2,389 matches
-
înzestrare ce depășește cerințele obișnuite ale breslei." Autorul stabilește apoi notele definitorii ale poetului intelectualist, de tăietură clasică, stăruind asupra lui Vladimir Streinu, ale cărui scrieri reliefează "un critic și un eseist de înaltă distincție, cu vederi ferme și chibzuite, erudit și subtil în analize, convingător, de cele mai multe ori, în teoretizări și artist în expresie." Leon Baconsky nu aduce în discuție aspecte de o noutate revelatoare, urmărind cu relativă fidelitate și aplicație evoluția criticului în planul ideologiei estetice: "Urmărită dincolo de paginile
Un senior al spiritului VLADIMIR STREINU Eseu critic by TEODOR PRACSIU, DANIELA OATU () [Corola-publishinghouse/Science/91676_a_92912]
-
stilul criticului: "Omul de știință asigură termenilor o mișcare strict logică și o perfectă proprietate, omul de litere le face să consune." Extrem de exigent cu Vladimir Streinu, Ion Rotaru îl socotește "nu atât înzestrat cu aptitudini de critic, cât un erudit fin în textologie și istorie literară, în stilistică și în probleme de literatură comparată" , "un impresionist în fond, documentat profund însă" , manifestând "preferințe numai pentru anumiți poeți și prozatori ai timpului său, tendința comentatorului fiind mai curând spre eseu, cultivând
Un senior al spiritului VLADIMIR STREINU Eseu critic by TEODOR PRACSIU, DANIELA OATU () [Corola-publishinghouse/Science/91676_a_92912]
-
zodia eseismului brodat pe canavaua unei formații clasice de filiație maioresciană, fertilizată de un bergsonism nedogmatizat. El caută în opera literară "concretul necategorial", "realitatea monadică", pe care le reperează de fapt tot prin structuri, motive, mijloace literare. Atent la nuanțe, erudit dar refuzând istorismul, sociologismul, estetismul dar nu și patriotismul, V. S. nu pare a avea preferințe în alegerea subiectelor criticii. Prin supralicitare, el transformă opera într-un pretext pentru digresiuni și asociații filozofice sau morale." Reeditat în ", Dicționarul nu aduce
Un senior al spiritului VLADIMIR STREINU Eseu critic by TEODOR PRACSIU, DANIELA OATU () [Corola-publishinghouse/Science/91676_a_92912]
-
răscumpărată de intensitatea și calitatea unei activități spirituale febrile și deosebit de fertile. Vladimir Streinu nu poate fi judecat riguros decât prin contemplarea simultană a vastului său șantier de creație critică ce înglobează - cu omisiuni inerente - întreaga literatură română modernă, de la eruditul Al.I.Odobescu și "olimpianul" Maiorescu și până la iconoclastul modern Marin Sorescu. Ca și în viziunea marelui său contemporan G. Călinescu, și pentru Vladimir Streinu literatura română reprezintă o realitate spirituală, configurându-l totodată ca personalitate creatoare. Odobescu, Maiorescu, Eminescu
Un senior al spiritului VLADIMIR STREINU Eseu critic by TEODOR PRACSIU, DANIELA OATU () [Corola-publishinghouse/Science/91676_a_92912]
-
el e realitatea supremă, Principiul realului. Trunchiul și ramurile sînt desfășurarea posibilităților cuprinse în rădăcina lui metafizică. Copacul acesta este, potrivit uneia dintre numirile lui indiene, Copacul Brahma, Copacul Principiu. A.K. Coomaraswamy, hermeneut al tradițiilor spirituale, are un foarte erudit articol despre Arborele inversat 2, în care spune că acesta trebuie considerat ca înrădăcinat în solul întunecat al Deității și întinzîndu-și ramurile în manifestare, unde apare, de aceea, inversat. Cele două perspective sînt ipostaziate cîteodată în doi arbori. A.K.
