2,866 matches
-
fac! De asta mai întreb o dată: ce fac asociațiile românilor? Scrisoarea 172 Sicilia și Sardegna sunt în sudul Italiei, foarte aproape de partea de nord a Africii. Din Egipt, Maroc, Algeria, Sudan continuă să treacă clandestin sute de ambarcațiuni pline de emigranți. Lampedusa, una dintre insulele Italiei, un tărâm magic, cu o natură paradiziacă, a devenit o adevărată bază a clandestinității. Poliția de frontieră depune eforturi zadarnice. Vasele cu bărbați, femei și copii striviți unii de alții continuă să acosteze. Ieri s-
Cireșe amare by Liliana Nechita () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1353_a_2386]
-
m-am simțit în siguranță. În siguranță la Roma. M-am simțit acasă. Eram fericită. Știam tot ce trebuie să fac, vorbeam o italiană relativ bună, mă simțeam puternică și la locul meu. Aici ești o părticică din mulțimea de emigranți: chinezi, africani, peruani, englezi, români, albanezi... Este un adevărat conglomerat și tu, cu problemele tale, treci neobservat. Poți găsi ajutor la cine nu te aștepți, pentru că toți suntem în aceeași oală. Dacă aș ieși în drum acum și aș striga
Cireșe amare by Liliana Nechita () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1353_a_2386]
-
zi cu zi și intri în detalii așa cum fac eu, pare o înfrângere, nu-i așa? De asta ne ascundem! Scrisoarea 177 Se discută mult despre rasism. Se ridică teorii, se dezbat probleme legate de sosirea unor noi valuri de emigranți clandestini. Indiferent câtă apă curge la moară, rasismul există, dar nu e cel îndreptat împotriva culorii pielii. Aici, pe stradă, întâlnești oriunde chinezi, albanezi, pe ruani, japonezi, englezi, africani, români... sunt oameni din toate colțurile pământului. Foarte mulți olandezi (veniți
Cireșe amare by Liliana Nechita () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1353_a_2386]
-
te concentrezi asupra vieții tale, și teama dispare. Ești pregătit să muncești și la capătul lumii, pentru că, odată depășit dorul, altceva mai rău nu poate fi. Italia - o țară în care te simți pus la zid pentru toate delictele unor emigranți. Te simți inferior, pătat și nedemn de a trăi pe picior de egalitate. Italia - o țară în care ești un nimic, nu ai dragoste, nu ai respect, nu ai biserică, nu ai familie... Și totuși iubesc Italia! Scrisoarea 183 Iubesc
Cireșe amare by Liliana Nechita () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1353_a_2386]
-
nu cunosc pe nimeni, nu au nea muri, nu au prieteni, dar vor să-și schimbe norocul. Experiența asta îi va întări, apoi Băsescu, văzând cifra totală de bani intrați în țară, va transmite vreun mesaj de sănătate și mulțumiri emigranților români. Scrisoarea 187 Acești bărbați au nevoie de dragoste, de afecțiune, de o vorbă bună și de o farfurie cu mâncare caldă... Nu se acomodează ușor cu absența căldurii de acasă, mai ales că ei sunt bărbați, adică obișnuiți să
Cireșe amare by Liliana Nechita () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1353_a_2386]
-
favorabilă constituției engleze; publică Scrisori despre lucrările și caracterul lui J.-J. Rousseau ă1788), primul său eseu critic, remarcabil prin entuziasmul metodic al lecturii; între 1792 și 1795 se refugiază în Elveția, la Coppet, și în Anglia, protejându-și prietenii emigranți. Revine la Paris în 1795, însoțită de Benjamin Constant, cu care împărtășește ani de ardentă pasiune și de emulație spirituală ă1794-1811). Publică în presă o profesiune de credință republicană și dă la tipar broșura Reflecții asupra păcii interne, nedifuzată din cauza
ANTOLOGIA PORTRETULUI De la Saint-Simon la Tocqueville by E.M. CIORAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1321_a_2740]
-
s-a măritat cu primul ei bărbat, Frank Charles Wisdom, cu care a avut foarte curând un fiu și o fiică. Și-a păsit familia după doar câțiva ani și după încă un an s-a măritat cu Gottfired Lessing, emigrant evreu din Germania, cu simpatii marxiste, ca și ea de altfel politica fiind mediul în care s-au cunoscut. Autoarea a intrat în Partidul Laburist Rodezian, a avut un fiu (Peter care locuiește la Londra cu ea) cu Gottfried Lessing
