12,062 matches
-
stabilită în acest caz pe baze strict empirice. Ea nu oferă, în consecință, nici o garanție că în alte societăți clasa socială nu este în mod efectiv un factor determinant al natalității. Relația caracteristici personale-sărăcie. De multe ori, presupunerea unor cauze eronate nu se datorează în primul rând unor relații empirice care pot induce în eroare, ci ideologiei, prejudecăților colective ce se sprijină pe unele evidențe empirice, dar tendențios interpretate. Tom Burns (1970) oferă un exemplu clardin acest punct de vedere. Teoria
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
care îl produce în modconstant și, în consecință, ar putea să îi fie cauză. Formularea de ipoteze cauzale se realizează deci prin selectarea din fenomenele empirice care însoțesc fenomenul de explicat. O asemenea idee se fundează însă pe o presupoziție eronată: termenii relației cauzale, cauza și efectul, sunt dați în experiență înainte și independent de formularea ipotezelor cauzale. Problema este doar de a-i selecta dintre celelalte date ale experienței. În experiența noastră „naturală” sunt date fenomenele cauză și efect, amestecate
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
oferă posibilitatea selectării acelor strategii capabile efectiv să realizeze modificări majore în fenomenul efect și a eliminării acelora care nu pot produce decât efecte neînsemnate. Nedistingerea cu claritate între o teorie abstractă și o teorie contextuală duce adesea la poziții eronate. Multe teorii explicative se constituie ca teorii predominant contextuale, sugerând însă că sunt teorii universale, abstracte. Cristalizându-se în interiorul unui context social particular, ele iau ca dați o serie de parametri structurali fundamentali (distribuția proprietății, tipul de stratificare socială, nivelul
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
subsisteme, cu sistemele cu care se învecinează. Starea reală a unui sistem social nu poate fi deci integral dedusă din logica sa internă autonomă. Ea reprezintă rezultanta suprapunerii și interferenței dintre o mulțime de sisteme. Presupoziția autonomiei nu este însă eronată. Ea descrie o tendință reală. În lipsa unor factori perturbatori sau împotriva acestora, orice sistem va tinde să-și promoveze propria sa logică, crescându-și gradul de sistemicitate, de autonomie. Presupoziția autonomiei funcționale nu este deci nerealistă. Ea face posibilă descrierea
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
subiectul care mediază relația cauzală, nu se mai poate explica mecanismul producerii acesteia. În acest caz, explicația funcțională poate avea rolul de model explicativ al relației cauzale. Pe de altă parte, o asemenea punere între paranteze poate să genereze ipoteze eronate. Să observăm că relația cauzală analizată aici ia în considerare intrările (condițiile - cauza) și ieșirile (comportamentul sistemului - efectul) unei cutii negre (sistemul) fără a face vreo presupoziție asupra a ceea ce se întâmplă în interiorul ei. Formularea unei legi cu privire la relația dintre
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
1980) în analiza pe care o întreprinde asupra etnicității. Mult timp, remarcă el, s-a crezut că etnicitatea va descrește rapid în societatea modernă, înalt industrializată. Ultimele decenii au scos însă în evidență faptul că o asemenea așteptare a fost eronată. Manifestările etnice nu numai că au persistat, dar adesea s-au accentuat în mod dramatic, ducând la conflicte ce au zguduit din temelii respectivele colectivități. Explicația acestei tendințe poate fi găsită la nivelul logicii etnicității înseși? Adoptând un punct de
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
în mod dramatic, ducând la conflicte ce au zguduit din temelii respectivele colectivități. Explicația acestei tendințe poate fi găsită la nivelul logicii etnicității înseși? Adoptând un punct de vedere de factură marxistă, Williams argumentează că o asemenea interpretare ar fi eronată. Solidaritatea etnică reprezintă în mod primordial un răspuns la discriminările social-economice structurale. Cu puține excepții, etnicitatea devine politic manifestă doar atunci când liniamentele diferențierii etnic-culturale coincid cu sau sunt utilizate ca bază a stratificării sociale, drept criteriu al distribuirii inegale a
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
falsă, mistificată) a procesului social spontan. Oamenii sunt puși în mișcare de forțe obiective, de condițiile social-economice în care trăiesc. În măsura în care activitatea socială este - utilizând un concept fundamental introdus de Marx - spontană, conștientizarea acestei activități este, în mod inevitabil, neadecvată, eronată. În textul la care m-am referit mai înainte, Engels definea ideologia tocmai ca pe o asemenea conștientizare eronată, care este supraadăugată procesului spontan („altfel, preciza Engels, n-ar fi un proces ideologic”). Ideologia este, în acest sens, o conștientizare
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