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
de față, în cultură, nu avem alt monument decât... ziarele, puzderia de ziare scrise în cea mai trivială limbă. Nu preconizăm, pe de altă parte, câtuși de puțin absurditatea transformării tuturor publiciștilor (și deci a întregii publicistici române), în mari erudiți, mari savanți, în șoareci imbatabili de bibliotecă. Departe de noi această idee cel puțin extravagantă. Ceea ce sugerăm pentru ieșirea din criză, în această fază de tranziție (ne-am contaminat și noi precum se vede de limbajul atât de specific și
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
ordine, efort și studiu sistematic în cultură. Dacă românul are un fel de geniu (și nu numai în cultură), acela este al improvizației și adaptării rapide, permanente, al supleței și oportunismului, infailibil și dezinvolt. Tot ce este dificil, complicat, voluminos, erudit, planificat pe mulți ani sperie, este bagatelizat, respins. România nu are școală... se ferește de efort. Stagnează. Așa este, din nefericire. O explicație este și starea noastră istorică de subdezvoltare, de asuprire sub diferite stăpâniri. Cultura are nevoie de libertate
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
pasiuni, și despre neoclasicism și Urmuz și multe altele. Totul într-un stil apos, omogen, cu o disponibilitate egală și fără nici o competență precisă, reală, în toate direcțiile. Definitiv perimată, ea este și definitiv uitată. Acest pseudo-enciclopedism autodidact și fals erudit, compilativ, care mergea foarte rar la izvoare, nu intră, în nici un caz, în vederile noastre. Citind pe unii și pe alții, ne-am făcut și un mic florilegiu de citate greșite. Sunt trei explicații posibile: cineva l-a auzit de la
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
amintim W. Wilkinson, An Account of the Principalities of Walachia and Moldavia, with various Political Observations relative to them, bine documentată și reflectând punctul de vedere britanic asupra chestiunii orientale. Pe alte dimensiuni se situează H. Martineau, cu o lucrare erudită și deosebit de obiectivă, History of England during the thirty Years Peace (1816-1846), 2 vol., London, 1850, care consacră, de asemenea, spații ample întregii problematici a chestiunii orientale. Există și numeroase jurnale de călătorie 18, interesante prin percepția alterității și a
REPREZENTANŢELE DIPLOMATICE BRITANICE îN PRINCIPATELE ROMÂNE (1803-1859) by CODRIN VALENTIN CHIRICA () [Corola-publishinghouse/Science/91650_a_93525]
-
acceptă incompatibilitatea între investigarea științifică și activitatea literară". Exemplificând cu mari savanți români - Cantemir, Hasdeu, Iorga, Pârvan - care au fost "în aceeași măsură străluciți scriitori" și cu "cel mai ilustru poet român, Mihai Eminescu, "filozof original și unul din marii erudiți printre contemporanii săi", Eliade declara, în ceea ce îl privește, existența unei "analogii structurale" între munca științifică și imaginația literară. Lămuriri aduce și în Fragmentul autobiografic din Caetele de dor, unde încearcă să răspundă întrebării: "cum împac eu cele două câmpuri
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
plasează într-o "lume a miturilor și simbolurilor care trebuia cunoscută și înțeleasă, pentru a putea înțelege situația omului în Cosmos"4. Autorul își include lucrările domeniului filosofiei și nu erudiției pur științifice, și explică prin trei motive "aspectul tipografic erudit": groaza de diletantism, teama de "a nu fi luat în serios" și natura documentelor spirituale de care se ocupa (documente aparținând Indiei și Orientului în general, culturilor în stadiu etnografic, culturi exotice puțin cunoscute dincolo de cercul specialiștilor). Citite fără note
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
este "de la un punct, că faptele de existență sunt chemate să ilustreze teoriile mitografului, și nu invers", că "teoriile asfixiază într-o oarecare măsură viața personajelor și încetinește intriga mitologică a narațiunii", proza este "prea demonstrativă" dând senzația unui "eseu erudit recitat de actori-teoreticieni, tobă de carte"44. Despre aceeași proză, Marta Petreu consideră că este redevabilă în mare măsură unor opere ca Mitul eternei reîntoarceri, Aspecte ale mitului, și unor capitole din Istoria credințelor și ideilor religioase: "fără date de
