2,112 matches
-
ici, pus în cauză dincolo. Aceasta m-a determinat să mă explic, într-un mod similar, cu documente. Presupun că am făcut-o în limite rezonabile. Fiecare dintre scrisori a avut la vremea ei un ecou particular. Unele m-au emoționat, unele m-au enervat, unele m-au alertat, unele mi-au produs remușcări, unele - pe alocuri - m-au amuzat. Nu sînt un sentimental, înclin totuși să-i dau dreptate poetului care a spus, vorbind în numele celor sensibili, că . în cazul
Scrisori către un redactor vol. I by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/859_a_1713]
-
și ritm. Deși folosește un spațiu restrîns, autorul volumelor Arta populară și relațiile ei, Domeniul esteticii, Principii de literatură comparată reușește să fie variat. Apoi, în aproape fiecare scrisoare găsești o frază ori o formulă pregnantă, care trezește atenția sau emoționează. în fine, politețea îi subliniază fermitatea. Ca fost student de-al său, eram tușat de „prietenia” și de „cordialitatea” pe care mi le arăta. în Iași - cine din generația mea nu știe? - Al. Dima era „Magistrul”, singurul cu acest cognomen
Scrisori către un redactor vol. I by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/859_a_1713]
-
de mai multe ori că i posibil să vii. De ce n-ai venit, domnule? Bucuria în familia noastră ar fi fost și mai mare, iar eu ți-aș fi mulțumit verbal pentru scrisoarea de acum o lună care m-a emoționat atîta. Acele rînduri au fost și sînt pentru mine o dovadă de amiciție rară, o explozie de sinceritate în care căldura intelectuală se îmbină cu generozitatea, atît de rară azi, mai ales în Iașul nostru vestit altădată și pentru aceasta
Scrisori către un redactor vol. I by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/859_a_1713]
-
6. Să-mi trimiți imediat vestea. </citation> (46) <citation author=”Mihai Drăgan” loc="Iași" data =”24 oct[ombrie] 1969”> Dragă Costel, Răspund cu o mică întîrziere la epistola ta. Veștile despre voi toți ne-au bucurat iar pozele ne-au emoționat de-a dreptul. îți închipui care a fost reacția mea cînd m-am văzut fixat pentru eternitate cu finul în brațe! Acestea sînt pentru sufletele noastre cîteva din mîngîierile și satisfacțiile cele puține. în ce mă privește, trec iarăși printr-
Scrisori către un redactor vol. I by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/859_a_1713]
-
I. Cuza, 13, sect[orul] 8. N.B. Cuvîntarea șefului Pieilor Roșii este extraordinară . Aștept răspuns. </citation> (87) <citation author=”Mihai Drăgan” loc="Iași" data =”17 noiembrie 1974”> Dragă Costică, Răspund abia azi la scrisoarea primită acum o săptămînă. Am fost emoționat de urările scrise de Ducu cu mîna lui. Ne bucurăm că avem un fin destoinic și doritor de pe acum de a fi un devotat al condeiului. Veștile - diverse - pe care mi le-ai dat m-au neliniștit. Cu apendicita trebuie
Scrisori către un redactor vol. I by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/859_a_1713]
-
puțin din universul în care fac alergie. Pe 11 mai l-am sărbătorit pe Ciopraga la Casa Scriitorilor. A trebuit să vorbesc și eu, pe lîngă Barbu și Leonte. Pe 12, l-a sărbătorit Catedra, la Casa Universitarilor. El, profund emoționat în ambele ocazii. în noaptea de 12-13 mai, toți din catedră au fost invitați săi acasă... S-a dansat în biroul de lucru al profesorului... Cu ineditul Ibrăileanu nu-mi este ceva clar, așa că mai trebuie să mai meditez puțin
Scrisori către un redactor vol. I by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/859_a_1713]
-
