora le caut? punctele de convergen?? �ntr-o original? concep?ie a ac?iunii pe care a vrut-o la egal? distan?? de utilitarism, culturalism ?i pozitivism [13]. Astfel, �structura ac?iunii sociale� este definit? ca fiind compus? din modele culturale de semnifică?îi institu?ionalizate �n sistemul social ?i �n cultur? ?i interiorizate de c?tre indivizii care le actualizeaz
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]