5,096 matches
-
octombrie-30 septembrie a anului următor) autoritatea națională competența, care întreține baza de date națională, va elabora publicații cu rezultatele controlului oficial. Articolul 59 Anexele nr. 1-9 fac parte integrantă din prezentele norme tehnice. Anexă 1 ------- la normele tehnice ------------------ PRINCIPALELE ANOMALII EREDITARE LA PORCINE 1. Atrezia ani: orificiul anal neperforat 2. Herniile ombilicale și ingvino-scrotale: hernii vizibile la naștere sau până la înțărcare 3. Polidactilia sau minidactilia: prezenta a 1-2 degete suplimentare sau existența numai a unui deget, indiferent de numărul membrelor la
NORME TEHNICE din 29 octombrie 2002 privind aprecierea porcinelor de reproducţie. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/145920_a_147249]
-
impozită - a impune, a prevedea perceperea unui impozit; 64.2. impozitare - acțiunea de a impozită; 64.3. impozabil(a) - care poate fi sau care este supus(a) unui impozit. 65. Indiviziune - noțiune care în materia lichidării succesiunii este rezultatul transmisiunii ereditare a bunurilor succesorale, drepturi neindividualizate și care nu pot fi determinate decât prin operațiunea partajului; nimeni nu poate fi obligat a rămâne în indiviziune; drept de proprietate pe care două sau mai multe persoane îl au, pe cote-părți, asupra unor
NORMA din 13 noiembrie 2002 - (*actualizată*) pentru aplicarea Ordonanţei Guvernului nr. 36/2002 privind impozitele şi taxele locale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/146295_a_147624]
-
va reacționa la fel în situații identice; programarea mentală este parțial unică și parțial comună și altor indivizi; componenta unică și componenta comună provin din cele trei niveluri ale programării mentale și sunt determinate de măsura în care acestea sunt ereditare sau însușite (tabelul 11.1.). Programarea mentală colectivă, necesară în determinarea grupului organizațional, are la bază valoarea colectivă. Pornind de la preceptul că o valoare este o tendință puternică a omului de a prefera o anumită situație alteia, valoarea colectivă presupune
Concepte specifice managementului modern în organizaţiile Sportive by Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/719_a_1302]
-
o asamblare a valorilor individuale astfel încât să se formeze un sistem care să acționeze în cadrul unei ierarhii a valorilor determinată de necesitățile organizaționale. Acțiunea managementului organizației sportive pentru crearea valorilor colective necesare se bazează pe: determinarea componentelor programării mentale moștenite (ereditare) și impuse de societate în funcție de specificul organizațional; normele societății, care asigură stabilitatea organizațiilor și fundamentul organizării acestora; factorii mediului extern (economici, politico juridici, sociali, tehnologici) care constituie și originea normelor societății; descoperirile științifice, forțele naturii și ale omului care influențează
Concepte specifice managementului modern în organizaţiile Sportive by Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/719_a_1302]
-
al omului, având la bază variate forme de transmitere a experienței acumulate de întreaga specie umană în timp și spațiu. Învățarea începe odată cu nașterea, copilul reacționând cu precădere la stimuli ce acționează direct asupra organismului, formându-și primele reflexe înnăscute, ereditare: alimentare, apărare, orientare, investigare. Odată cu învățarea limbajului din mica copilărie, se instalează reacțiile - cuvinte și reacții verbale la stimuli neverbali. Are loc mai întâi învățarea neintenționată, ludică și apoi, în perioada preșcolară și școlară, învățarea intenționată, acționând capacitatea de analiză
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
activi și încet, dar sigur, ei sunt recuperați atât din punct de vedere al limbajului cât și intelectual și moral. Ei își însușesc valorile științei, creându-se pe sine prin valori, într-un ritm propriu, pe măsura dotației, a nucleului ereditar, al temperamentului și aptitudinilor sale, în special a inteligenței. Credem că e bine venită precizarea făcută de R. Dottrens: „Munca individualizată nu constă în efectuarea individuală a aceleași munci de către toți, ci în a alege pentru fiecare munca specifică ce
