2,059 matches
-
B. are o unitate tematică la limita monotoniei. Natura „neurastenizată”, cerul de „cenușă”, asocierea frecventă toamnă-moarte, „paloarea ftiziei în frunze” compun un arsenal poetic previzibil. În noaptea „lichidă” se strecoară nota funebră a unui „timp bolnav”. Plânsul interior, mai mult enunțat decât trăit, tristețea („culoarea iubită îmi e cenușiul”) alunecă în stări evanescente. Mai rar, O noapte de vară citadină aduce acorduri de jazz și frenezia orașului cosmopolit. În poezia peisajului și a anotimpurilor se strecoară meditația trecerii timpului, dar, depășit
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285633_a_286962]
-
inițiale. Rulajele reprezentând intrări și ieșiri ale stocurilor se înregistrează în conturile de cheltuieli conform relației: Sold inițial + Intrări Sold final (determinat prin inventariere) = Ieșiri Modul de contabilizare al operațiunilor pentru elementul de stoc „materii prime”, în variantele mai sus enunțate se prezintă în tabelul 3. II.2. Metode și procedee de evaluare a stocurilor Stocurile se evaluează în diferite momente ale circuitului economic. Se pot evidenția patru momente care necesită evaluarea elementelor de stoc: a) intrarea în patrimoniu; b) inventarierea
CONTABILITATE MANAGERIALĂ by MOISE CÎNDEA () [Corola-publishinghouse/Science/709_a_1433]
-
varianta coeficienților colectivi; d) varianta cifrelor relative de structură. Varianta suplimentării prin coeficientul unic sau global Această variantă realizează repartizarea cheltuielilor indirecte pe baza unui singur coeficient de suplimentare cu o singură bază de repartizare. Etapele de lucru sunt cele enunțate mai sus, formula de calcul aplicându-se întocmai. Varianta suplimentării prin coeficienți multipli întrucît cheltuielile indirecte de repartizat diferă în funcție de natura lor, apare necesitatea folosirii mai multor coeficienți de suplimentare. Pentru aceasta se aleg criterii de determinare pe bază de
CONTABILITATE MANAGERIALĂ by MOISE CÎNDEA () [Corola-publishinghouse/Science/709_a_1433]
-
prognoza un număr mare de factori cu influență în constituirea bugetelor, și anume: volumul vânzărilor și al prețurilor, al stocurilor de materiale, rata inflației, costurile serviciilor prestate către întreprindere, cheltuielile de regie, etc. Pentru prognozarea cât mai realistă a factorilor enunțați sunt angrenate studii și tehnici statistice și matematice (metoda celor mai mici pătrate, analiza seriilor de timp, sisteme de egalizare exponențială). în cadrul unei etape, se pot repeta anumite faze în susținerea și alegerea variantei celei mai fezabile. Arhitectura finală a
CONTABILITATE MANAGERIALĂ by MOISE CÎNDEA () [Corola-publishinghouse/Science/709_a_1433]
-
din 1913 a sus-numitului iezuit arată încercarea de control a Vaticanului asupra comunicării publice a catolicilor, dar și modelul editării și publicării unui ziar, fapt semnificativ pentru dezvoltarea presei catolice din România. c. Gândit drept capitol de rezistență, în raport cu subiectul enunțat, capitolul al II-lea, Presa catolică din diecezele București și Iași în prima jumătate a secolului al XX-lea, impresionează prin dorința de a include în acest tablou a tuturor publicațiilor de factură catolice din România extracarpatică, amintind chiar și
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
măsură. La această problemă, Chiaudano răspundea astfel: "meritele puteau fi lăudate doar după o analiză a fiecărei idei spuse de autor, astfel încât să se poată face diferențieri, iar nu după o judecată de ansamblu, care putea induce în eroare". Motivele enunțate erau: 1) răutatea autorilor perfizi era atât de mare încât, pe lângă ea, bunătatea lor era aproape nulă; 2) erau dușmani ai sfintei religii, deoarece o calomniau în mii de feluri și îi îndepărtau pe catolici de credință; 3) a ajuta
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
catolică a publicului cititor"; Sommtagsblatt de la Timișoara, apărea în 7000 de exemplare și a avut ca scop declarat "promovarea vieții religioase în popor"; Banatskt Bulgarski Glasmic (glasul bulgar în Banat), apărea în 1000 de exemplare și a avut ca scop enunțat "promovarea vieții religioase în popor"323 (acesta se adresa bulgarilor din România). Presa catolică din România nu a fost organizată în trusturi și nici nu s-a practicat comasarea mai multor ziare sau servicii (excepție făcând cele două cotidiane catolice
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
București), dar și alte chestiuni generale despre viața catolică din dieceză și din țară, ba chiar din întreaga lume catolică (într-o proporție foarte mică și cu valoare de exemplu cu aspect moralizator). Această revistă a avut rolul (cel puțin enunțat) de a combate atacurile venite din orice direcție și pe orice cale la adresa Bisericii Catolice și a învățăturii sale și de a prezenta viziunea acesteia în privința evoluției societății sub toate aspectele ei: "Iată ce urmărește Buletinul parohial, pe care îl
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
