2,401 matches
-
își comentează propria vorbire: ("O mărturisesc: am greșit") sau anticipează ceea ce va spune ("un lucru este sigur: el a avut dreptate"). Avem aici un tip de enunțare caracteristică oralului, în care enunțiatorul încearcă să se protejeze în avans împotriva respingerii enunțării sale, încearcă să fie convingător: Așa cum am spus-o adesea, mai bine cîștigi de o sută de ori cîte 10 franci decît o singură dată 1 000 de franci. O repet, acești oameni nu poartă niciodată fularul de fan și
Analiza textelor de comunicare by Dominique Maingueneau [Corola-publishinghouse/Science/885_a_2393]
-
frustrarea... [...] Steve Ryan, L'Équipe, 17 februarie 1997 Primul paragraf propune o serie de elemente anaforice (ei, lor), dar fără antecedent. De aici un sentiment de frustrare pentru cititor, care mimează de fapt frustrarea atribuită de text celor doi înotători. Enunțarea explică acest joc cu așteptările cititorului prin intermediul structurii "pentru că despre ei este vorba", care comentează enunțarea. Să aruncăm acum o privire peste reclama următoare, plasată deasupra fotografiei unui cuplu tînăr și seducător care se îmbrățișează în curtea unei ferme: El
Analiza textelor de comunicare by Dominique Maingueneau [Corola-publishinghouse/Science/885_a_2393]
-
ei, lor), dar fără antecedent. De aici un sentiment de frustrare pentru cititor, care mimează de fapt frustrarea atribuită de text celor doi înotători. Enunțarea explică acest joc cu așteptările cititorului prin intermediul structurii "pentru că despre ei este vorba", care comentează enunțarea. Să aruncăm acum o privire peste reclama următoare, plasată deasupra fotografiei unui cuplu tînăr și seducător care se îmbrățișează în curtea unei ferme: El visa la o casă imediat. Ea voia să se simtă confortabil, orice s-ar întîmpla. Efectul
Analiza textelor de comunicare by Dominique Maingueneau [Corola-publishinghouse/Science/885_a_2393]
-
mod pretinde a fi receptat. La fel, consumatoarea știe că "Ten fluid" este un fond de ten, dar publicitatea se preface că propune o altă categorie, "Ten fluid". Regăsim aici cele trei niveluri pe care le-am identificat pentru scena enunțării: - "scena înglobantă" corespunde rubricii din care este extrasă o anumită categorie de produs; pentru un fond de ten va fi, de exemplu, domeniul produselor cosmetice; - "scena generică", după cum tocmai am văzut, corespunde denumirii categoriei de produs; - "scenografia" corespunde denumirii categoriale
Analiza textelor de comunicare by Dominique Maingueneau [Corola-publishinghouse/Science/885_a_2393]
-
fără conexiuni Aici numele de marcă "Connexion" nu este numai o etichetă, el condiționează totalitatea textului, prin scenografia și ethosul său. "Conexiunea" dintre materiale și utilizatori pe care dorește să o stabilească această marcă se găsește încorporată în procesul de enunțare. Conexiunea utilizează într-adevăr două registre, cel al enunțului și cel al enunțării, adică al conexiunii verbale cu cititorul-consumator. În uzul curent, termenul "conexiune" se utilizează în special pentru a face referire la legături de ordin tehnologic, care trebuie să
Analiza textelor de comunicare by Dominique Maingueneau [Corola-publishinghouse/Science/885_a_2393]
-
condiționează totalitatea textului, prin scenografia și ethosul său. "Conexiunea" dintre materiale și utilizatori pe care dorește să o stabilească această marcă se găsește încorporată în procesul de enunțare. Conexiunea utilizează într-adevăr două registre, cel al enunțului și cel al enunțării, adică al conexiunii verbale cu cititorul-consumator. În uzul curent, termenul "conexiune" se utilizează în special pentru a face referire la legături de ordin tehnologic, care trebuie să stabilească o relația rapidă. Realizarea rapidității în conexiunea enunțiativă înseamnă mai ales recurgerea
Analiza textelor de comunicare by Dominique Maingueneau [Corola-publishinghouse/Science/885_a_2393]
-