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
și năpădite de buruieni. Coborându-se în pivniță găsește într-un tron moartea care-i trage o palmă "și îndată se și făcu țărână"796. Darul primit de împărat aduce în discuție cartea lui Marcel Mauss ("unul dintre cei mai erudiți și modești savanți ai vremii sale"797, după cum îl numea Eliade), dezbatere a complexei problematici a darului în societatea arhaică și modernă. În Introducerea la Eseu despre dar sunt reproduse câteva strofe dintr-un foarte vechi poem scandinav, ale cărui
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
într-un basorelief, ființa lăuntrică a receptorului. Este o formă rapidă de interacțiune cu cititorul, care generează o încărcătură morală, purtătoare de inteligență, învățăminte, valențe umoristice etc. Structura elaborată, lectura lungă a paratextului obosesc cititorul preocupat de informații noi, citatul erudit îl instruiesc. Rolul presei este de a informa și de a instrui. Unele maxime, titluri de opere mai vechi sau mai noi realizează distorsiuni de efect. "Lupul s-a facut miel". "Comedie cu Grupul Vouă - "O mătușă pierdută" (Jurnalul Național
Lingvistică și terminologie: hermeneutica metaforei în limbajele specializate by Doina Butiurcă () [Corola-publishinghouse/Science/84964_a_85749]
-
moarte, și cum ai trăi de-ai avea mamă și ți-ar muri"? Pentru valoarea intrinsecă a paratextului, practica intertextualității de sursă sapiențială este condiția sine qua non a unui enunț performant. Există câteva tipare enciclopedice de referință a citatului erudit, variabile de la o perioadă istorică la alta, de la o publicație la alta - în sincronie: tiparul artistului, tiparul oamenilor de teatru, tiparul VIP-ului, tiparul formelor de cultură, tiparul omului de cultură, tiparul "patristic" (S. Dumistrăcel, 2006) etc. Intertext și topos
Lingvistică și terminologie: hermeneutica metaforei în limbajele specializate by Doina Butiurcă () [Corola-publishinghouse/Science/84964_a_85749]
-
număr impresionant de termeni științifici, formați prin analogie. Alte domenii-sursă ale metaforei călătoare: patternul organicului - med. stearină etc.; mineralul/ vegetalul - med. sindromul prafului organic toxic; med. spicul; med. spor; med. stafilom; med. talie (în lat. talea-mlădiță) etc. Metafore de sursă erudită: med. semnul arlechinului; med. semnul crenelului, med. blestemul Ondinei etc.; metafora terminologică creată în cheie interdisciplinară: med. sindromul de calotă; med. sindromul de linie mediană etc.; metafora de natură religioasă: med. semnul rugăciunii mahomedane etc; metafore având ca substrat formele
Lingvistică și terminologie: hermeneutica metaforei în limbajele specializate by Doina Butiurcă () [Corola-publishinghouse/Science/84964_a_85749]
-
sacrificii de la mauri, când a pornit acțiunea de eliberare de sub arabi. Și, bineînțeles, biserici, una emblematică (trebuie să mă uit În ghid pentru a vedea cum se cheamă), e doar o țară catolică. Cele două lecturi zilnice: Ciocârlie e prea erudit, prea multe citate, n-are trăiri personale, e prea filtrat, prea rafinat. Să vedem mai târziu. Eliade e adesea prea frust, se exhibă prea mult, se lamentează, alteori e exaltat peste poate. Încerc să Înțeleg ce a trăit când a
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]
-
REVOLUȚIA VALORILOR SPIRITUALE ÎN EUROPA SECOLULUI AL XVI-LEA Repunîndu-se în discuție adevărurile recunoscute drept valabile în Evul Mediu, umanismul încearcă să redescopere valorile Antichității pentru a le pune de acord cu mesajul creștin și pentru a forma un om erudit, în care să coexiste un om de acțiune, un artist și un om de lume. Căutarea frumosului, reflectare a perfecțiunii divine, motivează acest ideal, ca și mesajul Evangheliei în forma lui primitivă. Înregistrat de tipografie, acest curent este împrăștiat în
Istoria Europei Volumul 3 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/963_a_2471]
-
