4,374 matches
-
din cazuri versus stenoza aortică cu 43% din cazuri. Interesant este că în acest studiu două treimi dintre cazurile de Im sunt raportate la populația cu vârsta sub 70 de ani. Aspectul ar putea fi explicat prin prevalența crescută a etiologiei reumatismale în țările în curs de dezvoltare, manifestă la vârste mai tinere. Im severă predomină la pacientul vârstnic, și este cel mai frecvent degenerativă (61,3%), urmată de cauza reumatismală (14,2%) și ischemică (7,3%). Iung și Vahanian completează
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Viviana Aursulesei () [Corola-publishinghouse/Science/91940_a_92435]
-
de nivelul de dezvoltare socio-economic și de regiunea geografică (14,15). În țările dezvoltate predomină cauza degenerativă, care la vârstnici se referă la deficiența fibroelastică și mai rar la calcificarea de inel valvular mitral. În țările mediu și slab dezvoltate, etiologia reumatismală este încă frecventă, dar statisticile europene se bazează pe studii epidemiologice din anii 2000-2003. Indiferent de această repartiție, la vârstnici Im ischemică este regăsită frecvent și deseori asociată disfuncției miocardice, aspect cu impact terapeutic (16). O altă particularitate la
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Viviana Aursulesei () [Corola-publishinghouse/Science/91940_a_92435]
-
procent similar cu studiul lui Pupello (17,18). Importanța regiunii geografice este pusă în discuție de Angelini și colaboratorii săi, care în observația lor pe 500 de specimene de valve provenite de la pacienți vârstnici operați, adresați de la centre multiple, raportează etiologia reumatis - mală la 60% dintre cazurile de patologie mitrală (19) . Este adevărat că studiul este publicat în anii ʼ90, perioadă afectată de frecvența crescută a etiologiei reumatismale. 23.2.1. Insuficiența mitrală degenerativă Cuprinde două entități: prolapsul de valvă mitrală
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Viviana Aursulesei () [Corola-publishinghouse/Science/91940_a_92435]
-
de specimene de valve provenite de la pacienți vârstnici operați, adresați de la centre multiple, raportează etiologia reumatis - mală la 60% dintre cazurile de patologie mitrală (19) . Este adevărat că studiul este publicat în anii ʼ90, perioadă afectată de frecvența crescută a etiologiei reumatismale. 23.2.1. Insuficiența mitrală degenerativă Cuprinde două entități: prolapsul de valvă mitrală și calcificarea izolată de inel valvular mitral. Prolapsul de valvă mitrală este un spectru de afecțiuni care cuprinde forme cu afectare minoră a unui segment izolat
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Viviana Aursulesei () [Corola-publishinghouse/Science/91940_a_92435]
-
și consistență, chiar subțiri, translucide și fără prolaps (22,23). În plus, inelul valvular mitral este normal (tabelul 23.2). Calcificarea de inel mitral (CIM) este de asemenea mai frecventă la vârstnici (24,25). Inițial era considerată consecința evolutivă a etiologiei reumatismale, dar în prezent este privită ca stadiul final al unui proces inflamator. CIM este asociată cu ateroscleroza, iar studii anatomopatologice mai vechi sugerează că este chiar o formă de ateroscleroză (26). Deoarece cele două entități au factori de risc
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Viviana Aursulesei () [Corola-publishinghouse/Science/91940_a_92435]
-
Aria efectivă a orificiului regurgitant este de cele mai multe ori dinamică, iar variația în funcție de presarcină, postsarcină, contractilitate, parametri care pot fi influențați tera - peutic, este un fapt bine documentat (51). Un element important hemodinamic este însă faptul că AOR depinde de etiologia Im (52). În Im reumatismală, situație din ce în ce mai puțin frecventă la vârstnic, AOR se menține relativ constantă. În Im degenerativă prin prolaps de valvă mitrală, AOR este în schimb foarte dinamică, crește progresiv în timpul sistolei, uneori doar în telesistolă (53). În
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Viviana Aursulesei () [Corola-publishinghouse/Science/91940_a_92435]
-
poate avea dispnee agravată episodic sau chiar edem pulmonar acut. Pe de altă parte, la vârstnicul frecvent asimptomatic sau fals asimptomatic în repaus, testarea de efort cuplată cu ecocardiografia poate fi de real folos în evaluarea Im funcționale de orice etiologie, deoarece gradul Im în repaus nu se corelează cu modificările AOR sau VR induse de efort (44). Răspunsul poate fi variabil, AOR poate avea modificări minore, poate scădea datorită rezervei contractile VS, în special a peretelui posterior (54), dar la
