2,955 matches
-
fost martor. Povestea se concentrează apoi pe Teodorescu, pe metodele sale de predare a metodelor aritmeticii, cum ar fi regula de trei simplă, și pe aparenta sa descurajare în fața unor elevi ca Nică Oșlobanu ădescris de autor ca indisciplinat și egoist). Urmează un conflict între Teodorescu și preotul Niculai Oșlobanu, tatăl băiatului, conflict adâncit și de o dispută pe subiecte teologice și administrative, culminând cu izgonirea lui Teodorescu din biserica lui Oșlobanu de către acesta personal și călugării săi.Narațiunea se concentrează
Lumea lt;poveştilorgt; lui Creangă by Brînduşa-Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1634_a_2971]
-
proverbe. Fantasticul este doar mimat, căci nimic miraculos nu se întâmplă în poveste. Tocmai de aceea este socotită o nuvelă. I se recunoaște spontaneitatea dialogului, ritmul alert al povestirii și caracterul moralizator. Soacra se poartă rău cu nurorile sale, este egoistă și profitoare și are pretenții exagerate. Primele două nurori nu îndrăznesc să se revolte, chiar cred că baba are un ochi în ceafă cu care vede tot, chiar și atunci când doarme, dar cea de-a treia noră, după ce suportă răul
Lumea lt;poveştilorgt; lui Creangă by Brînduşa-Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1634_a_2971]
-
e drept, altfel decât toți oamenii, un om însemnat, cu care eroul, prea tânăr, n-ar fi trebuit să se însoțească dacă asculta sfaturile tatălui său. Spânul, a cărui răutate este împinsă prin hiperbolă dincolo de marginile realului e un impostor egoist, periculos. Oglindind viața într un mod fabulos, cum spune George Călinescu în studiul său Estetica basmului, umanizând fantasticul, Ion Creangă ne-a oferit un roman alegoric, în care se întâlnesc problemele familiei, ale loialității, ale curajului, ale atitudinii față de cei
Lumea lt;poveştilorgt; lui Creangă by Brînduşa-Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1634_a_2971]
-
Raportorul sovietic respinge producțiile literare occidentale deoarece oricît de frumoasă ar fi forma exterioară (...) ele nu vor putea salva sau ridica cultura burgheză, din moment ce baza lor morală este putredă, din moment ce se află în serviciul proprietății private capitaliste, în serviciul intereselor egoiste și lacome ale clasei superioare burgheze 15. Dimpotrivă, trebuie o literatură pentru popor, care să descrie viața poporului, care să lumineze ca un proiector calea spre viitor. Acestea trebuie să fie sarcinile unui scriitor integru, ale unui pictor comunist, ale
Europa comuniştilor by José Gotovitch, Pascal Delwit, Jean-Michel De Waele () [Corola-publishinghouse/Science/1433_a_2675]
-
la 27 mai 1916 spunea: “Principiile dreptului public trebuie să preveleze de acum înainte asupra intereselor particulare a oricărei națiuni. Toate națiunile universului trebuie să instituie un fel de Ligă pentru a reuși ca dreptul să preveleze în contra oricărei agresiuni egoiste, pentru a evita ca o alianță să se ridice în contra altei alianțe. Se va institui o forță colectivă pentru a apăra dreptul, interesul primordial și cel mai important pentru toate popoarele și toate guvernele. Forța aceasta nu va mai fi
Titulescu și Liga Naţiunilor Trei momente semnificative by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1670_a_2912]
-
face din interesul individual singurul motiv al schimbului. De unde ideea unei ideologii economice a cărei specificitate ar proveni dintr-o separare între acțiunile economice, ghidate de interes și activitățile politice sau morale, ce se petrec în condițiile abandonului urmăririi interesului egoist. Această teză, numită a specializării domeniilor, se bazează totuși pe o lectură influențată de către economistul scoțian. El convine să o repună în cauză, în pofida dificultăților ce de-curg de aici, cum ar fi posibila confuzie între "individul liberal" și Homo
[Corola-publishinghouse/Science/1513_a_2811]