toate magazinele Connexion". Acest ethos al vorbirii directe și eficiente este tematizat în fragmentul citat: prin "grăbiți-vă... imediat", dar și cu ajutorul lui "pe scurt" și "pur și dur". "Pe scurt" este un conector care arată o distanțare față de o enunțare care risca să nu ajungă la capăt și prezintă ceea ce urmează ca esențialul informației; cît despre "pur și dur", sintagma respectivă explicitează ethosul însuși al unei enunțări care refuză să facă compromisuri față de exigența de a fi direct. Textul apare
Analiza textelor de comunicare by Dominique Maingueneau [Corola-publishinghouse/Science/885_a_2393]
-
și dur". "Pe scurt" este un conector care arată o distanțare față de o enunțare care risca să nu ajungă la capăt și prezintă ceea ce urmează ca esențialul informației; cît despre "pur și dur", sintagma respectivă explicitează ethosul însuși al unei enunțări care refuză să facă compromisuri față de exigența de a fi direct. Textul apare astfel dominat de modelul unei enunțări/conexiuni care are rapiditatea legăturilor dintre componentele electronice. De fapt, acest ethos se manifestă mai ales în cele două zone strategice
Analiza textelor de comunicare by Dominique Maingueneau [Corola-publishinghouse/Science/885_a_2393]
-
la capăt și prezintă ceea ce urmează ca esențialul informației; cît despre "pur și dur", sintagma respectivă explicitează ethosul însuși al unei enunțări care refuză să facă compromisuri față de exigența de a fi direct. Textul apare astfel dominat de modelul unei enunțări/conexiuni care are rapiditatea legăturilor dintre componentele electronice. De fapt, acest ethos se manifestă mai ales în cele două zone strategice care sînt începutul (titlul) și sfîrșitul textului. Restul ține de o argumentație mai clasică, în care se utilizează persoana
Analiza textelor de comunicare by Dominique Maingueneau [Corola-publishinghouse/Science/885_a_2393]
-
Intuitiv, "insistăm puțin" constituie o modalizare prin care enunțiatorul, întrerupînd cîteva clipe firul povestirii, își comentează propria vorbire. Această modalizare este legată în mod crucial de ambreierea enunțiativă: prezentul verbului ("insistăm") nu poate fi decît deictic: el se referă la enunțarea care este pe cale să se realizeze. Prezentul analizat contrastează cu prezentul de narațiune, non-deictic, al verbelor care preced și care urmează în text. Așa cum o arată și expresia "insistăm puțin", deși textul aparține unui tip de enunțare non-deictică, el este
Analiza textelor de comunicare by Dominique Maingueneau [Corola-publishinghouse/Science/885_a_2393]
-
se referă la enunțarea care este pe cale să se realizeze. Prezentul analizat contrastează cu prezentul de narațiune, non-deictic, al verbelor care preced și care urmează în text. Așa cum o arată și expresia "insistăm puțin", deși textul aparține unui tip de enunțare non-deictică, el este presărat cu intervenții "vorbite" ale enunțiatorului: în rîndurile care preced, găsim astfel paranteza "trebuie s-o spunem!" sau prezentativul "iată-l". Este un mod de exprimare caracteristic unei scenografii care seamănă în multe privințe cu cea a
Analiza textelor de comunicare by Dominique Maingueneau [Corola-publishinghouse/Science/885_a_2393]
-
este un cuvînt recent (apărut prin 1970), aparținînd unui nivel de limbă "familiar" și care desemnează "un tînăr care pleacă la întîmplare", care "bate drumurile". Un asemenea nume de produs incită la producerea unor texte care să etaleze semnele unei enunțări "tinere" și nomade, deci lipsite de pedantism. Dar constrîngerea impusă de numele de categorie, "ghid", impune în același timp respectarea contractului generic, prin elaborarea unor texte informative. De aici, un compromis instabil. Alegerea lui on din "on insiste un peu
Analiza textelor de comunicare by Dominique Maingueneau [Corola-publishinghouse/Science/885_a_2393]
-
