6,495 matches
-
p. 33. 163 Biserica de la Borzești (jud. Bacău) nu a fost, inițial, zugrăvită. În 2003-2004, Grigore Popescu a pictat integral interiorul, rezervând ciclului ștefanian un spațiu amplu și vizibil, chiar deasupra intrării. În formularea dr. Ioachim Băcăuanul, arhiereu vicar al Episcopiei Romanului, "Borzeștiul reînnoit devine astfel Betleemul lui Ștefan cel Mare și Sfânt, iar Putna, Ierusalimul românesc de unde voievodul veghează de cinci veacuri cum românii își structurează identitatea spirituală și națională [...]" (vezi broșura de prezentare a Complexului Muzeal Borzești, Binecredincioasul Voievod
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
și-au schimbat hotărârea pentru că «iubirea desăvârșită alungă frica» (I In. 4, 18)”<footnote Ibidem, cartea a opta, X, 2-3, p. 324. footnote>. Eusebiu de Cezareea în Istoria bisericească, ne amintește și de fericitul Potin, căruia îi fusese încredințată păstorirea episcopiei de Lyon, fiind atunci în vârstă de peste 90 de ani și foarte slăbit cu trupul, încât din cauza slăbiciunii trupești abia mai sufla, întărindu-se prin râvna duhului de dorința pentru mucenicie, a fost târât și el la tribunal. „Trupul lui
Atitudinea martirilor creștini ai primelor secole în faȚa morȚii. In: Medicii și Biserica. Medicină și Spiritualitate în abordarea pacientului terminal by Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/121_a_138]
-
chiar și Bisericii), era susținută sau cel puțin necombătută de creștini. Dacă această problemă nu ar fi existat, Tertulian nu ar fi adus-o în discuție; antimilitarismul său este și anticreștin, fapt evidențiat de cuvintele de dispreț ale acestuia față de episcopii creștini. Opinia unor istorici potrivit căreia soldații martiri aparțineau doar obiectorilor de conștiință, fără a aparține credinței pur creștine, este considerată neîntemeiată alții, în ciuda apartenenței lor la Africa proconsulară, unde se impusese doctrina antimilitaristă a lui Tertulian mai mult decât
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
moarte. Toate acestea ne confirmă auguștii și cezarii tetrarhiei nu au avut un criteriu unic pe durata persecuției și că fiecare persecutor își dirija acțiunea proprie într-un mediu specific. Maximian a lovit cu precădere soldații; Dioclețian a persecutat îndeosebi episcopii și ecleziasticii, respectând persecuțiile precedente (ale lui Decius și Valerian) care au lovit mai mult în episcopii orientali și africani decât în cei occidentali, deoarece în Orient și în Africa creștinismul era mult mai răspândit și mai bine organizat. Maximinus
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
persecuției și că fiecare persecutor își dirija acțiunea proprie într-un mediu specific. Maximian a lovit cu precădere soldații; Dioclețian a persecutat îndeosebi episcopii și ecleziasticii, respectând persecuțiile precedente (ale lui Decius și Valerian) care au lovit mai mult în episcopii orientali și africani decât în cei occidentali, deoarece în Orient și în Africa creștinismul era mult mai răspândit și mai bine organizat. Maximinus și Maxentius s-au îndârjit împotriva femeilor creștine, violându-le personal sau poruncind să fie violate de
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
a îmbrățișat niciodată creștinismul, cu excepția câtorva acțiuni trecătoare în favoarea Bisericii, a fost considerat inițial creștin, iar mai apoi trădător datorită caznelor la care i-a supus. Cei mai mulți s-au refugiat în pustiuri ori s-au ascuns prin munți, mergând după episcopii și preoții persecutați asemenea soldaților. Ambele categorii, bisericească și militară, formau opoziția cea mai solidă în calea planurilor lui Licinius. Presiunea exercitată de această prigoană a dus la îngroșarea unei mișcări pacifiste care își află originile la începuturile tetrarhiei (293
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
pentru bunul mers al Bisericii. În timpul războiului cu perșii (336-337), s-a gândit la asistența religioasă a soldaților creștini, după cum se îngrijiseră anterior predecesorii săi de soldații păgâni, poruncind să se construiască un fel de capele ambulante. În acord cu episcopii, a încredințat câte una dintre aceste capele preoților și diaconilor pentru desfășurarea riturilor sacre, pentru a obține ajutorul divin și dobândirea victoriei și spre îmbărbătarea soldaților creștini. Aceste demersuri urmăreau înlăturarea obiecțiilor contrare prestării serviciului militar, îndepărtând ideile obiectorilor de