Evul Mediu, Europa cunoa?te un impuls irezistibil spre libertate ?i egalitate, care favorizeaz? individualismul, ajung�ndu-se la o anumit? nivelare a condi?iilor. Democra?ia, �n forma ei american? său francez?, s-ar �nscrie �n aceast? mi?care. Tocqueville, eruditul ?i omul politic Acest aristocrat, magistrat de meserie, descindea prin mam? din Malesherbes (ministrul lui Ludovic al XVI-lea, care l-a ap?raț pe rege �n timpul procesului acestuia, �nainte că el �nsu?i s? sf�r?easc? pe
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
putem interpreta mult timp dup? aceea o istorie ce nu era scris? dinainte. Activismul organizatoric al lui Worms Acesta a �ncercat s? provoace o cerere ?tiin?ific? de sociologie care, cu toat? noutatea să, r?m�nea conceput? dup? modelul erudit. Reu?ita �ntreprinderii sale a stat �n pruden?a de care Worms nu s-a desp?r?it de-a lungul carierei. Primele rezultate s�nt mai mult dec�ț onorabile ?i ele �i relev? capacit??ile organiza?ionale pu
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
temeinică a unui subiect pasionant. În lucrarea lui Alexandru Gonța, basarabean născut în localitatea Glodeni, ce se află astăzi în Uniunea Sovietică, răzbat pe alocuri și unele accente ale unui patriotism demn fi reținut. Deși autorul are formația unui istoric erudit, ce cultivă cu pasiune informația obiectivă, totuși, meditând asupra destinului nedrept al poporului său, nu se poate împiedica să nu remarce că luptele, sacrificiile și contribuția efectivă a românilor la apărarea civilizației europene, nu sunt înregistrate și apreciate cum s-
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]
-
ucide scârba față de numitorul comun și ne sinucidem pe altarul diferențelor specifice. Predomină excesele belicoase. Cândva, dacă nu erai structuralist, nu erai nimic. Puțin conta că, în afara unei cărți-reper despre structuralism - datorată lui Virgil Nemoianu - și doxei câtorva puțini alți erudiți, majoritatea preopinenților ciripea cam după ureche. Damblaua noului roman - dacă nu scriai în linia Robbe-Grillet, Rebreanu să fi fost și tot erai expediat la „și alții”, alături de Aurel Mihale. Ce să mai spun de onirism? Nu dictai în somn, erai
ABSURDISTAN - o tragedie cu ieșire la mare by Dorin Tudoran [Corola-publishinghouse/Journalistic/1857_a_3182]
-
negoțul cu mărfuri pe care le vindeau-cumpărau în Transilvania. Încă din secolul al XV-lea Câmpulung a fost reprezentat pe hărți: geograful italian Fra Mauro în 1459 l-a înregistrat pe harta lumii cu numele de „Campolongo”, iar Iohannes Honterus, eruditul umanist din Brașov l-a înregistrat pe harta lumii cu numele de Longenow. În secolele XVII-XVIII în acest târg se organizase Sfântul Ilie, un mare iarmaroc unde se întâlneau negustori din Valahia, Transilvania și Imperiul Otoman. 6. Casă a Domnului
Franciscanii în Ţara Românească by Consuela Vlăduţescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100986_a_102278]
-
concretizat “în religiozitate și culturalitate”, cele două dimensiuni după care s-a ghidat întreaga evoluție a etniei evreiești. Din perspectivă religioasă, evreii din Iași erau adepții hasidismului, care aducea în prim - planul vieții spirituale afectivitatea, evlavia, în opoziție cu rabinismul erudit, elitar ”. Partizanii hasidismului erau grupați în jurul unui “țadic”, un bărbat sfânt, și participau la rugăciuni comune. La Iași, hasidismul a devenit popular începând cu 1775 și a rămas ca reper perioada în care a păstorit “ țadicul” Arie Leibiș Volcinsker. Un
Al doilea război mondial : Holocaust, rasism, intoleranţă şi problema comunităţilor evreieşti din România şi Italia : ghid pentru predarea istoriei holocaustului în liceu, cu ajutorul platformei on line by Serinela PINTILIE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101009_a_102301]
-
de sutanele duhovnicilor și de școlile lor, crede Victor Duruy, pune în primejdie idealul democratic" al noului stat. Căci fetișcanele de azi vor fi mamele bărbaților de mâine. Prin înființarea liceelor pentru fete nu se urmărește așadar formarea de femei erudite, ci de educatoare pentru viitorii cetățeni. Programele sunt adaptate cu grijă acestei meniri viitoare de soție și mamă. Disciplinele care au în centru reflecția, precum filozofia, sunt considerate inutile, chiar periculoase: doar nu era de dorit ca femeile să ajungă
Istoria flirtului by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]