contractului generic, prin elaborarea unor texte informative. De aici, un compromis instabil. Alegerea lui on din "on insiste un peu" pare legată de diferite tipuri de constrîngeri, pe care textul se străduiește să le concilieze: - "on" dă o turnură "vorbită" enunțării (conversația familiară preferă "on" în detrimentul lui "noi"); - dat fiind că enunțul este asumat de către echipa Guide du routard (fotografiată pe coperta cărții), această serie de cărți evită sistematic recurgerea la un "eu" care ar individualiza enunțiatorul. În schimb, cele cîteva
Analiza textelor de comunicare by Dominique Maingueneau [Corola-publishinghouse/Science/885_a_2393]
-
pentru a opune cultura finlandeză și cultura franceză. Percepem, astfel, un contrast între un "on" care se referă la enunțiatorul considerat ca enunțiator și un "noi ceilalți", care desemnează un ansamblu de indivizi aparținînd unui univers (francofonia) perceput în afara acestei enunțări. Spunînd "on insiste un peu", enunțiatorul arată că recunoaște comiterea unei greșeli. A doua parte a frazei ("dar...") are ca funcție repararea greșelii respective printr-o justificare care se înlănțuie pe enunțarea lui "on insiste un peu": într-adevăr, fraza
Analiza textelor de comunicare by Dominique Maingueneau [Corola-publishinghouse/Science/885_a_2393]
-
indivizi aparținînd unui univers (francofonia) perceput în afara acestei enunțări. Spunînd "on insiste un peu", enunțiatorul arată că recunoaște comiterea unei greșeli. A doua parte a frazei ("dar...") are ca funcție repararea greșelii respective printr-o justificare care se înlănțuie pe enunțarea lui "on insiste un peu": într-adevăr, fraza care urmează după "dar" se opune faptului de a spune "on insiste un peu". Greșeala pentru care enunțiatorul se scuză este prezentată drept încălcarea unei legi a discursului, mai precis a uneia
Analiza textelor de comunicare by Dominique Maingueneau [Corola-publishinghouse/Science/885_a_2393]
-
riscă să perceapă expunerea didactică ca fiind prea lungă. Pentru a analiza acest detaliu din text, am mobilizat domenii diferite: modalizarea, ambreierea enunțiativă, persoanele, stilul vorbit, numele de produs, scenografia și ethosul, genurile discursive, cititorul model, legile discursului. Scena de enunțare este cea care permite articularea tuturor acestor dimensiuni, ea este cea care joacă rolul de pivot între organizarea lingvistică a textului și discursul ca instituție a vorbirii și apariția unui eveniment verbal în lume. BIBLIOGRAFIE SELECTIVĂ Date fiind diversitatea subiectelor
Analiza textelor de comunicare by Dominique Maingueneau [Corola-publishinghouse/Science/885_a_2393]
-
Journal quotidien, Presses Universitaires de Lyon, 1989. Pratiques, nr. 94, "Genres de la presse écrite", Metz, 1997. SEMPRINI A., La Marque, Paris, PUF, 1995. VERON E., "Il est là, je le vois, il me parle", în Communications, nr. 38, 1983. III. Enunțare, pragmatică AMOSSY R. (coord.), Images de soi dans le discours. La construction de l'ethos, Lausanne, Delachaux et Niestlé, 1999. AUTHIER-REVUZ J., "Repères dans le champ du discours rapporté", în L'Information grammaticale, nr. 55 și 56, 1992 și 1993
Analiza textelor de comunicare by Dominique Maingueneau [Corola-publishinghouse/Science/885_a_2393]
-
63 difuză (scenografie) 107 direct liber (discurs) 176, 178 direct vs indirect (discurs) 169, 181, 183, 203 discurs 59 discurs secund (modalizare în) 167 dispozitiv comunicațional 86, 98 E ei colectiv 162 enciclopedică (competență) 46, 270 endoforă 239 enunț vs enunțare 66 enunț vs frază 66 ethos 113, 157, 176, 206, 264 eu 149, 153 evocator (nume) 266, 269 exhaustivitate (lege) 37 F fațetă pozitivă vs negativă 40, 75 fidelă (anaforă) 244, 248 finalitate 78 frază vs enunț 66 funcția limbajului
Analiza textelor de comunicare by Dominique Maingueneau [Corola-publishinghouse/Science/885_a_2393]
-
221, 240, 245 prospectiv 138 proverb 66, 205, 213 R reflexivitate enunțiativă 125, 128 reperaj enunțiativ 125, 131, 133, 134, 165 resomptivă (endoforă) 242, 250 rezumat cu citate 188 rol 49, 78, 82 rutină 76 S scenariu 47 scenă de enunțare 102, 282 scenă generică 102, 120, 261 scenă înglobantă 102, 261 scenă validată 108 scenografie 103, 260, 278 script 47 scris (stil) 93 scris vs oral 88, 95 segmentală (endoforă) 242 semantică pragmatică 30 siglă 266 sinceritate (lege) 37 situație