în manuscris și tipărit: proză, teatru, eseu, poezie. Scrisul său e dens, economic. Comentîndu-i debutul, îi remarcam, de pildă, acuitatea, pasele ironice, expresia neologistică, sicativă, tăioasă. Doza atent surprizele, combina subtil realitatea cu visul, aplica inteligent tușele lirice menite să emoționeze. în pofida calităților, n-a beneficiat de mari succese. Două sînt cauzele: una ține de firea sa nonconformistă, aparent arogantă și gata de sfidări, care îl condamna la izolare; celalată ține de climat: a apărut într-un moment în care interesul
Scrisori către un redactor vol. I by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/859_a_1713]
-
șaman și ea a crescut pe lângă tot felul de ceremonii, dar decizia de a încerca ea însăși să vindece a luat-o doar la douăzeci de ani, când unul dintre copii ei s-a îmbolnăvit grav. În mod clar este emoționată să vorbească la atâta lume și termină povestirea destul de brusc, invitându-ne să ascultăm unul din icaros urile tradiționale shipibo. Începe să cânte cu o voce pătrunzătoare, care parcă invadează toate ungherele sălii și alternează note imposibil de înalte cu
Chemarea Călătorii în lumea șamanilor amazonieni by Ingrid Daniela Cozma () [Corola-publishinghouse/Memoirs/821_a_1747]
-
Luhrmann e un regizor care, atunci cînd introduce în filmul său un mesaj antirasist, o face pentru că e profund mișcat nu de cauza în sine, ci de venerabilele clișee ale discursului hollywoodian antirasism. Oare există vreun lucru care să-l emoționeze prin el însuși și nu prin reflexia lui într-un film vechi ? După Australia, nu s-ar zice. O cinematografie care îi pune la dispoziție atîția bani, ca să exprime asemenea emoții, e o cinematografie decadentă. Dilema Veche, ianuarie 2009 Fals
Bunul, Răul și Urîtul în cinema by Andrei Gorzo () [Corola-publishinghouse/Memoirs/818_a_1758]
-
desmorțească oasele iar caii să-și refacă forțele cu ajutorul traistelor cu tain. Când au ajuns acasă au fost primiți cu urale de bun venit, s-au îmbrățișat cu căldură și totul a căpătat un aer de sărbătoare care i-a emoționat îndeosebi pe cei mici, încât mai-mai nu-și mai țineau minte numele. înainte de a asfinți soarele, a urmat masa de seară, mai îmbelșugată ca de obicei, la care șiau arătat îndemânarea cele două fete, Maricica și Lențâca, supravegheate și îndrumate
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
multe dioptrii, când ajunge la clasa mea, își scoate ochelarii, privește întreaga asistență de pe scenă și cu glas sonor, solemn spune răspicat: „La clasa a doua, premiul I pe clasă și pe școală, cu media generală 9,45, elevul M”. Emoționat la maximum - nu mă așteptam la așa ceva - plec de lângă tata în ropote de aplauze și pe scenă mă pomenesc cu o coroană de premiant și un voluminos pachet de cărți tipărite la „Fundația Regală”, orchestra școlii repetă imnul premianților, apoi
CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII by ALEXANDRU MÂNĂSTIREANU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/560_a_1263]
-
Petru Todicescu, Victor Apostoleanu de la Iași, ori Stan Cucu de la București. În impresionanta adunare, după discuții cu unii colegi și conșcolari, am marea bucurie să întâlnesc pe Stan N. Cucu, profesor de istorie din ultimii cinci ani de școală normală. Emoționați amândoi, ne îmbrățișăm călduros, apoi o mică discuție din care înțelege că sunt profesor de română, mă felicită că m-am realizat ca profesor, că timpul n-a trecut fără folos pentru mine și, în glumă, o face pe supăratul
CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII by ALEXANDRU MÂNĂSTIREANU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/560_a_1263]
-
fericit mă simțeam survolând Europa și aterizând pe aeroportul Orly din Paris! Am plecat din București cu un enorm buchet multicolor de lalele, neștiind că în acel moment întregul Paris era un bogat și imens covor de lalele! Sunt extrem de emoționat de această întâlnire după un an și șapte luni, oricât de mult încercam să-mi controlez emoțiile! N-am ce face! Am fost, sunt și am rămas un emotiv incurabil. Sunt o fire emotivă și în acest moment chiar că
CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII by ALEXANDRU MÂNĂSTIREANU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/560_a_1263]
-
an și șapte luni, oricât de mult încercam să-mi controlez emoțiile! N-am ce face! Am fost, sunt și am rămas un emotiv incurabil. Sunt o fire emotivă și în acest moment chiar că aveam și de ce să fiu emoționat! Am sosit la Paris cu o săptămână înaintea Paștelui, tocmai de Paștele greco-catolic pe care îl serba prietena Marianei. I-am dăruit Alietei, prietena Marianei, umilul meu buchet de lalele care avea doar meritul de a veni din România! Apoi
CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII by ALEXANDRU MÂNĂSTIREANU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/560_a_1263]
-
și poposim la Nisa, la un hotel pe țărmul Mediteranei. Niciodată nu mi-am putut măcar închipui că voi ajunge aici! Am fost și am rămas modest, încât nici să visez o asemenea posibilitate n-am îndrăznit. Calc sfios și emoționat prin sălile hotelului, ne ospătăm cu mâncăruri specifice locului și ne odihnim spre a căpăta noi forțe pentru drumul lung ce ne aștepta. Nu mă săturam să admir vegetația mediteraneană, mai ales în lumina unei dimineți însorite de mai. În jurul
CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII by ALEXANDRU MÂNĂSTIREANU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/560_a_1263]
-
deci muzeul încă nu se deschisese. Totuși mulți vizitatori așteptau fie nerăbdători, fie blazați, obosiți, șezând pe jos, cu rucsacurile alături, adormiți sau vioi, blânzi, bruneți sau japonezi, toți veniți să-l vadă pe „marele Picasso”. Eu, recunosc, am fost emoționată cu două zile înainte de-a ajunge aici, m-am îmbrăcat special în rochia bleu cu pălăria bleumarin, în ideea de a-mi face o fotografie lângă vreuna din lucrările pictorului din perioada albastră. Îmi citise și mă pregătise Liviu
Uimiri ?i introspec?ii by Ada G?r?oman-Suhar () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83170_a_84495]
-
Ioana, nepoata mea. Am aprins lumânări de mulțumire pentru că am mai ajuns pe aici, de sănătate, și în memoria părinților mei. Liviu a încununat cadoul oferit prin prezența noastră aici cumpărându-mi un lănțișor de aur, lucru care m-a emoționat profund. Sper ca acest lanț să nu se rupă niciodată și să-l port permanent la gât, semnificația lui fiind extremă. Masa am servit-o pe undeva după podul peste Olănești, într-un local nou, proprietate a unui doctor veterinar
Uimiri ?i introspec?ii by Ada G?r?oman-Suhar () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83170_a_84495]
-
susținut temeinic de primele două amintite. Nu te poți baza numai pe intuiție pentru că ea nu lasă să iasă la suprafață mereu și talentul. Nu-ți poți folosi doar tehnica pentru că acest lucru ar genera un joc rece, care nu emoționează. Nu doar prin cunoștințele acumulate poți crea personajul pentru că atunci el n-ar avea propria viață. Dar cum nu pot exista separat, cele trei calități unite se pot întrepătrunde și prin exercițiu să dea viață și strălucire actului artistic. Luate
Uimiri ?i introspec?ii by Ada G?r?oman-Suhar () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83170_a_84495]
-
în momentul în care ți-ai însușit-o n-o vei mai pierde niciodată. O vei face chiar și atunci când nu te vei gândi c-o faci. Lecturile îți vor stimula jocul imaginației, muzica te va sensibiliza, pictura îți va emoționa retina și toate acestea nu vor face altceva decât să-ți deschidă căile spre înțelegere dar și spre înțelepciune. Tehnica trebuie dobândită încetul cu încetul și depinde foarte mult de dascăli, să te facă să înțelegi că ea nu se