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
depistate au fost: dislalii, disfazii, alalii, dislexiidisgrafii, disfonografii, dizortografii, logonevroze de diverse tipuri și complexitate, cu sau fără tulburări intelective, sau asociate cu fenomene de suferință cerebrală. Tulburările de limbaj au o etiologie multifuncțională: factori psihici, factori sociali, pedagogici sau ereditari. De aceea pentru marea majoritate a cazurilor depistate menționăm corelarea tulburărilor de limbaj cu manifestări nevrotice și reactive, sechele, encefalopatie infantilă, maladia lui Down, instabilitate psihomotorie etc. Alte tulburări sunt o urmare a unor afecțiuni somatice cronice cu răsunet negativ
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
procentaj mai scăzut cea organică. Ca etiologie amintim: deficitul de inervație a neuronului motor periferic, ceea ce explică apraxia și lenea fono-articulatorie; lipsa auzului fonematic și a atenției auditive ca urmare a unui deficit neurologic sau a unor tulburări gnozice; condiționări ereditare mai ales malformațiile unor elemente fono-articulatorii (limbă, buze, palat, cavitate nazală). Mai amintim drept o cauză a tulburărilor sesizate, slaba preocupare educativă pentru formarea și dezvoltarea limbajului din partea familiei. S-au semnalat tulburări de limbaj pe fond de hipoacuzie de
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
fi eliminate spontan ori prin preocuparea sporită din partea familiei și a educatoarei, până la 5 ani. Această încetinire în procesul de maturizare neuro și psihofiziologică poate fi consecința unor afecțiuni somatice mai grave și prelungite, poate fi consecința unui ritm propriu, ereditar de maturizare. Oricare ar fi substratul etiologic, din cele arătate mai sus, întârzierea simplă se exclude din patologia limbajului și vorbirii. Întâlnim însă adesea o întârziere gravă care persistă și după 3 ani caracterizată printr un vocabular sărac, incapacitate fonetică
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
iar pe de altă parte viteza cu care se alternează schemele motorii). Tot în aceste întârzieri grave se întâmplă ca acuitatea și puterea de discriminare a sunetelor slabe de înaltă frecvență să se dezvolte mai târziu, datorită unui factor dismaturativ ereditar sau lezional, ceea ce condiționează substituiri de sunete chiar în cazul când copilul are posibilitatea rostirii corecte a tuturor sunetelor limbii în mod izolat. Pe măsură ce se maturizează capacitatea de discriminare auditivă, de diferențiere a sunetelor, copilul ajunge să înlăture substituirile neadecvate
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
este alimentată de imobilitatea structurilor verbale dar și de tulburările de articulare, dislalice, de ritm sau de lipsa omogenității în lateralizare, stângăcia însoțită de o lateralizare încrucișată, de tulburări spațio temporale, care la rândul lor sunt condiționate de afecțiuni corticale ereditare și foarte rar de didactogeniile concretizate într-o metodologie instructiv-educativă neadecvată. Precizez că în cazul lateralizării, criteriul după care se stabilizează emisfera dominantă este în funcție de organizarea funcțională între sistemele aferente și eferente ale fiecărui om. Atât limbajul, operațiile motorii și
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
tulburării, și metodele și durata terapiei vor fi mai simple sau mult mai complexe, iar durata mai îndelungată. Toate acestea sunt condiționate și de etiologia cazului, de simptomatologia și stadiul de formare al personalității logopatului. Debilul mintal, având un fond ereditar adesea carențat, cu un echilibru organic și funcțional lezat, are o rezistență psihică scăzută, adesea însoțită de o instabilitate psiho-motorie, ceea ce constituie o mare piedică în realizarea evoluției terapiei. De aceea pentru realizarea progresului se recomandă și utilizează terapia individualizată
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