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
se adresa Dumnezeului cerurilor, adică celui al creștinilor; c) glorifica puterea și misticismul riturilor idolatrice, ridiculizând mai apoi păgânismul care își făurea zeii, asemenea meșterului care confecționa păpuși, detestând uzanța de a aduce onoruri divine persoanei împăratului; d) chema unii episcopii din exil, în semn de liberalitate și pentru a pune capăt discordiilor ecleziastice, iar pe ascuns îi întărâta pe ceilalți episcopi opozanți la revoltă, fiind convins că plebea se mișcă numai atunci când este unită; e) interzicea creștinilor să-și înmormânteze
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
Are peste 1200 de piese arheologice în colecțiile Muzeului„Vasile Pârvanʺ din Bârlad; * A publicat numeroase studii și articole în prestigioase reviste din țară: „Studii și cercetări de istorie veche și arheologieʺ, „Thraco Dacicaʺ, „Revista Muzeelorʺ, „Carpicaʺ, „Memoria Antiqvitatisʺ,„Cronica Episcopiei Hușilorʺ, „Acta Moldaviae Meridionalisʺ, „ Zargidava ʺ etc. * 1997 - Antichitățile Elanului, coautor: Costachi Buzdugan, Vaslui, Inspectoratul pentru Cultur ă; * 1998 - A fondat și conduce revista de cultură „Ela nulʺ, ajunsă la nr. 80; * - Comuna Banca. Pagini de monografie, coa utor : Gheorghe
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
și răbdare, iar alta îl îndeamnă către iubirea de Dumnezeu și de aproapele. Așadar, din multe cărți patristice învață omul să trăiască după Evanghelie”<footnote Sfântul Paisie de la Neamț - Viața, învățăturile și minunile, ediție îngrijită de Arhim. Ioanichie Bălan, Edit. Episcopiei Romanului, 2002, p. 21. footnote>. Astfel, scrierile patristice nu au circulat doar în mediul clerical, ci și simplii credincioși, însetați de frumusețea vieții creștine autentice, s-au apropiat cu dor nestăvilit de cunoașterea tezaurului patristic și de însușirea lui, adăpându
Actualitatea şi folosul învăţăturilor Sfinţilor Părinţi. In: Biserica Ortodoxă Română by Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/120_a_155]
-
reciprocă dintre cel progresat duhovnicește și cel ce-l întreabă. Dar aceasta depinde și de cel ce întreabă ...”<footnote Pr. Prof. Dr. Dumitru Stăniloae, notă explicativă nr. 928, la Sfinții Varsanufie și Ioan, Scrisori duhovnicești, în Filocalia ..., vol. XI, Edit. Episcopiei Romanului și Hușilor, 1990, p. 677. footnote> Așadar, vechile pilde de credință, care mărturisesc harul lui Dumnezeu și lucrează la zidirea sufletească a omului, au fost păstrate în scris, „ca prin citirea lor, ca printr-o reprezentare a faptelor, și
Actualitatea şi folosul învăţăturilor Sfinţilor Părinţi. In: Biserica Ortodoxă Română by Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/120_a_155]
-
un copil, de pe teritoriul unui județ, poate să ajungă. În vederea realizării unui asemenea studiu am ales să efectuăm o cercetare mixtă care are ca punct de plecare relația dintre Biserica locului (însemnând formele de conducere ale unei Bisericii: mitropolie, arhiepiscopie, episcopie etc.) și DGASPC din județele țării. În funcție de valorile înregistrate la ancheta psiho-socială desfășurată la nivel național, am efectuat și o cercetare la nivel județean, în cadrul DGASPC Caraș-Severin, în care am evaluat orientarea religioasă a angajaților aparatului propriu al instituției. Astfel
Religiozitatea și instituțiile sociale în România by Ion Petrică () [Corola-publishinghouse/Science/1120_a_2628]
-
exercitarea drepturilor lor și acordarea de sprijin familiei pentru prevenirea situațiilor ce pun în pericol securitatea și dezvoltarea copilului. Biserica, în România, este implicată în foarte multe proiecte în ceea ce privește asistența socială. Ea dezvoltă consistent și profesional sectorul filantropico-social din cadrul fiecărei episcopii astfel încât, după ieșirea întregii societăți românești de sub influența comunismului, putem vorbi de o implicare mai profesionalizată a Bisericii în domeniul asistenței sociale, dincolo de latura întrajutorării semenului pe care o deține a priori. În cadrul școlilor teologice cu tradiție și nu numai
