KorAP: Find »[drukola/base=etiologic & drukola/pos=adjective]« with Poliqarp

<1 ...76 77 78 ...99 >

2,466 matches

Corola-publishinghouse/Science/403_a_932

hepatice, etc.  Complicații imunologice tardive (bolile poststreptococice): reumatismul articular acut, glomerulonefrita acută difuză, eritemul nodos, coreea, uveita. 4.1.9 Tratament Scarlatina este o boală cu izolare obligatorie în spital. Tratamentul vizează aspecte etiologice, patogenice, simptomatice și igieno-dietetice. a. Tratamentul etiologic: Penicilina G/V administrată în doze de 0,8 - 1,6 MU/zi, timp de 7 zile, urmată de 2-3 administrări de Bezatinpenicilina, la interval de 7 zile. Alternativele pentru alergici la Penicilină sunt Eritromicina (3040mg/kg/zi) sau Claritromicina

BOLI INFECŢIOASE ÎN MEDICINA DENTARǍ by Manuela Arbune, Oana - Mirela Potârnichie (2011) [Corola-publishinghouse/Science/403_a_932]
febrei cu antitermice (paracetamol, ibuprofen) și calmarea pruritului cu antihistaminice sedative (clorfeniramin, ketotifen) sau aplicarea locală de soluții pe bază de acetat de aluminiu (soluție Burow 10%). Se evită folosirea Aspirinei, mai ales la copii (risc de sindrom Reye). Tratamentul etiologic în varicelă este recomandat doar pentru formele severe complicate sau la imunodeprimați, dar aduce beneficii evidente în herpesul zoster, dacă este administrat precoce. Antiviralele utilizate curent, active asupra VVZ, sunt: Acyclovir, Famciclovir, Valacyclovir, Brivurdina. Herpesul zoster se tratează simptomatic cu

BOLI INFECŢIOASE ÎN MEDICINA DENTARǍ by Manuela Arbune, Oana - Mirela Potârnichie (2011) [Corola-publishinghouse/Science/403_a_932]
unor leziuni albicioase imprecis delimitate, ușor reliefate, cu suprafață neregulată, dispuse vertical pe marginile laterale ale limbii, rareori extinse și pe fața dorsală sau ventrală. Aceste leziuni sunt aderente și asimptomatice. Aftele nu sunt precis identificate din punct de vedere etiologic, dar sunt asociate cu numeroși agenți infecțioși, mai ales herpesvirusuri. Rolul Helicobacter pylori în etiologia aftelor este discutabil. Aftele se prezintă sub forma unor ulcerații cu dimensiuni și număr variabil, dureroase, cu durata medie de evoluția variabilă de la 15 zile

BOLI INFECŢIOASE ÎN MEDICINA DENTARǍ by Manuela Arbune, Oana - Mirela Potârnichie (2011) [Corola-publishinghouse/Science/403_a_932]
fizice, chimice Boala Behcet LES, alte colagenoze Reacție corp străin Carcinom cu celule scuamoase Stomatita papilomatoasă/ hipertrofică HPV VEB HHV8 Candida spp Keratoza traumatică Lichen plan Arsuri Carcinom cu celule scuamoase Antibioticele se administrează în concordant cu forma clinică și etiologică. Antifungicele locale (nistatin, amfotericina B sau miconazol), sunt preferate pentru candidoze la pacienți imunocompetenți, administrarea generală de fluconazol (50 mg/zi x 714 zile) fiind rezervată pacienților imunodeprimati sau în formele recidivante. Asocierile Amoxicilină clavulanat sau macrolid+ metronidazol sunt recomandate

BOLI INFECŢIOASE ÎN MEDICINA DENTARǍ by Manuela Arbune, Oana - Mirela Potârnichie (2011) [Corola-publishinghouse/Science/403_a_932]
este dominată de infecțiile virale. În consecință, tratamentele antibiotice abuzive, administrate de rutină pentru orice angină, fără a avea dovada etiologiei bacteriene, conduc la apariția și răspândirea rezistenței la antibiotice. 5.2.3 Clasificări Anginele pot fi clasificate după criterii etiologice, evolutive, anatomo-patologice. Clasificarea după evoluție:  Angine acute  Angine cronice c. Clasificarea după aspectul anatomo-patologic:  Angine eritematoase  Angine pultacee  Angine pseudomembranoase  Angina ulceroase și ulceronecrotice  Angine veziculoase sau aftoase INFECȚII CU TRANSMITERE RESPIRATORIE 84 5.2.4 Tablou clinic Clinica anginelor