Uimiri ?i introspec?ii by Ada G?r?oman-Suhar () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83170_a_84495]
-
lipsită de viață. Datorită actorului, chiar și o lucrare mediocră poate căpăta strălucire. De aceea munca actorului trebuie să fie asemănătoare cu cea a unui șlefuitor de diamante. Piatra, oricât de valoroasă ar fi când e scoasă din adâncuri, nu emoționează decât după ce va fi șlefuită pe toate părțile și va începe să strălucească datorită meșteșugarului priceput care i-a descoperit frumusețea pentru a o oferi iubitorilor. 1 octombrie 2004 - Iași Imaginația te poate ajuta să creezi un personaj necunoscut folosindu
Uimiri ?i introspec?ii by Ada G?r?oman-Suhar () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83170_a_84495]
-
oarecum, ci trecând printre două rânduri de fete care aruncau în calea noastră petale de trandafiri din coșulețele ce le purtau pe braț. Toți erau frumoși și sincer bucuroși de a ne avea ca oaspeți. Și eu, și soția eram emoționați de această primire neobișnuită, care ni se părea ireală. Sala de conferințe era arhiplină. Am vorbit despre Eminescu, despre răspândirea operei sale în lume, în America Latină, despre România, istoria și cultura sa. M-a secondat Profesorul Mota cu o prelegere
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1543_a_2841]
-
-le planurile sale de călătorii spre "Indii". După întâlnirea cu rectorul, înmânarea donației și vizitarea universității (cea nouă, creată în 1977, cea veche, celebra Universidad Complutense, mutându-se la 1836 la Madrid), am vizitat Casa memorială "Miguel Cervantes". Eram profund emoționat să pășesc prin locurile unde se născuse și crescuse acest maestru al literaturii universale, a cărui capodoperă, "Don Quijote de la Mancha", se spune că este, după Biblie, cea mai tradusă și publicată carte din lume. Este interesant de știut că în
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1543_a_2841]
-
pentru a-și Întâmpină oaspeții str)ini. Aceștia sunt uneori tratați ca niște eroi din O mie și una de nopți. Le vom ar)ta cât suntem de buni, bine intenționați și generoși, deschiși la minte și imparțiali. Vom fi emoționați, la fel si oaspeții - și, dup) ce vor fi osp)tați și s)rb)toriți, dup) ce se va toasta pentru ei, dup) ce vor fi televizați și aplaudați și dup) ce se va discuta despre acordarea unor Împrumuturi, centrale
Până la Ierusalim și înapoi by Saul Bellow () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2110_a_3435]
-
ea. Avea obiceiul să-mi dea bucăți tari de zahăr candel cu mâna ei caldă. Într-o zi, când stăteam aplecați asupra unei meduze, s-a Întors brusc spre mine și m-a sărutat pe obraz. Am fost atât de emoționat, Încât n-am găsit altceva de spus decât: „maimuțico“. Aveam o monedă de aur cu care credeam că voi putea plăti fuga noastră. Unde voiam s-o duc? În Spania? În America? În munții de deasupra Pau-lui? „Là-bas, là-bas, dans
Vorbește, memorie by Vladimir Nabokov () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2082_a_3407]
-
drege glasul și începe, solemn, emoționant: "O, bărbat minunat, glorios, pe care atât îl admirăm, întru nimic mai prejos eroilor antici pe care îi slăvim!" O, Pater! Mă copleșești, glăsuiește Ștefan râzând încetișor, să nu se vadă cât e de emoționat. Tăutu continuă: "...Tu, care, în veacul nostru, cel dintâi între principii lumii, ai dobândit o atât de strălucită biruință asupra turcilor; după a mea socotință, ai fi vrednic să stai la conducerea oștirilor creștine în lupta împotriva otomanilor; în vreme ce ceilalți
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]