Literatura contemporană britanică: literatura Desperado by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
multicultural? Te-ai integrat ușor sau te-ai simțit străină acolo? RF. Copil fiind la New York îmi dădeam seama că locuiesc într-un oraș multicultural. Mama a venit acolo cu familia când avea șase ani, odată cu zecile de mii de emigranți care au venit în SUA la începutul secolului XX. S-a născut într-un oraș care se afla atunci în Imperiul Austro-Ungar, apoi a devenit românesc, polonez iar acum e în Ucraina. Uneori cei ce ne vizitau familia la vremea
Literatura contemporană britanică: literatura Desperado by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
și cea mai bună prietenă a mamei era o italiancă, și de multe ori eram în bucătăria ei când stăteau de vorbă și râdeau. Așa că eram obișnuită să fiu cu oameni de peste tot. New York a fost dintotdeauna un oraș de emigranți. LV. Cum a fost mai târziu viața ta culturală în New York? Teatre? Cinema? Ce reviste citeai? Când a început să te intereseze viața culturală a orașului? RF. Mama, fratele meu și cu mine ne-am întors la New York în iunie
Literatura contemporană britanică: literatura Desperado by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
primul rând banii. Există o anume castă "brahmană" de vechi familii americane, dar altfel clasele nu sunt ceva rigid. Aș zice că sunt intelectuală din clasa de mijloc, privilegiată într-un fel artistic și boem. Dar bunicii mei au fost emigranți săraci, prima generație care a ajuns la o situație materială decentă după ani de trudă și economie crâncenă. Casele pe care au izbutit ei să le cumpere și-au sporit ulterior valoarea. Bunicul meu avea șapte frați și surori; toate
Literatura contemporană britanică: literatura Desperado by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
zbate să se întoarcă la Budapesta, la o familie pierdută. Unde te simți acasă, de fapt? GS. Iată un răspuns pe care nu-l am. Încerc să răspund, mai mult pentru mine. Următorul volum încearcă același lucru. Am patriotismul tipic emigrantului. Sar oricând în apărarea Angliei. Recunosc totuși că nu-i aparțin și nici nu-i voi aparține vreodată în întregime. Vreau să iubesc poporul, țara, istoria și cultura ei, dar nu-mi reușește decât în parte. Sunt multe care nu
Literatura contemporană britanică: literatura Desperado by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
putere, palpitau încă sub violența evenimentelor destinate să transforme trecutul într-un morman de ruine. Iată de ce această experiență rămâne neștearsă în memoria celor care au trăit-o. Anii ’50 au contribuit în mod decisiv la faptul că am devenit emigranți, apoi francezi de origine străină, astăzi cetățeni ai unei Europe în plin avânt. „Să pleci în Occident!“ Trebuie să fi trăit o anumită realitate pentru a înțelege greutatea acestor cuvinte, fascinația pe care au avut-o, vreme de patruzeci de
Sã nu plecãm toți odatã: amintiri din România anilor ’50 by Sanda Stolojan,Vlad Stolojan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1378_a_2706]
-
invitați să ne facem formalitățile de plecare! Plecarea era un lucru excepțional la începutul anilor ’60, când România prezenta imaginea unei lumi concentraționare, a unei țări complet ferecate. Singurii care plecau în vremea aceea erau persoanele oficiale, agenții regimului și emigranții evrei. În realitate, ceea ce ni se întâmpla ținea cu adevărat de o intervenție extraordinară a destinului în viețile noastre, datorită acelei rude franceze, acelui om extraordinar căruia îi datoram eliberarea noastră. Goneam nebunește, de la o autoritate la alta, pentru a
Sã nu plecãm toți odatã: amintiri din România anilor ’50 by Sanda Stolojan,Vlad Stolojan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1378_a_2706]
-