BOLI INFECŢIOASE ÎN MEDICINA DENTARǍ by Manuela Arbune, Oana - Mirela Potârnichie (2011) [Corola-publishinghouse/Science/403_a_932]
focar”  Mecanism imunalergic: eritemul nodos (postviral sau postbacterian), purpura Henoch-Schonlein (postviral sau postbacterian), glomerulonefrita acută, RAA (poststreptococic). 5.2.5 Diagnostic Diagnosticul anginelor cuprinde două etape:  Recunoașterea anginei pe baza simptomelor subiective, examenului faringian și a examenului general.  Diferențierea categoriei etiologice, pe baza datelor de laborator nespecifice (hemoleucograma, viteza de sedimentare a sângelui, fibrinogenul, proteina C reactivă) și evidențierea (neobligatorie) germenului cauzal. De cele mai multe ori este necesar să diferențiem angina eritematoasă streptococică de cea virală (Tabelul 6.1). Riscul etiologiei streptococice

BOLI INFECŢIOASE ÎN MEDICINA DENTARǍ by Manuela Arbune, Oana - Mirela Potârnichie (2011) [Corola-publishinghouse/Science/403_a_932]
semnificative în cazul unui focar epidemic, dar sunt inutile în cazurile sporadice. Etapele diagnosticului de mononucleoză sunt: I. Evidențierea sindromului mononucleozic pe baza: Criteriilor clinice: febră, angină, adenopatie  Criteriilor hematologice: leucocitoză cu limfomonocitoză și prezența limfocitelor atipice (Downey) II. Diagnosticul etiologic de mononucleoză infecțioasă  Testul Paul-Bunnell efectuat din serul bolnavului (clasic)  Teste rapide monospot pentru VEB (preferat actual) Alte metode virusologice performante, utilizate excepțional pentru diagnosticul MNI sunt identificarea ADN-VEB prin polymerase chain reaction (PCR) și izolarea virusului în culturi pe

BOLI INFECŢIOASE ÎN MEDICINA DENTARǍ by Manuela Arbune, Oana - Mirela Potârnichie (2011) [Corola-publishinghouse/Science/403_a_932]
persistente peste 6 luni. Potențialul oncogenic al virusului Epstein-Barr este argumentat de asocierea cu unele boli maligne: limfomul malign Burkitt (favorizat de o predispoziție genetică), carcinomul nazo faringian, leucemia limfoblastică acută, limfomul histiocitar. 5.3.6 Tratament Nu există tratament etiologic. Îngrijirea bolnavului cu MNI necesită măsuri:  Igieno-dietetice: hidratare, dietă adaptată stării febrile și funcției hepatice, repaus; din cauza riscului de ruptură splenică, se evită exercițiile fizice timp de cel puți 4 săptămâni  Simptomatice: analgezice, antitermice  Patogenic, în formele cu obstrucție respiratorie

BOLI INFECŢIOASE ÎN MEDICINA DENTARǍ by Manuela Arbune, Oana - Mirela Potârnichie (2011) [Corola-publishinghouse/Science/403_a_932]
meningita, encefalita, poliradiculonevrita, nevritele periferice, sindromul Reye  Miozita cu mioglobinurie. Gripa apărută la gravide poate determina malformații, mai ales dacă boala apare în primul trimestru de sarcină. 5.5.6 Diagnostic Diagnosticul gripei se bazează pe date epidemiologice, clinice și etiologice. Contextul epidemiologic, dovedit de izolarea virusului gripal în colectivitate, poate fi suficient pentru diagnosticul de gripă în cazul unei boli febrile respiratorii sau nediferențiate. Datele clinice compatibile cu diagnosticul de gripă sunt febra înaltă cu manifestări generale intense și manifestări

BOLI INFECŢIOASE ÎN MEDICINA DENTARǍ by Manuela Arbune, Oana - Mirela Potârnichie (2011) [Corola-publishinghouse/Science/403_a_932]
de izolarea virusului gripal în colectivitate, poate fi suficient pentru diagnosticul de gripă în cazul unei boli febrile respiratorii sau nediferențiate. Datele clinice compatibile cu diagnosticul de gripă sunt febra înaltă cu manifestări generale intense și manifestări respiratorii reduse. Diagnosticul etiologic se bazează pe: Izolarea virusului prin cultura pe medii celulare (numai în primele 3 zile de boala)  Identificarea acizilor nucleici virali prin polymerase chain reaction (PCR)  Evidențierea creșterii titrului de anticorpi pe seruri pereche, recoltate la debut și în convalescență