Religiozitatea și instituțiile sociale în România by Ion Petrică () [Corola-publishinghouse/Science/1120_a_2628]
-
regim de urgență etc. fie a locurilor de rugăciune, fie a capelelor, fie a bisericilor. 3. Dacă există parteneriate / convenții de colaborare (adică acte oficiale în vederea realizării de colaborări) între DGASPC-ul unui județ și forma reprezentativă a Bisericii (adică episcopie, arhiepiscopie, mitropolie) în județul respectiv. În ceea ce privește designul metodologic al anchetei psiho-sociale, aplicată la nivelul României în vederea culegerii informațiilor pentru studiul nostru cu privire la relația DGASPC Biserica locului, avem următoarele date: 1. Lot subiecți: ancheta psiho-socială cu aplicare de chestionar cu întrebări
Religiozitatea și instituțiile sociale în România by Ion Petrică () [Corola-publishinghouse/Science/1120_a_2628]
-
-uri și Biserica locală la nivelul României, potrivit cu expunerea grafică, arată în felul următor: Graficul 10. Relația DGASPC-urilor cu Biserica locului la nivelul României Privitor la relația DGASPC-urilor cu Biserica locului (însemnând legături între DGASPC și parohii, protopopiate, episcopie, arhiepiscopie, mitropolie), avem ca și rezultate ale cercetării următoarele valori: În privința parteneriatelor/convențiilor de colaborare 29 dintre DGASPC-uri au întocmite astfel de acte oficiale cu Biserica locului, însemnând ca procent 62%. Referitor la simple colaborări (adică la colaborări fără
Religiozitatea și instituțiile sociale în România by Ion Petrică () [Corola-publishinghouse/Science/1120_a_2628]
-
Există la centrele de plasament Beneficiarii merg la biserica din apropiere Nicio legătură x Relația DGASPC cu Biserica/ Unitatea de cult a locului Parteneriate Simple colaborări Nicio colaborare x Potrivit acestor răspunsuri, în relația DGASPC Vâlcea cu Biserica locului (însemnând episcopie, protopopiate și chiar parohii), nu există nicio colaborare oficială care să aibă conținut juridic sau simplă înțelegere verbală bilaterală. Apar, în schimb, două lucruri discutabile: 1. preotul voluntar; 2. beneficiarii centrelor de plasament care merg la slujbe la bisericile din
Religiozitatea și instituțiile sociale în România by Ion Petrică () [Corola-publishinghouse/Science/1120_a_2628]
-
ci care are o legătură cu forurile superioare de conducere ale Bisericii. Spre exemplu, există foarte multe cazuri atunci când un tânăr absolvent de teologie poate fi hirotonit ca preot misionar în cadrul unor instituții de conducere ale Bisericii, cum sunt protopopiatul, episcopia etc. Dacă se realizează parteneriate între DGASPC și instituțiile eclesiale amintite anterior, în această situație, persoana de legătură dintre cele două instituții devine preotul misionar care se află prezent cu program în cadrul instituțiilor de ocrotire a copilului fără a fi
Religiozitatea și instituțiile sociale în România by Ion Petrică () [Corola-publishinghouse/Science/1120_a_2628]
-
mitropolitul Timișoarei era într-un fel rudă aproximativă cu familia noastră. Îl cunoscusem pe vremea când era seminarist și eu copil de vreo 4 ani, la Caransebeș, dar asta nu conta. De asemenea, cunoscusem pe unu-l sau doi dintre episcopii uniți și miaduc aminte de eu tot copil de 56 ani fiind o întâlnire cu episcopul Suciu din Oradea, care s-a purtat eroic în închisoare, unde a și pierit, și care era o figură luminoasă și energică. Cum spun
by Vasile Boari, Natalia Vlas, Radu Murea [Corola-publishinghouse/Science/1043_a_2551]
-
sprijineau Clauza pentru România. Deși nici unul dintre ei nu a venit să pledeze în fața Comitetului, Senatul a primit scrisori de la Barbu Niculescu, de la Fundația Culturală Româno-Americană, părintele Mihai Iancu, din Comitetul pentru Apărarea Transilvaniei din România și Valeriu Anania, de la Episcopia Ortodoxă Română din America. Cea mai mare parte a susținătorilor Clauzei pentru România erau, ca și în 1975, reprezentanți ai marilor companii comerciale. Cei doi martori cheie erau Mark Sandstrom, din Consiliul pentru Comerțul Est-Vest și Milton Rosenthal, din Consiliul
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