avea loc o fază normală, apoi iarăși blocaje, ajungând să se constituie un stereotip verbal patologic sub aspectul ritmului și fluenței vorbirii. Unii autori consideră acestea ca o urmare a imitației în familiile bâlbâiților, ceea ce presupune și o cauză congenitală (ereditară). Seeman consideră că 1/3 din numărul bâlbâiților o moștenesc. Sigur că s-ar putea transmite anumite trăsături ale excitabilității, dezorganizarea psihomotorie, care să-l predispună pe copil la bâlbâială, dar trebuie să mai existe și alți factori nocivi. Este
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
o constituie acizii nucleici. Nucleoproteinele sunt răspândite în toate celulele vii vegetale și animale, în virusuri, bacterii și constituie componentele esențiale din nucleele celulare, citoplasma celulară, în special ribozomi. Aceste heteroproteine au rol important în biosinteze proteinelor, în transmiterea caracterelor ereditare și în diviziunea celulară. Prin hidroliza chimică sau enzimatică a nucleoproteinelor se obțin macromolecule de acizi nucleici și de proteine globulare bazice (protamine și histone) Capitolul 5 CHIMIA ACIZILOR NUCLEICI Acizii nucleici sunt compuși macromoleculari ce reprezintă polimeri ai unor
Chimie biologică by Lucia Carmen Trincă () [Corola-publishinghouse/Science/701_a_1306]
-
deosebesc între ei prin succesiunea mononucleotidelor și prin reprezentarea lor cantitativă. Datorită acestor diferențe structurale (-numărul, secvența și proporția mononucleotidelor) ADN este considerat o biomoleculă informațională. Secvența nucleotidelor determină în ADN codul genetic și asigură transmiterea, păstratea și exprimarea caracterelor ereditare. 5.2.2.2 Structura secundară a ADN se referă la organizarea tridimensională, spațială a lanțului polinucleotidic. În anul 1953 Watson și Crick au propus modelul de structură secundară a ADNlui, pentru care în 1962 au primit premiul Nobel. Conform
Chimie biologică by Lucia Carmen Trincă () [Corola-publishinghouse/Science/701_a_1306]
-
biosinteza proteinelor 5.3. Funcțiile biologice ale acizilor nucleici Experiențele efectuate de Avery, Mac Leod și Mc Carty (1994) au confirmat ipoteza privind funcția genetică a acizilor nucleici și au demonstrat că ADN este purtătorul informației genetice, a totalității caracterelor ereditare care se transmit din generație în generație. Structura spațială dublu catenară a ADN reprezintă baza moleculară a procesului de autoduplicare și explică de ce ADN este unicul substrat chimic al eredității. În acest proces fiecare din cele două catene de ADN
Chimie biologică by Lucia Carmen Trincă () [Corola-publishinghouse/Science/701_a_1306]
-
celulare, iar moleculele noi de ADN conțin câte o catenă provenind din molecula parentală și câte o nouă catenă complementară cu prima rezultată din procesul de biosinteză. În acest fel replicarea fiind semiconservativă, se asigură constanța conservării și transmiterii caracterelor ereditare din generație în generație. Autoduplicarea reprezintă prima cale de transmitere a informației genetice de la ADN(molecule parentale) la ADN (molecule fiice). Cea de a doua cale de transmitere a informației genetice o reprezintă transferul acesteia de la ADN la sistemul de
Chimie biologică by Lucia Carmen Trincă () [Corola-publishinghouse/Science/701_a_1306]
-
a gândirii convergente și de analiză. După Andrei Cosmovici (11) sunt tot trei categorii de factori ai creativității, dar într-o altă structurare: 1) Factori intelectuali: imaginația, fluiditatea, flexibilitatea, originalitatea, memoria, gândirea; 2) Factori de personalitate: aptitudini ale persoanei, predispoziții ereditare, acumularea de informații, experiență, muncă, pregătirea generală, experiența directă și indirectă, motivația, dorințe, aspirații, sentimente, pasiunea creației, efortul realizării prin voință, perseverență, sensibilitate, ușurința de a rezolva situații deosebite, atitudinea creativă; 3) Factori externi: influența mediului ambiant, social; stimulentul material
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1327]
-
în: aptitudini generale (inteligența, aptitudinea școlară) și aptitudini specifice, profesionale (artistice, tehnice, organizatorice, sportive, matematice, etc.). M. Stoica consideră că aptitudinile sunt rezultatul interacțiunii unor factori externi (în primul rând procesul însușirii logice și creative a cunoștințelor) și interni (dispozițiile ereditare, interese, motivații, aspirații, ideal, atitudini, inteligență, etc.). Trebuie să mai subliniem un aspect, menționat și de I. Radu (24), anume că o aptitudine sau alta nu se raportează strict la un domeniu delimitat al performanței, al reușitei. Aceeași aptitudine poate