BOLI INFECŢIOASE ÎN MEDICINA DENTARǍ by Manuela Arbune, Oana - Mirela Potârnichie (2011) [Corola-publishinghouse/Science/403_a_932]
fiind indicată la tarați, în formele severe sau complicate. Regimul igieno dietetic recomandat constă în repaus în perioada de stare și în convalescență, dietă adaptată stării febrile, fără restricții alimentare. Tratamentul simptomatic combate principalele simptome cu antipiretice, sedative, antitusive. Tratamentul etiologic este eficient numai dacă se administrează în primele 48 de ore de la debut. După mecanismul de acțiune, antiviralele disponibile pentru gripă sunt inhibitori de neuraminidază (Oseltamivir, Zanamivir). Amantadina și Rimantadina inhibă proteina M, dar sunt active doar pentru virusul gripal

BOLI INFECŢIOASE ÎN MEDICINA DENTARǍ by Manuela Arbune, Oana - Mirela Potârnichie (2011) [Corola-publishinghouse/Science/403_a_932]
cu infecția urliană în primul trimestru de sarcină. 5.6.6 Diagnostic Datele clinice pot fi suficiente pentru diagnostic în formele comune de boală. Datele epidemiologice sunt utile în cursul epidemiilor, mai ales pentru diagnosticul formelor atipice de boală. Diagnosticul etiologic nu este de uz curent și este recomandat doar în cazurile cu manifestări primare extrasalivare, mai ales neurologice. Tabloul biologic este nespecific, dar leucopenia și hiperamilazemia, au valoare orientativă pentru diagnosticul oreionului. Diagnosticul diferențial se poate face cu următoarele cauze

BOLI INFECŢIOASE ÎN MEDICINA DENTARǍ by Manuela Arbune, Oana - Mirela Potârnichie (2011) [Corola-publishinghouse/Science/403_a_932]
se bazează pe datele clinice, completate de date de laborator și imagistice. Hemoleucograma nu este obligatorie, dar leucocitoza cu creșterea numărului de granulocite imature pot indica severitatea unei infecției. Hemoculturile sunt utile la pacienții cu stare toxică pentru adaptarea terapiei etiologice în formele severe. Nu sunt indicații uzuale pentru prelevatele bacteriene locale. INFECȚII ODONTOGENE 118 Radiografiile periapicale dentare și panoramice sunt necesare pentru localizarea leziunilor dentare și alveolare. Radiografia țesuturilor moi la nivelul gâtului poate evidenția prezența gazelor din cursul infecțiilor

BOLI INFECŢIOASE ÎN MEDICINA DENTARǍ by Manuela Arbune, Oana - Mirela Potârnichie (2011) [Corola-publishinghouse/Science/403_a_932]
Cryptococus neoformans, Cryptosporidium enteritidis  Fungice: Aspergillus, Candida. Hepatitele acute virale (HAV) sunt inflamații acute ale ficatului, cauzate de virusuri cu tropism hepatic primar, care se manifestă clinic și anatomo patologic asemănător, dar care au mecanisme patogenice și evoluție specifice agentului etiologic (Tabel 7.1). Hepatitele acute virale 122 Tabel 7.1 Agenți etiologici ai hepatitelor acute virale Virus Familie Genom Transmitere Incub. Cronic VHA Picornaviridae ARNm D+++, P+, S+, MF0 15-45 Nu VHB Hepadnaviridae ADN D0,P+++, S+++, MF+++ 30120 Da

BOLI INFECŢIOASE ÎN MEDICINA DENTARǍ by Manuela Arbune, Oana - Mirela Potârnichie (2011) [Corola-publishinghouse/Science/403_a_932]
inflamații acute ale ficatului, cauzate de virusuri cu tropism hepatic primar, care se manifestă clinic și anatomo patologic asemănător, dar care au mecanisme patogenice și evoluție specifice agentului etiologic (Tabel 7.1). Hepatitele acute virale 122 Tabel 7.1 Agenți etiologici ai hepatitelor acute virale Virus Familie Genom Transmitere Incub. Cronic VHA Picornaviridae ARNm D+++, P+, S+, MF0 15-45 Nu VHB Hepadnaviridae ADN D0,P+++, S+++, MF+++ 30120 Da VHC Flaviviridae ARNm D0,P+++, S+, MF+ 15 90 Da VHD Neclasificat