-
este, prin excelență, refularea modernității. Dar nu este exclus ca individualizarea să fie refularea centrală a societăților holiste. 5.4.3. Subiect colectiv sau unu multiplu În ciuda legăturilor strînse pe care le întrețin cu economistul Gary Becker, sociobiologii atribuie subiectivitatea egoistă și calculată nu indivizilor, ci genelor. Este posibil, deci, să situăm, să considerăm individul la intersecția mai multor sisteme de acțiune raționale, dar care nu se unifică, nu se sintetizează în mod rațional. Dincolo de individ, este posibil de atribuit o
[Corola-publishinghouse/Science/1513_a_2811]
-
secole. Contestări au venit mai cu scamă dinspre sociologie și antropologie, discipline ale căror reprezentanți considerau că societatea nu este reductibilă la indivizii care o compun și nici deductibilă din calculele lor raționale. Nu, subiecții umani nu sunt niște roboți egoiști și raționali, amorali și asociali. Societatea nu poa-te și nu trebuie să fie redusă la o piață. Chiar la sociologii cei mai individualiști, cum sunt Max Weber și W. Pareto, punerea în lumină a îngustimii cîmpului de validare a individualismului
[Corola-publishinghouse/Science/1513_a_2811]
-
noastră. Îi trebuie neapărat botezul de sânge. Dacă i-l refuzăm, această afacere ar putea deveni o chestiune dinastică”. Să nu se creadă adăugă el, ca să înlăture orice bănuială, „că ne împingeau la Ploiești să trecem Dunărea, dimpotrivă sunt prea egoiști și nu vreau ca nici un alt popor creștin să contribuie la emanciparea creștinilor din Orient. Au fost foarte mulțumiți, că până ce au putut să-și ia pozițiile noi am apărat Dunărea militar și diplomatic și acum ni se spune: „Maurul
MIHAIL KOGĂLNICEANU ŞI INDEPENDENȚA ROMÂNIEI ÎN ISTORIOGRAFIA ROMÂNEASCĂ by Mihaela Strungaru-Voloc () [Corola-publishinghouse/Science/1609_a_3012]
-
repliază când nu dorește ca adevărata sa opinie și personalitate să fie deconspirate: Nu putem iubi sau urî la nesfârșit, nu putem să fim plini de pasiune în fața oricărui lucru. Ironia dezvoltă în noi, mai întâi, un fel de prudență egoistă care ne face imuni față de exaltarea compromițătoare și împotriva extremismului sentimental..."347 În sfârșit, din aceeași perspectivă strict a cochetării cu "artele", interesul lui Fred pentru primenirea citadină bucureșteană nu este deloc întâmplătoare, ci voluntară oferă indicii pentru cititorul/privitorul
[Corola-publishinghouse/Science/1457_a_2755]
-
al pacientului în acest sens, poate fi cu ușurință interpretată drept o restrângere a drepturilor pacientului, drept o încălcare a autonomiei acestuia și un caz tipic de incompatibilitate a celor două principii. În practica internațională se observă și o atitudine egoistă, meschină chiar, care a ajuns să guverneze relația medic-pacient, ca urmare - credem - a înțelegerii greșite tocmai a acestui principiu al autonomiei. Astfel, încrederea s-a transformat în neîncredere, chiar într-o oarecare teamă, atât a pacientului în fața actului medical precum și
MALPRAXISUL MEDICAL by RALUCA MIHAELA SIMION () [Corola-publishinghouse/Science/1374_a_2741]
-
ales în context medical, ar trebui ca o atitudine caracterizată de empatie și altruism să-și demonstreze eficiența. Este un deziderat greu de obținut în societatea contemporană, însă nu imposibil, mai ales atunci când se întrevede și o finalitate pozitivă, ușor egoistă, în plan personal. 4. Tot din dorința universală de a evita producerea unui rău se naște și bunăvoința, înțeleasă ca acțiune a unei persoane prin care se dorește a ajuta o altă persoană, a-i face un bine, și pe
MALPRAXISUL MEDICAL by RALUCA MIHAELA SIMION () [Corola-publishinghouse/Science/1374_a_2741]
-