trăiesc. În măsura în care activitatea socială este - utilizând un concept fundamental introdus de Marx - spontană, conștientizarea acestei activități este, în mod inevitabil, neadecvată, eronată. În textul la care m-am referit mai înainte, Engels definea ideologia tocmai ca pe o asemenea conștientizare eronată, care este supraadăugată procesului spontan („altfel, preciza Engels, n-ar fi un proces ideologic”). Ideologia este, în acest sens, o conștientizare neștiințifică (fiind realizată cu mijloacele conștiinței comune sau teoretice speculative, preștiințifice) a activității sociale și, din acest motiv, inevitabil
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
spontan („altfel, preciza Engels, n-ar fi un proces ideologic”). Ideologia este, în acest sens, o conștientizare neștiințifică (fiind realizată cu mijloacele conștiinței comune sau teoretice speculative, preștiințifice) a activității sociale și, din acest motiv, inevitabil neadecvată. Sursa caracterului „fals”, „eronat” al ideologiei, în acest sens particular, este de ordin cognitiv, epistemologic: cunoașterea comună, cât și cea teoretică speculativă nu au instrumente suficient de puternice pentru a descifra mecanismele și legile care guvernează procesele sociale; de aceea, ele oferă o imagine
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
sociologice și, în mod special, a aplicării lor este dependentă de volumul total al cercetării sociologice existente în respectiva colectivitate. Mitul savantului singuratic care poate să influențeze semnificativ activitatea unui sistem social este, mai mult decât în alte domenii, complet eronat în sociologie. Fiecare colectivitate trebuie să dețină un sistem de cercetare suficient de amplu, atât pe ansamblu, cât și în fiecare dintre domeniile de cercetare importante. Aceasta reprezintă o condiție absolută atât pentru asigurarea unei dinamici satisfăcătoare a științei (producerea
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
în masa sistemelor, documentare, mass-media, discuții particulare. Sunt difuzate mai multe tipuri de cunoștințe. În primul rând, modelele teoretice. În constituirea și funcționarea sistemelor sociale, actorii acționează pe baza unor „teorii”. Acestea sunt cel mai adesea imagini simplificate sau chiar eronate („mituri”). Corectarea acestor „teorii” comune și înlocuirea lor cu teorii cu un grad mai ridicat de elaborare și adecvare sunt de natură să producă modificări majore în însuși comportamentul sistemelor. Una dintre problemele cruciale ale organizării și conducerii întreprinderilor o
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
aduce sociologul la perfecționarea activității unui sistem social este clarificarea obiectivelor acestuia. De multe ori, sistemele sociale sunt tentate să considere că obiectivele lor sunt clare și doar mijloacele de atingere a lor sunt problematice. O asemenea poziție este însă eronată. Obiectivele (finalitățile) sistemelor sociale nu sunt date neproblematic în conștiința lor practică; nu se poate presupune că ele sunt clar și adecvat definite, dincolo de orice discuție. Ele sunt luări de cunoștință fragile, perfectibile; mai mult, ele trebuie concepute a fi
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
Științele analizate aici pornesc de la presupoziția că obiectul lor de cercetare are o anumită constanță în timp și deci poate fi cercetat în secțiunea prezentului, făcând abstracție de istoria sa trecută și de dinamica sa posibilă în viitor. Ar fi eronat să considerăm că științele obiectivelor individuale ar avea doar o funcție descriptivă. Deși descrierea reprezintă operația cea mai importantă pe care o realizează, ele îndeplinesc totodată și o funcție explicativă. De exemplu, problema nu este de a descrie configurația actuală
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
constitutiv al formulării legilor generale. * În acest capitol am încercat să demonstrez că dimensiunea timp are un rol important în organizarea cunoașterii. Există efectiv discipline atemporale și discipline temporale. Dacă perspectiva temporalității este distinctă în analiza unor sisteme, ar fi eronat totuși să trasăm granițe rigide. În sociologie, de exemplu, cu greu am putea vorbi despre o știință generală atemporală și o știință generală temporală. Teoria evoluției sociale reprezintă mai degrabă un capitol al teoriei generale a societății. Am utilizat aici
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
pună în evidență serii cauzale complete, în primul rând, elementele inițiale care declanșează întregul proces determinativ, și nu numai un moment al acesteia. O știință care s-ar mulțumi să explice ploaia prin existența norilor pe cer, evident, nu este eronată, dar neinteresantă. Problema care merită realmente toată atenția este determinată de evenimentele care generează întreaga serie cauzală: ce condiții duc la formarea norilor într-o anumită zonă care, la rândul lor, produc ploaia? Într-o situație similară se află demersul
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
primul rând, el este fundat pe un mecanism de selecție centrat pe feedback, pe experiența acțiunii și care poate fi mult mai eficace decât selecția pe bază de cunoștințe, ca în cazul deciziei. O decizie adoptată pe baza unor cunoștințe eronate poate duce la catastrofe, în timp ce feedbackul cibernetic este un selector cu un grad ridicat de exactitate. În al doilea rând, nepresupunând pentru funcționarea sa cunoștințe decât într-un sens limitat, el poate funcționa eficient și la niveluri scăzute de cunoaștere