BOLI INFECŢIOASE ÎN MEDICINA DENTARǍ by Manuela Arbune, Oana - Mirela Potârnichie (2011) [Corola-publishinghouse/Science/403_a_932]
virală sunt consecința leziunilor morfo-funcționale hepatice. Aceste modificări pot fi grupate în cinci sindroame: sindromul citolitic, de retenție biliară, hepatopriv, inflamator-imun, hematologic (Tabel 7.2). A doua etapă a diagnosticului precizează etiologia și urmează să fie prezentată în secțiunea „Particularități etiologice ale HVA”. Diagnosticul diferențial este orientat în funcție de stadiul bolii. În perioada de debut sunt luate în considerare: gripa și virozele respiratorii, gastroduodenita, toxiinfecția alimentară, puseul de reumatism articular acut, dischinezia biliară, alergodermiile, nevroza astenică, apendicita acută. Hepatitele acute virale 125

BOLI INFECŢIOASE ÎN MEDICINA DENTARǍ by Manuela Arbune, Oana - Mirela Potârnichie (2011) [Corola-publishinghouse/Science/403_a_932]
Dubin-Johnson, sindromul Criegler-Najar  Icterul obstructiv: tumoral, litiazic  Colestaza de sarcină. Hepatitele acute virale 126 Forma fulminantă de HVA se diferențiază de alte cauze de comă și insuficiențe hepatice (ciroze decompensate, intoxicații, MSOF). 7.4 Tratament Nu există tratament specific sau etiologic pentru hepatitele acute virale. Orice caz de HVA trebuie considerat potențial sever și necesită supraveghere atentă. Măsurile terapeutice generale sunt repausul la pat în perioada de stare, dieta echilibrată în formele ușoare și medii sau suplimentată cu glucoză 10% perfuzabilă

BOLI INFECŢIOASE ÎN MEDICINA DENTARǍ by Manuela Arbune, Oana - Mirela Potârnichie (2011) [Corola-publishinghouse/Science/403_a_932]
cu oxigen administrat pe mască, prin intubație sau ventilație Hepatitele acute virale 127  Combaterea insuficienței renale cu albumină hiposodată, hemodializă. Alte măsuri “eroice” care se pot aplica în HVA fulminantă sunt exsanguino transfuzia, plasmafereza sau transplantul hepatic. 7.5 Particularități etiologice ale hepatitelor acute virale 7.5.1 Hepatita acută cu virus hepatitic A Virusul hepatitic A este un virus ARN stabil antigenic (cu un singur determinant), care aparține familiei Picornaviridae, genul Hepatovirus. Virusul ingerat ajunge la ficat pe calea venei

BOLI INFECŢIOASE ÎN MEDICINA DENTARǍ by Manuela Arbune, Oana - Mirela Potârnichie (2011) [Corola-publishinghouse/Science/403_a_932]
ani de viață. Virusul este inactivat de căldură (5’X1000C), raze ultraviolete și clorinare. Diagnosticul de hepatită acută stabilit clinic și biologic, poate fi susținut de datele epidemiologice relevante (receptivitate, Hepatitele acute virale 128 contact cu risc de infecție). Confirmarea etiologică este dată de prezența în sânge a anticorpilor IgM anti-VHA. (Figura 7.1). Fig. 7.1 Evoluția hepatitei acute cu VHA Prevenirea hepatitei acute cu VHA se face prin respectarea măsurilor generale de igienă și prin vaccinare. Imunizarea profilactică se

BOLI INFECŢIOASE ÎN MEDICINA DENTARǍ by Manuela Arbune, Oana - Mirela Potârnichie (2011) [Corola-publishinghouse/Science/403_a_932]
condiții fiind posibile reactivări. Hepatitele acute virale 132 Hepatita cronică este caracterizată prin prezența AgHBs, replicarea virală evidențiată prin prezența ADN seric și persistența citolizei (creșterea ALAT) mai mult de 6 luni. Diagnosticul clinic și biologic este urmat de diagnosticul etiologic, sugerat epidemiologic și confirmat prin teste virusologice. Fig. 7.3 Evoluția serologică a hepatitei acute cu VHB forma progresivă Investigațiile serologice necesare sunt:  AgHBs, marker pentru infecția cu VHB, care apare cu 2-7 săptămâni anterior debutului și dispare în convalescență