Analiza textelor de comunicare by Dominique Maingueneau [Corola-publishinghouse/Science/885_a_2393]
-
282 scenă generică 102, 120, 261 scenă înglobantă 102, 261 scenă validată 108 scenografie 103, 260, 278 script 47 scris (stil) 93 scris vs oral 88, 95 segmentală (endoforă) 242 semantică pragmatică 30 siglă 266 sinceritate (lege) 37 situație de enunțare 125, 132, 169, 183 slogan 207, 234, 258 specifică (referință) 231, 232 specifică (scenografie) 107 stabil (enunț) 89, 99, 100 standard (utilizare) 191, 192 stil scris vs vorbit 93, 115, 281 subînțeles 33, 76 substantiv propriu 131, 222, 224, 226
Analiza textelor de comunicare by Dominique Maingueneau [Corola-publishinghouse/Science/885_a_2393]
-
Analiza textelor de comunicare Dominique Maingueneau 12 1 ANALIZA TEXTELOR DE COMUNICARE Dominique Maingueneau ANALIZA TEXTELOR DE COMUNICARE Cuprins Cuvînt înainte Introducere Enunț și context Legile discursului Diversele competențe Discurs, enunț, text Tipuri și genuri discursive Medium și discurs Scena enunțării Ethosul Ambreierea enunțiativă Plan ambreiat și plan non-ambreiat Utilizarea persoanelor Discursuri indirecte, forme hibride Modalizare autonimică, ghilimele, italice De la proverb la ironie: polifonie, captare, subversiune Tipuri de desemnări Coeziunea textului: anafora și catafora Nume de mărci și de produse Concluzii
Analiza textelor de comunicare by Dominique Maingueneau [Corola-publishinghouse/Science/885_a_2393]
-
până în zilele noastre fie în secțiile de foniatrie ale unor spitale, fie în laboratoare de fonetică și foniatrie de pe lângă unele institute de cercetare, fie în cadrul serviciilor de logopedie care funcționează în rețeaua sanitară și de învățământ. După 1950, asistăm la enunțarea problemei la conferințe și congrese, în manifestări științifice de amploare cu conținut foniatric și logopedic, relevând investigațiile moderne în studiul tulburărilor de vorbire și tratamentul lor. Astfel, o preocupare serioasă pentru rhinodislalia de origine velo-palatină, găsim la Suzanne Borel-Maisonny - directoarea
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
care unește un text cu un altul despre care vorbește, fără a-l cita (a-l convoca) neapărat, adică, la limită, chiar fără a-l numi"); arhitextualitatea ("literaritatea literaturii", "ansamblul de categorii generale sau transcendente - tipuri de discurs, moduri de enunțare, genuri literare etc. - de la care se revendică fiecare text general"); și hipertextualitatea ("orice relație care unește un text B (pe care îl voi numi hipertext) cu un text anterior A (pe care îl voi numi, desigur, hipotext), pe care primul
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
etc.); b) numeroase unități ale "discursului repetat" pot fi considerate drept semiîncadrate (vag încadrate sau parțial încadrate). Ele evocă anumite "cadre" ale vorbirii (situații, regiuni, contexte și/sau universuri de discurs), fără a circumscrie în mod exhaustiv ansamblul condițiilor de enunțare. Astfel, o expresie precum nul și neavenit evocă un anume univers de discurs (cel științific, eventual și cel al vieții cotidiene), un anume context instituțional (deliberarea juridică privind validitatea unui act/gest etc.), un anumit "mediu" (oficial, formal) și chiar
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
discursive. Dacă proverbele cu subiect "ocupat" se pot integra într-un text fără ca această operație să angajeze modificări de natură morfosintactică, proverbele cu subiect "liber" presupun, la fel ca și expresiile idiomatice, flexiunea verbului în raport cu specificul subiectului și cu circumstanțele enunțării: a) "Sintagme stereotipe" (≠ "texteme", cf. Coșeriu): a da cu oiștea-n gard → Ion a dat cu oiștea-n gard [+ Flex] b) Proverbe cu subiect "liber" (= "texteme", cf. Coșeriu): Nu lăsa pe mâine ce poți face azi → Ți-am spus să
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]