organizată din punct de vedere bisericesc regiunea sa natală în perioada sfârșitului de secol IV și începutului de secol V. Există numeroase știri antice care vorbesc despre existența unui singur episcopat la Tomis pentru întreaga provincie în această perioadă. Documentar, Episcopia Tomisului este atestată abia în anul 369însă și înainte de această dată sunt amintiți episcopi la Tomis în acte martirice, sinaxare: Evanghelicus, Efrem, Tit (Titus), Marcu (Marcus Tomensis). Bretanion (Vretanion sau Bretanio) este amintit în Istoria bisericească a lui Sozomen ca
Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică de la Dunăre şi mare din primele şase secole creştine by Nechita Runcan () [Corola-publishinghouse/Science/1595_a_3161]
-
din scriitorii bisericești: Teodor de Mopsuestia și Teodoret de Cir. Pe la anul 449 este atestat în scaunul episcopal tomitan episcopul Alexandru care, la fel ca și înaintașii săi, a păstrat dreapta credință într-o perioadă de adânci frământări. Pe la 458 episcopia Tomisului avea ca titular un alt episcop, pe Teotim II, care se implica în lupta împotriva ereziei monofizite Toată această serie de episcopi tomitani dovedește calitatea deosebită a vieții creștine din Scythia Minor și legăturile intense cu Constantinopolul și întreaga
Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică de la Dunăre şi mare din primele şase secole creştine by Nechita Runcan () [Corola-publishinghouse/Science/1595_a_3161]
-
este un dar al lui Dumnezeu și înfierând susținerea lui Faust, potrivit căreia credința este în noi înșine. Controversată în antichitate, la început neacceptată, dar mai târziu acceptată și de Roma la cererea împăratului Justinian (534), bine primită și de episcopii africani, provocând reacții diverse în general, doctrina hristologică și îndeosebi formula „Unul din Treime a suferit cu trupul” era printre primele manifestări ale neocalcedonismului, punând accent pe Logos, îndepărtându-se puțin de hristologia simetrică a antiohienilor și reluând oarecum ideea
Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică de la Dunăre şi mare din primele şase secole creştine by Nechita Runcan () [Corola-publishinghouse/Science/1595_a_3161]
-
DIN SECOLELE IV-VI MISIONARI ȘI TEOLOGI DE SEAMĂ ÎN SPAȚIUL DANUBIANO-PONTIC Dacă monahii Sfântul Ioan Casian, Dionisie Exiguul și Ioan Maxențiu și-au elaborat teologia în afara Scythiei Minor, în centre ca Bizanțul, Roma sau mănăstirea Sfântul Victor de lângă Marsilia, episcopii locali, deși erau membri ai Sinodului Patriarhiei de Constantinopol, unde participau la sesiunile de lucru, își desfășurau cea mai mare parte a activității lor în cuprinsul propriilor eparhii. Permanentul lor contact cu capitala imperiului și cu personalități creștine de înalt
Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică de la Dunăre şi mare din primele şase secole creştine by Nechita Runcan () [Corola-publishinghouse/Science/1595_a_3161]
-
suspende pedeapsa. Bretanion era capadocian de origine și-l avea ca model de viețuire și teologhisire pe Sfântul Vasile cel Mare. După aprobarea hotărârilor celui de al II-lea Sinod ecumenic din 381 împăratul Teodosie cel Mare a desemnat pe episcopii ortodocși de nivel deosebit și a cerut ca ierarhii din Tracia și Scythia Minor să păstreze comuniunea de credință cu episcopii Terențiu de Tomis și Martyrius de Marcianopolis. Acest fapt demonstrează că acest episcop tomitan era o autoritate în materie
Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică de la Dunăre şi mare din primele şase secole creştine by Nechita Runcan () [Corola-publishinghouse/Science/1595_a_3161]
-
abatelui Gaudențiu. Șederea la Constantinopol a coincis cu vremea în care a arhipăstorit Patriarhul Eufimie (490-496). În această etapă a vieții sale, Dionisie Exiguul avea deja reputația unui precoce și erudit teolog. Regele barbar și analfabet, Theodoric cel Mare apăsa Episcopia Romei, care trecea printr-o etapă de sărăcie amară și nenumărate umilințe îndurate cu smerenie creștină și cu speranță. Papa Gelasius I (492-496), episcopul Romei îl cheamă insistent pe Dionisie să vină în Italia. Renumele cunoașterii limbilor greacă și latină
Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică de la Dunăre şi mare din primele şase secole creştine by Nechita Runcan () [Corola-publishinghouse/Science/1595_a_3161]