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1327]
-
de 40-70 dB), severă (pierdere de auz de 70-90 dB) și profundă (anacuzie/cofoză, surditate, pierdere de auz de peste 90 dB). 3. După lateralitate, avem: deficiențe unilaterale și deficiențe bilaterale. 4. După momentul apariției deficienței, au fost clasificate tipurile: deficiențe ereditare (anomalii cromozomiale, transmitere genetică), deficiențe dobândite; sau deficiențe prenatale, perinatale (neonatale) și postnatale. Deficiențele de vedere, prin varietatea tipologică și prin consecințele asupra vieții psihice și sociale a persoanei, au o mare influență asupra calităților relațiilor respectivei persoane cu factorii
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1327]
-
un efort comun care să antreneze atât părintele, cât și educatorul, alături de specialiștii cu preocupări în domeniu. Deficiențele asociate/multiple Autismul Tulburările asociate autismului au o cauzalitate nu pe deplin lămurită, considerându-se că ele sunt datorate fie unei predispoziții ereditare, fie unui complex de factori ce determină o serie de afecțiuni la nivelul creierului, fie, chiar, unor factori psihogeni, mai ales în cazul copiilor privați de afectivitate în primii ani de viață. Copiii cu tulburări în spectrul autist pot avea
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1327]
-
precum și departajarea inechitabilă a copiilor doar pe considerente de restricții de participare și limitare de activitate. Istoria, trecută și prezentă, ne ajută să susținem că deficiența, dizabilitatea, nu sunt condiții menite să condamne persoana la inutilitate și nerealizare. 3.1. Ereditar și dobândit în domeniul creativității și aptitudinilor copilului cu dizabilități între ereditate și creativitate există o legătură incontestabilă, care nu poate fi tăgăduită nici de cei mai fanatici adepți ai totalitarismului educațional sau social în genere. Dacă orice om de
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1327]
-
adică nici unul! Prin urmare, este firesc să evidențiem rolul deosebit al eredității în creativitate. I. Nicola (12, p. 82) definește, astfel, conceptul: . Am reprodus definiția de mai sus in extenso pentru a accentua, astfel, asupra faptului că mecanismul de transmisie ereditară stă la baza a ceea ce numim unicitatea fiecărui individ. Domeniul geneticii rămâne, în continuare, deschis. Știm că substratul material al eredității este format din cromozomi, gene și acizi nucleici, dar încă nu pot fi precizate exhaustiv funcțiile particulare ale fiecărei
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1327]
-
speciei, iar alta privind determinarea particulară a individului. Ereditatea fizică este mai stabilă, mai greu de influențat prin mediu, pe când cea psihică poate constitui obiectul cercetărilor pedagogice și influențelor educative. Pentru aceasta ar fi esențial să cunoaștem, concret, rolul factorilor ereditari în cadrul fenomenelor psihice, însă, întrebându-se: , C. Maximilian răspunde: (apud I. Nicola, op. cit.). însușirile psihice sunt considerate premise ereditare asupra cărora factorii de mediu (și de educație) vor acționa cu eficiență, dat fiind caracterul lor nediferențiat. în domeniul artistic, elementele
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1327]
-
pe când cea psihică poate constitui obiectul cercetărilor pedagogice și influențelor educative. Pentru aceasta ar fi esențial să cunoaștem, concret, rolul factorilor ereditari în cadrul fenomenelor psihice, însă, întrebându-se: , C. Maximilian răspunde: (apud I. Nicola, op. cit.). însușirile psihice sunt considerate premise ereditare asupra cărora factorii de mediu (și de educație) vor acționa cu eficiență, dat fiind caracterul lor nediferențiat. în domeniul artistic, elementele ereditare par a fi mult mai stabile, mai rezistente, Marin Stoica (17, pp. 65-66) dând și exemple în acest
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1327]