asemenea plecare - plecare învăluită în interdicții, ca orice acțiune care avea legătură cu străinătatea. În acea vreme, a te apropia de Orient Expres, a te amesteca cu călătorii occidentali care s-ar fi putut afla în tren sau chiar cu emigranții apatrizi, cum deveniserăm și noi de azi pe mâine, putea stârni bănuieli, căci supravegherea politică, fie ea și invizibilă, era omniprezentă. Ultima noastră confruntare cu România polițienească a avut loc la frontiera cu Ungaria, unde trenul făcea o lungă oprire
Sã nu plecãm toți odatã: amintiri din România anilor ’50 by Sanda Stolojan,Vlad Stolojan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1378_a_2706]
-
pentru a descotorosi Capitala de guri inutile și, în același timp, pentru a expulza elementele considerate de nedorit, s-a hotărât, pe la jumătatea lui februarie, să fie deportați din București: în primul rând, familiile deținuților politici, ale celor deportați, ale emigranților (prin familie înțelegându-se soțul, copiii, ascendenții, frații); în al doilea rând, militarii scoși din funcție, foștii magistrați și avocați, foștii industriași și comercianți cărora li se naționalizaseră întreprinderile, foștii proprietari funciari care posedaseră mai mult de 10 hectare, pensionarii
Sã nu plecãm toți odatã: amintiri din România anilor ’50 by Sanda Stolojan,Vlad Stolojan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1378_a_2706]
-
REPREZENTĂRILE SOCIALE - O GRILĂ DE LECTURĂ A REALITĂȚII Prof.dr. ADRIAN NECULAU Universitatea „Al.I. Cuza” Iași Un fondator și un concept Sintagma „reprezentare socială” a fost lansată în 1961 de către un tânăr cercetător, Serge Moscovici, un emigrant venit din Est, din România, stabilit în Franța de doar doisprezece ani. Cineva care a asistat la susținerea publică a tezei sale de doctorat, la Sorbona, La psychanalyse, son image et son publique (1961) a exclamat atunci: avem, în fine
Prelegeri academice by ADRIAN NECULAU () [Corola-publishinghouse/Science/91809_a_92371]
-
clipă, i-ar smulge declarații, interviuri, conferințe, luări de cuvânt. Ori Soljenițîn are o dublă sau chiar triplă misiune: să-și scrie și să-și publice cărțile, să demasce comunismul cu ororile lui și să asigure copiilor lui și altor emigranți ruși accesul la o autentică viață rusă. El este un cetățean universal, cunoscut de o întreagă lume, dar rămâne un rus fixat în problemele țării sale. Vizitează Europa unde se întâlnește cu marii scriitori ruși exilați dar și cu alții
Responsabilitatea de a fi intelectual by Valeria Roşca () [Corola-publishinghouse/Science/91718_a_93229]
-
profesor de engleză, adică își manifestă din plin libertatea de alegere și dovedește din plin că ar putea reuși. Să ce? În acest punct, intervine blocajul. Observă o Americă în stare să ofere cetățenilor ei egalitate și tratament nediscriminatoriu. Oricărui emigrant i se pune la dispoziție de către stat un traducător, orice plăcuță este cel puțin bilingvă, orice mărturisire a identității naționale este privită cu interes, fără curiozitate sau malițiozitate, americanul e în stare chiar să învețe el din limba imigranților, motiv
Responsabilitatea de a fi intelectual by Valeria Roşca () [Corola-publishinghouse/Science/91718_a_93229]
-
vasculare; 4. fumatul este un factor etiologic primar în unele studii; 5. factorul infecțios este sugerat de aspectul inflamator al leziunilor trombangeitice, fiind incriminată în special etiologia rickettsiană (conform datelor epidemiologice de la începutul secolului - boala apărând aproape exclusiv la evreii emigranți din Galiția care au avut tifos exantematic). Infecțiile cutanate, inclusiv cele fungice sunt importante în agravările locale ale ischemiei extremităților inferioare; 6. factori ocupaționali și de mediu extern. Patogenia bolii implică în special reactivitatea vasculară modificată, unele particularități neuroendocrine (hipertonie
Tratat de chirurgie vol. VII by IOAN ŢILEA, LIVIU MORARU, RADU DEAC () [Corola-publishinghouse/Science/92083_a_92578]
-