BOLI INFECŢIOASE ÎN MEDICINA DENTARǍ by Manuela Arbune, Oana - Mirela Potârnichie (2011) [Corola-publishinghouse/Science/403_a_932]
sau oligosimptomatică anicterică în 90% dintre cazuri. Forma fulminantă este foarte rar întâlnită. Majoritatea infecțiilor acute evoluează subclinic, cu prognostic de vindecare 10-15%, portaj cronic 20% sau cronicizare 6070%. Formele cronice progresează 20% către ciroză și 3-5% către hepato-carcinom. Diagnosticul etiologic direct al hepatitei acute cu VHC se face prin evidențierea în sânge a ARN viral, prin tehnica polymerase chain reaction (PCR). Evidențierea anticorpilor anti-VHC este puțin utilă în infecția acută, numai atunci când poate fi surprins momentul seroconversiei. Acești anticorpi apar

BOLI INFECŢIOASE ÎN MEDICINA DENTARǍ by Manuela Arbune, Oana - Mirela Potârnichie (2011) [Corola-publishinghouse/Science/403_a_932]
apa contaminată cu bila și fecalele bolnavilor. Incubația este de 26-42 zile. Manifestările clinice și biochimice sunt similare hepatitei acute cu VHA. Evoluția este favorabilă, cu vindecare, exceptând gravidele și vârstnicii, la care pot apare forme severe (mortalitate 20%). Diagnosticul etiologic se poate face direct, identificând VHE în scaun prin microscopie electronică, sau indirect, prin evidențierea AcVHEIgM (figura 7.6). Profilaxia se face respectând măsurile de igienă. Hepatitele acute virale 139 Fig. 7.6 Evoluția serologică a hepatitei acute cu VHE

BOLI INFECŢIOASE ÎN MEDICINA DENTARǍ by Manuela Arbune, Oana - Mirela Potârnichie (2011) [Corola-publishinghouse/Science/403_a_932]
bacterii sau fungi numai în ~20-40% dintre sepsisurile severe și 4070% dintre șocurile septice. Etiologia sepsisului cu hemoculturi negative poate fi determinată prin culturi sau microscopie din prelevate biologice semnificative pentru infecții localizate. Infecțiile sistemice 145 În cazul neprecizării agentului etiologic, diagnosticul și tratamentul se bazează pe raționamentul statistic și clinic, precum și pe experiența medicului care îngrijește un caz de sepsis. 8.3 Patogenie Patogenia sepsisului este rezultatul “competiției” dintre agresiunea agenților patogeni și mijloacele de apărare ale gazdei (Figura 8

BOLI INFECŢIOASE ÎN MEDICINA DENTARǍ by Manuela Arbune, Oana - Mirela Potârnichie (2011) [Corola-publishinghouse/Science/403_a_932]
biologice și imagistice. Infecțiile sistemice 148 IV. Investigațiile pentru diagnostic sunt orientate pentru precizarea etiologiei, cât și a disfuncțiilor organice constituite.  examenele microbiologice se bazează pe principiul obligativității prelevării hemoculturilor în orice suspiciune de stare septicemică, înainte de instituirea oricărui tratament etiologic; se examinează microbiologic toate produsele și excrețiile patologice de la poarta de intrare și/sau metastazele septice.  investigațiile funcționale principale evaluează statusul pulmonar, cardiovascular, renal, hepatic, hematologic. V. Evaluarea gravității utilizează scorurile de gravitate, care clasifică pacienții în grupe de gravitate

BOLI INFECŢIOASE ÎN MEDICINA DENTARǍ by Manuela Arbune, Oana - Mirela Potârnichie (2011) [Corola-publishinghouse/Science/403_a_932]
insuficiențelor de organ (Tabel 8.2); VII. Terapia suportivă : dietă, kineziterapie, mobilizare precoce, prevenirea escarelor, profilaxia ulcerului de stress, psihoterapie VIII. Compensarea afecțiunilor predispozante și preexistente. Tratamentul antimicrobian în sepsis este o urgență care nu poate fi temporizată până la clarificarea etiologică. Tratamentul inițial este ales empiric, în funcție de etiologia cea mai probabilă, teren, poarta de intrare, datele statistice, condițiile de apariție, tipul comunitar sau nozocomial (Tabel 8.3, Tabel 8.4). Antibioticele se reevaluează și se adaptează în funcție de tipul, sensibilitatea agentului etiologic

BOLI INFECŢIOASE ÎN MEDICINA DENTARǍ by Manuela Arbune, Oana - Mirela Potârnichie (2011) [Corola-publishinghouse/Science/403_a_932]