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
înalt discutabil, rezultatul pentru alegerea în cauză poate fi echivalent din punctul de vedere al probabilității de a face alegerea cea mai bună. Este cazul mulțimii de strategii utilizate la jocurile de noroc și care, comparate cu modelele probabiliste, sunt eronate în mod absolut. În unele cazuri însă, ele se dovedesc a fi proceduri de alegere pur aleatorii. Acum putem reveni la întrebarea noastră: este sau nu justificat riscul de a continua explorarea alternativelor în condiții de incertitudine accentuată sau ar
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
în logica formală. Dacă autorii acordă teoriilor învățării un rol fundamental în obținerea de „scheme” ale gândirii iraționale, scheme care funcționează apoi în mod automat, notăm că, la nivelul propunerilor lor terapeutice, este vorba despre înlocuirea acestor modalități de gândire eronate cu soluții alternative care, de această dată, țin de logica formală. Ne putem întreba de unde provine această admirație exagerată a terapeuților care practică terapiile comportamentale pentru abordările cognitive, oricare ar fi, de altfel, variantele la care se referă aceștia. Este
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
ideea potrivit căreia gândirea are propriile sale procese de verificare care nu necesită o revenire sistematică la verificări concrete. In consecință, o funcționare cognitivă valabilă are nevoie de mijloacele cu care să facă diferența dintre o gândire corectă și una eronată. Aceste verificări sunt realizate cu ajutorul activităților de reflexie care sunt judecăți în legătură cu alte judecăți (reguli logice), prin raportare la experiența directă, prin captarea comportamentelor, ideilor, regulilor rezultate din cultura în care trăim (modelare simbolică). Sigur, la fiecare nivel, eroarea este
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
prin raportare la experiența directă, prin captarea comportamentelor, ideilor, regulilor rezultate din cultura în care trăim (modelare simbolică). Sigur, la fiecare nivel, eroarea este posibilă, fie din cauză că regulile logice sunt încălcate, fie deoarece faptele externe sunt captate cu o selectivitate eronată, fie datorită faptului că însăși referenții sociali sau culturali sunt discutabili. In cazul unei astfel de erori, se ajunge la unele „distorsiuni cognitive” care pot afecta un registru comportamental sau ansamblul conduitelor. Conceptul eficienței personale Intr-un articol apărut în
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
care se bazează teoria și practica în modelul lui Beck ar putea să se rezume astfel: - percepțiile și interpretările pe care un subiect le are în legătură cu realitatea nu sunt realitatea; - interpretările realității „obiective” depind de procesele cognitive care pot fi eronate; - credințele subiectului reprezintă un ansamblu de ipoteze care sunt modificabile; - pentru a obține o schimbare în aceste sisteme de ipoteze și, în consecință, în ceea ce privește comportamentul, individul trebuie să se supună mai degrabă unor experiențe privind învățarea decât unei adeziuni la
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
imunității: o amplificare maladivă a fenomenelor normale. „Sufăr de o timiditate alergică, glumește ea, o alergie la priviri și aprecieri”. Ințelegerea mecanismelor de menținere a tulburării Isabelle înțelege modul în care evitările sale contribuie la cronicizarea tulburării sale, cât de eronate și excesive sunt cognițiile sale. „Stiu, în prezent, că trebuie să acționez și să gândesc în mod diferit”. Dar ea n-a reușit să se schimbe: „După emisiunea de la radio și citirea unor cărți, am încercat să mă forțez să
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
bucuri de celelalte lucruri...”. 9 Tulburarea de anxietate generalizată Patrick Gosselin∗ 1. Contribuții teoretice Definiție Aspecte epidemiologice și descriptive Starea de neliniște excesivă și tulburarea de anxietate generalizată Mecanismele psihologice asociate stării de neliniște și tulburării de anxietate generalizată Credințele eronate asociate stării de neliniște Comportamentele de evitare și comportamentele securizante Atitudinea negativă în fața problemelor vieții Intoleranța la incertitudine Eficiența tratamentelor cognitiv-comportamentale 2. Studiu de caz Prezentarea cazului Evaluarea cognitiv-comportamentală Ipoteze cognitiv-comportamentale Obiectivul tratamentului Descrierea terapiei Concluzii 3. Discuții Bibliografie 1
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
generalizată și ilustrează interacțiunea dintre mecanismele psihologice ale tulburării de anxietate generalizată, neliniștea excesivă și diferiți factori psihosociali. Aceste modele reiau, pe scurt, mai multe studii empirice care permit o mai bună înțelegere a apariției și menținerii neliniștilor excesive. Credințele eronate în relație cu neliniștile Utilitatea neliniștilor Mai mulți autori au notat faptul că persoanele care suferă de tulburare de anxietate generalizată, sau care manifestă neliniști excesive, păstrează ferma convingere că neliniștile lor le sunt utile în viață. Persoanele care suferă
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]