acordat Legea cetățeniei. Acestea nu reprezentau însă o rezolvare a chestiunii orientale, după cum o va dovedi izbucnirea, cu forță, a chestiunii românești. Inițial Anglia nu a respins eventualitatea unirii Principatelor, sperând în formarea unui stattampon în calea expansionismului rusesc. Comitetul emigranților români a adresat încă din 1855 lordului Ellenborough un memoriu, propunând unirea Principatelor „întrun stat neutru, asemănător Belgiei, sub garanția dreptului public european”. Walewski, ministrul de externe francez, declara la 5 aprilie 1856: „Dorim unirea și Anglia, care era la
REPREZENTANŢELE DIPLOMATICE BRITANICE îN PRINCIPATELE ROMÂNE (1803-1859) by CODRIN VALENTIN CHIRICA () [Corola-publishinghouse/Science/91650_a_93525]
-
stabilită prin tratate solemne, consacrate de secole”, și că, indiferent de antecedentele sale, „Türr avea o misiune din partea armatei engleze și se afla în serviciul ei. Colquhoun s-a opus cu succes, sprijinit și de Stratford de Redcliffe, arestării altor emigranți unguri și austrieci, între care Louis Winkler și Fischer. între instrucțiunile sale, figura de altfel supravegherea atentă a agenților austrieci din Principate, raportarea detaliată a activității lor și contracararea acelor acțiuni care subminau suveranitatea otomană în Principate. O altă serie
REPREZENTANŢELE DIPLOMATICE BRITANICE îN PRINCIPATELE ROMÂNE (1803-1859) by CODRIN VALENTIN CHIRICA () [Corola-publishinghouse/Science/91650_a_93525]
-
și se integrează cu disperare, nu numai economic, dar și social și cultural, În cultura țării de adopție. Și asta e o formă de traumă, mai serioasă, ei se manifestă diferit, prin escapism. România are trei sau patru milioane de emigranți. Nici o țară din Est nu ne egalează. Cu toate acestea, nu există o agendă publică credibilă pentru repatrierea creierelor active. Iar România de astăzi nici nu poate oferi soluții. Am scris despre toate acestea după ce, săptămâni În șir, am văzut
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]
-
neîndemînatic pentru catolicism, care încearcă să convertească Anglia prin teroare. Aceste zvonuri sînt desigur exagerate, dar, de pe vremea Habsburgilor, Europa este sensibilizată de tendințele hegemonice. Dacă aceste zvonuri sînt uneori crezute, acest lucru se datorează faptului că sînt răspîndite de emigranții protestanți. Fugind de persecuție, ei sosesc în număr mare în Anglia, în Provinciile Unite și în Prusia, unde conducerea și populația îi primesc cu simpatie pe acești coreligionari persecutați, care sînt adesea meseriași pricepuți. Ei întrețin ura împotriva persecutorului și
Istoria Europei Volumul 3 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/963_a_2471]
-
Europa franceză și reacțiile naționale Incontestabila dominație morală și intelectuală a Franței durează pînă în 1760. Ea se datorează, fără îndoială, prestigiului de care se bucură în toată Europa puterea fanceză, încă din timpul lui Ludovic al XIV-lea. Numeroșii emigranți francezi care se instalau în Europa, fie din cauza presunii demografice din Franța, fie din cauza persecuțiilor religioase, au contribuit la răspîndirea gustului pentru ceea ce este fraițuzesc și a dorinței de a cunoaște Franța. Ea se datorează, de asemenea, folosirii cvasiuniversale a
Istoria Europei Volumul 3 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/963_a_2471]
-
valoarea tradiției față în față cu invențiile revoluționare, Burke pune astfel bazele doctrinei conservatorilor din Europa secolului al XIX-lea. Dincolo de această reacție teoretică, îngrijorarea creează în Europa o mișcare contrarevoluționară. Prințul de Condé adună la Köblenz o armată de emigranți gata să intre în luptă. Pregătită să intervină, Prusia caută să se alieze cu noul împărat austriac. Dar Leopold al II-lea respinge soluția războiului, în ciuda arestării lui Ludovic al XVI-lea, la Varennes (iunie 1791), în timp ce încerca să fugă
Istoria Europei Volumul 3 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/963_a_2471]