referință al principiilor etice. Bunăvoința nu implică neapărat și bunătate sau compasiune, ci doar încercarea de a face un bine, cu atât mai mult cu cât cineva poate fi forțat să acționeze binevoitor, sau o poate face din motive pur egoiste. Medicul poate avea o atitudine binevoitoare sau poate chiar încerca din răsputeri să-și vindece sau salveze pacientul pentru că, prin însăși natura sa personală, profund umană, prin însuși felul său de a fi, nu înțelege practica acestei profesii decât printr-
MALPRAXISUL MEDICAL by RALUCA MIHAELA SIMION () [Corola-publishinghouse/Science/1374_a_2741]
-
tradiție în cercetare, percepția publică nu corespunde realității și că, încă, nu s-a înțeles pe deplin că cercetarea medicală, în majoritatea copleșitoare a cazurilor, presupune voluntariat. Nu putem acuza specialiștii, în aceste circumstanțe, că abandonează, în mod rușinos și egoist, cercetarea științifică; date fiind motivele, o astfel de atitudine este chiar de înțeles. Cum rămâne însă cu aplicabilitatea practică a principiului binelui comun, în virtutea căruia subzistă obligația morală, continuă, a cadrelor medicale, de a se informa și autoperfecționa în permanență
MALPRAXISUL MEDICAL by RALUCA MIHAELA SIMION () [Corola-publishinghouse/Science/1374_a_2741]
-
semiolog al portretelor aferente narațiunilor. Ca de pildă, în "Povestea nerecunoscătorului pedepsit", tânărul frumos alias Cavalerul de cupă, profită de fecioara (Temperanța) ce-l ajutase să scape din mâinile banditului (Puterea) din pădure (Nouă de Bâte). Comportamentul său, inelegant și egoist față de fată, îl va readuce în pădure unde își va găsi moartea, sfâșiat fiind de Menadele Cibelei (Opt de spadă). Pădurea se adeverește a fi labirintul din care nu se iese. Comesenii intră unul după altul în scenă, cu cărți
Europa în cincizeci de romane by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1435_a_2677]
-
artilerist austriac), nu înainte de a-l învinui totuși de infamie și asasinat. Vine în vizită la narator să-i ceară gloanțe, se disculpă, dar nu colaborează decât atunci când află că acela deține două lăzi de gloanțe și două arme Remington. Egoist și posac, megaloman și barbar, Caffó era ireversibil abrutizat și total lipsit de simțul umorului. În schimb copula frecvent cu femela-broască, prilejuind poliorgasmia mascotei, provocându-i excitația permanentă, spasmele și țipetele vulcanice, prelungi. Caffó se poartă ca un războinic medieval
Europa în cincizeci de romane by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1435_a_2677]
-
noastră. Îi trebuie neapărat botezul de sânge. Dacă i-l refuzăm, această afacere ar putea deveni o chestiune dinastică”. Să nu se creadă adăugă el, ca să înlăture orice bănuială, „că ne împingeau la Ploiești să trecem Dunărea, dimpotrivă sunt prea egoiști și nu vreau ca nici un alt popor creștin să contribuie la emanciparea creștinilor din Orient. Au fost foarte mulțumiți, că până ce au putut să-și ia pozițiile noi am apărat Dunărea militar și diplomatic și acum ni se spune: „Maurul
MIHAIL KOGĂLNICEANU ŞI INDEPENDENȚA ROMÂNIEI ÎN ISTORIOGRAFIA ROMÂNEASCĂ by Mihaela Strungaru-Voloc () [Corola-publishinghouse/Science/1609_a_3034]
-
ce o întrupează e numit suveran și are puterea suverană, toți ceilalți fiind supușii săi. Hobbes estima că doar constrângerea poate conduce în final spre binele comun, preconizând absolutismul statal, despotic, pentru ca armonia să domnească între oameni, prin natura lor egoiști și supuși propriilor interese. Voința regelui este voința poporului, iar un popor care se revoltă contra regelui său se autodistruge. Făcând distincție între "dreptul" și "exercitarea" suveranității, la Hobbes se schițează după cum observa M. Senellart 72 o dublă tendință: "una
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean () [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
sale imperiale. De aceste măsuri s-au bucurat în cele din urmă tot stările privilegiate care, atunci când nu le-au mai considerat profitabile, le-au desființat. În consecință, diviziunea politică a Germaniei s-a accentuat. Dieta de la Worms reflectă lupta egoistă dintre împărat și principii suverani. Dacă Reichsregiment se bucura de favoarea unor principi, explicația trebuie căutată în dorința lor de a profita de acest guvern în interesul propriei stări. Orașele nu mai erau reprezentate în această instituție, participarea lor la