prima pagină (cu evanghelia duminicală) era redactată de monseniorul Joseph D'Ester, pagina a doua de episcopul R. Netzhammer iar paginile trei și patru de monseniorul Auner, care era redactorul și administratorul revistei 428. Un alt motiv al editării revistei, enunțat încă din primul număr apărut la 16 martie 1913, a fost absența unui organ de informare al Bisericii, fapt care dusese la o participare redusă la evenimentele sau manifestările religioase organizate în parohii. Prețul revistei a fost de 5 bani
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
însoțit de un supliment gratuit conținând calendarul diecezan 429. Publicația era un instrument programatic de "învațătură, zidire și anunțuri"430 pentru angrenarea credincioșilor într-o intensă viață comunitară catolică. În articolul-program scris de monseniorul Auner în conformitate cu proiectul episcopului Netzhammer, scopul enunțat al acestei reviste era acela de a reprezenta un instrument de pastorație, adresându-se credincioșilor pentru construirea unei vieți comunitare catolice. Prin limba în care a fost tipărită, ea se adresa exclusiv catolicilor vorbitori de germană (care în 1930, conform
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
la implicațiile SUA în problemele din Mexic; modul în care a fost scris arată o bună documentare. În numărul 7 din anul 1915, în Lumina creștinului au apărut două articole ce se evidențiau prin documentarea lor sistematică și prin problemele enunțate. Primul se intitula "Războiul Italian și Francmasonii" și prezenta -pe de o parte, străduințele papei Benedict XV de a "reține Italia de la război", iar pe cealaltă uneltirile francmasonilor în favoarea intrării acestei țări în conflict. Articolul era foarte critic și vehement
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
cotidian. Trebuiau mobilizate pentru a contribui la reușita planului și alte societăți culturale, cum ar fi AGRU și Asociația pentru cultura poporului român din Maramureș (ASTRA Maramureșană) în scopul de "fortificare și accentuare a catolicismului românesc"919. Pentru îndeplinirea scopului enunțat anterior, s-a mizat pe înțelegerea necesității contribuției centrelor de presă și de editură și pe sprijinul, încurajările și "sfatul autoritar al Înalților noștri Arherei cu drept de control și îndrumare asupra membrilor instituțiilor de presă"920. S-a dorit
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
decide cum își va utiliza autoritatea pe care o deține în construirea autonomiei elevului. În cazul în care profesorul nu este suficient de bine pregătit din punct de vedere pedagogic, științific sau psihologic pentru a-și exercita autoritatea în sensul enunțat, relația pedagogică se poate transforma pentru unii elevi în factor perturbator al personalității lor, ducând la inadaptare școlară, abandon școlar, crize psihologice grave. Imaginea „profesorului zbir“, a „profesorului Sfinx“, a „profesorului rigid“, a „profesorului persecutor“, a „profesorului neînțelegător“, a „profesorului
Instituţia şcolară şi formarea adolescentului by Andreea Lupaşcu () [Corola-publishinghouse/Science/1226_a_1882]
-
a răspunde la întrebări atunci când sunt solicitați. Adoptând această atitudine (pasivitatea) ei au mai multe șanse de a evita sau măcar de a reduce criticile venite din partea profesorului. Mai mult intensitatea acestei atitudini sporește în timp. Pentru a demonstra cele enunțate anterior se merită a fi amintite rezultatele unei exercitări efectuate în 1990 printre elevii din clasele a II -a, a IV -a și a VI -a. S-a observat ă elevii cu performanțe scăzute din clasa a VI -a aveau
Instituţia şcolară şi formarea adolescentului by Andreea Lupaşcu () [Corola-publishinghouse/Science/1226_a_1882]
-
adevărul sufletului uman. Dacă versul conferă frumusețe satirei, epigramei sau poemului liric, el devine, în teatru, unde nu este decât un "cache-sottise"86, un josnic artificiu. El scrie, sub formă de notă: "Gândul și sentimentul" trebuie să fie înainte de toate enunțate clar în genul dramatic, opus în asta poemului epic. The table is full, exclamă Macbeth tremurând de groază când vede umbra acelui Banco, a cărui asasinare a ordonat-o acum o oră, luând la masa regală locul ce-i este
by MARIE-CLAUDE HUBERT [Corola-publishinghouse/Science/1110_a_2618]
-
puse erorile și eșecurile culturale din epocă: „Literatura și arta au pregătit un climat. Au pus în circulație principiile specificului nostru național și ale particularismului local, disprețuite până mai ieri de toți doctrinarii reformelor copiate după chipul și asemănarea Occidentului.” Enunțată teoretic, atitudinea tradiționalistă nu va căpăta un caracter dogmatic, ci va rămâne foarte discretă, revista renunțând, în cele din urmă, la orice constrângere ideologică în favoarea promovării valorilor. Așa cum se arată într-un articol de bilanț ( În pragul celui de-al
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289322_a_290651]
-
acordate și prestigiul personal o influență pozitivă asupra mediului politic, să mențină stabilitatea internă, să vegheze la unitatea și consolidarea statului. Or, Înscăunarea cu drepturi ereditare a unui principe dintr-o dinastie occidentală putea Îndeplini mai lesne condițiile mai sus enunțate. Această soluție mai avea și alte avantaje. Ea punea capăt electivității domnului dintre pământeni, fapt ce provocase numeroase fricțiuni În mediile conducătoare, din cauza instabilității domniei și adâncirii rivalităților dintre pretendenții care suprasolicitau tronul cu imense sume de bani. În egală
Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by DUMITRU IVĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1247]
-
Această problemă a condiționat În profunzime planul lucrării. Aflați În fața unei duble exigențe - pe de o parte, de a contextualiza prezentarea diferitelor religii Într-un mod riguros din punct de vedere cronologic, iar pe de altă parte, sacrificând parțial criteriul enunțat mai sus, de a privilegia o prezentare a Întregului care, mai ales În cazul religiilor istorice cu o existență Îndelungată, salvează elementele de continuitate și permanență -, ne-am decis pentru privilegierea acestui al doilea criteriu. Și aceasta convinși fiind că
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
personale a cercetătorului. De la Începuturile epocii elenistice la edictul lui Teodosius din 392 d.Hr., care interzice practicarea cultului păgân, istoria religiei grecești, deși Își menține fizionomia individuală, se intersectează În largă măsură sau măcar merge În paralel, din motivele enunțate mai sus, cu istoria religioasă a lumii antice. Așadar, este cu neputință, cu atât mai mult În spațiul limitat al acestei abordări, să pretindem că oferim un cadru exhaustiv, ca să nu spunem complet. Cu toate acestea, din cauza deosebitei lor importanțe
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
destul de revoluționare pentru a atrage un grup de aderenți dinspre moduri concurente de activitate științifică. În al doilea rând, ele lasă suficient de multe probleme nerezolvate pentru a da ocazia grupului de practicieni să le rezolve. Cele două caracteristici anterior enunțate surprind alte două concepte introduse de Kuhn, cele de știință normală și știința revoluționară. Știința normală înseamnă „cercetare bazată pe una sau mai multe realizări științifice trecute, realizări pe care o anumită comunitate științifică le recunoaște pentru o vreme, drept
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
fie receptivă la modificarea preferințelor indivizilor în cazul în care fiecare alternativă are parte de același sprijin (receptivitatea pozitivă) și că regula de decizie colectivă trebuie să admită orice profile de preferințe individuale (determinarea), când ne uităm la exemplul anterior enunțat, avem o problemă. Ideile noastre despre libertate nu cuprind consultarea majorității în probleme precum alegerea partenerului/partenerei, partea capului pe care ne facem cărarea, cartea pe care o citim, școala la care ne înscriem copiii ș.a.m.d. Așa stând
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
pentru a o prefera apoi unei alternative din sfera personală a unui alt individ pentru care acesta din urmă nu a dat un veto. Argumentul lui Gibbard pentru alienarea drepturilor se bazează pe această idee. Dacă nu respectă condiția anterior enunțată, indivizii își pierd drepturile. Dacă indivizii își pierd drepturile, atunci vor fi alese social doar acele alternative pentru care toți indivizii exprimă o preferință strictă de același sens (adică dacă preferă unanim o alternativă alteia). Cum paradoxul libertarian prezintă o
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
declanșa contracția miometrului și unele modificări ale ionogramei și enzimelor serice ( RUNCEANU L. 1994, 1995). Mecanismele mecanice implicate în procesul parturiției la vacă au la bază legi ale fizicii, dintre care cea mai importantă este legea rezistenței celei mai mici enunțată de GAUSS,KF. Astfel, conform acestei legi fetusul își orientează diametrele în așa fel încât să se realizeze o acomodare cât mai bună pentru a fi supus unei compresiuni minime (MARTIUS, citat de RUNCEANU L., COTEA C., 2001). În acest
Fiziologia şi fiziopatologia parturiţiei şi perioadei puerperale la vaci by Elena Ruginosu () [Corola-publishinghouse/Science/1300_a_1945]
-
stabilă, precizează o arie de interes în această zonă. Un al treilea mod de a preciza diferența este unul estetic, John Reed este printre puținii care a încercat o astfel de disociere, iar teoria sa merită discutată. Cele trei criterii enunțate mai sus trebuie coroborate pentru a obține un rezultat cât mai obiectiv, chiar dacă ceea ce este validat la un nivel, nu trece obligatoriu și la următorul. Ca și în literatură, cel puțin pentru câteva decenii până la Primul Război Mondial, decadentismul și
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
versuri), stanță este tot o strofa În care versurile sunt legate prin Înțeles și printr-o anumită rimă. Specifică Renașterii italiene, o stanță poate avea un număr de versuri variind intre trei și douazeci. Cea mai utilizată dintre toate strofele enunțate mai sus, este catrenul. În poezia modernă nu există noțiunea de strofa, ci de secvență poetică. 3. măsura este numărul de silabe dintr-un vers. Măsura poate fi de la patru, pâna la 15-16 silabe, și chiar mai multe. Măsura și
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]