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean () [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
acestui clasament) sunt tinerii care susțin proba vieții și a societății prin căutarea fericirii, noblețea și, uneori, sacrificiul lor. Eroismul lor se manifestă între provocarea adresată societății și acceptarea constrângerilor sociale. Nici unii dintre ei nu sunt burghezi, care apar lași, egoiști și plini de o vanitate grotesca, constituind o serie anti-eroică (Prudhomme, Perrischon, Homais, taica Roque). Decăderea eroului începe atunci cand tinerii aleg adaptarea la societate în detrimentul integrității lor. Flaubert povestește istoria unor cuceriri care n-au avut loc. Personajele lui sunt
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
îl faut avoir connu la décence roide et la pudeur guindée de certaines provinciales" [Delord, p.4]. Portretul provincialei este într-un registru desconsiderator 87. Personajele provinciale, măi naive și mai generoase, se deosebesc de cele citadine mai sofisticate, măi egoiste. Cum a arătat Flaubert prin numeroșii săi provinciali, acestea sunt "des personnages de désir et de rêve" [Dubois, p.222]. Pariziana, fire destul de pragmatică, nu mai trăiește în lumea romantică a iluziilor. Provincialele din Niortle imită toaletele și manierele doamnelor
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
un rire mystérieux, comme s'il avait lu le désir enfin formulé qui galvanisait ce cœur mort, le désir longtemps fuyant, "l'autre chose" vainement cherchée par Renée dans le bercement de șa calèche" [Zola, La Curée, p.65]. Avida, egoistă, lacoma, Pariziana lui Zola devine vampirul bărbatului, cum este Nana sau Renée. Maupassant și Zola vor face vizibilă deosebirea între Pariziana epocii celui de-al Doilea Imperiu, din românele lui Balzac, si parizienele decadente ale timpului său. "Après leș rêveuses
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
tinerilor este imprevizibilă, iar rezistența la reformă e încă mare, inclusiv, sau mai ales, în aparatul de stat. În acest sens, presiunile S.U.A. pentru democratizare fac mai mult rău decît bine, pentru că toată lumea e convinsă că ele urmăresc un interes egoist, și îi discreditează pe cei din interior care militează cu adevărat pentru schimbare și care pot fi acuzați astfel că sunt agenți străini. Totuși, o dezbatere în societatea civilă pe tema generică a drepturilor omului a fost declanșată și poate
[Corola-publishinghouse/Science/1553_a_2851]
-
ar ajunge să cuprindă întreaga economie. Un astfel de sistem "nu permite nici un alt fel de alte legături între oameni în afara celor bazate pe propriul interes și pe plățile în cash, nemiloase. Capitalismul scufundă societatea în apele reci ale calculului egoist". Izolarea socială care rezultă creează pasivitate socială în fața crizelor de natură personală, cum ar fi concedierile sau confiscările de case. Pentru Marx, astfel de crize sunt parte integrantă a dinamicii continue a capitalismului, sunt crize recurente. Prin urmare, am fi
[Corola-publishinghouse/Science/1553_a_2851]
-
de frumusețe și pare conștientă de orgoliul său exacerbat. Totuși, crede în adevăr și, ca atare, refuză violent compromisul, chiar dacă, prin atitudinea ei rebelă, se pune, foarte frecvent, în pericol. Din clipa cînd, copil fiind, își înfruntă mătușa nevropată și egoistă, preferînd să plece la orfelinat, și pînă la maturitate, cînd refuză legătura adulterină cu Rochester (pe care-l iubește cu fervoare) sau căsătoria convențională cu St. John (de care nu se simte atrasă), ajungînd, în consecință, o ființă periferică, Jane
[Corola-publishinghouse/Science/1479_a_2777]