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Viviana Aursulesei () [Corola-publishinghouse/Science/91940_a_92435]
-
evaluarea gradientului transvalvular în situația în care calcificarea se extinde la valva anterioară și îi limitează mișcarea. Valoare de parametru hemodinamic are și activarea peptidelor natriuretice, în particular a peptidului de tip B (12,13). Valoarea determinării este nuanțată în funcție de etiologie, deoarece în Im organică activarea este determinată de dilatarea AS, funcția VS, simptome, ritm (62). În Im ischemică, activarea este în relație cu severitatea Im. Indiferent de etio - logie, activarea are semnificație prognostică. Pizzaro și colaboratorii săi propune valoarea cut-off
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Viviana Aursulesei () [Corola-publishinghouse/Science/91940_a_92435]
-
subiect de dezbatere și controversă, deoarece Im recidivează din cauza remodelării progresive VS, care determină reapariția tenting-ului. La ora actuală, anulo- plastia restrictivă utilizată pentru restabilirea geometriei inelului valvular se așteaptă să își crească performanța prin adaptarea tipului de inel în funcție de etiologia Im funcționale (14) . Totuși rezultatele rămân suboptimale. Trialul POINT arată însă că reconstrucția valvulară asociată BAC a fost însoțită de ameliorarea clasei NYHA, a fracției de ejecție și dimensiunilor VS, în paralel cu reducerea dimensiunii AS și a presiunii în
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Viviana Aursulesei () [Corola-publishinghouse/Science/91940_a_92435]
-
reconstrucția valvulară asociată BAC a fost însoțită de ameliorarea clasei NYHA, a fracției de ejecție și dimensiunilor VS, în paralel cu reducerea dimensiunii AS și a presiunii în artera pulmonară (91). Spre deosebire de Im degenerativă, în care chirurgia corectează Im, în etiologia ischemică este redusă doar severitatea, iar persistența Im reziduale se asociază cu risc crescut de mortalitate (44). Indicația de chirurgie este acceptată pentru pacienții care necesită conco -mitent BAC (indicație de clasă I C), dar pe termen lung nu este
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Viviana Aursulesei () [Corola-publishinghouse/Science/91940_a_92435]
-
se administrează analgezice opioide conform scalei de analgezie OMS, se evită antiinflamatoarele nesteroidiene care pot agrava IC cronică, se tratează guta, tratament psihotrop (anxiolitic sau antidepresiv). Dispneea în IC cronică terminală poate fi expresia însăși a IC sau poate avea etiologie plurifactorială (cardiacă, respiratorie, anemică, psihogenă). Abordarea terapeutică a dispneei cuprinde:intervenții non-farmacologice: oxigenoterapie, ventilație mecanică, educarea respirației, terapie ocupațională de readaptare a stilului de viață, psihoterapie, tehnici de relaxare, repoziționare în pat;intervenții farmacologice: anxiolitice, opioide, bronhodilatatoare de tip beta2-agoniști
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Ileana Antohe, Sabina Antonela Antoniu () [Corola-publishinghouse/Science/91971_a_92466]
-
produce cel mai adesea retroperitoneal, ceea ce limitează extravazarea. 36.1.4. Evoluția naturală Evoluția naturală a anevrismelor corelează dimensiunea anevrismului cu riscul de ruptură și disecție, elemente ce condiționează momentul actului operator. Evoluția naturală a anevrismelor aortei toracice depinde de etiologie și localizare, dar este adesea întreruptă de tratamentul chirurgical electiv aplicat anterior apariției complicațiilor. Conform Yale Center for Thoracic Aortic Disease, rata medie de creștere a anevrismelor aortei toracice este de 0,1 cm/an, mai mare în cazul celor
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Grigore Tinică, Raluca-Ozana Chistol, Diana Anghel Mihail Enache () [Corola-publishinghouse/Science/91953_a_92448]
-
este considerată factor tanatogenerator sau de risc crescut de complicații neurologice permanente. Cele mai multe disecții au fost de tip acut (77%), iar în 42% dintre cazuri aorta ascendentă a fost dilatată anevrismal. Evaluarea dimensiunilor anevrismelor de aortă ascendentă se coroborează cu etiologia și rata de creștere, elemente considerate definitorii în decizia chirurgicală. La pacienții cu disecție de aortă ascendentă, diametrul acesteia a variat între 30 i 84 mm, cu o valoare medie de 53,51 mm. Protezarea tradițională a anevrismului de aortă
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Grigore Tinică, Raluca-Ozana Chistol, Diana Anghel Mihail Enache () [Corola-publishinghouse/Science/91953_a_92448]
-
continuarea tra tamentului de fond al IC stabile (cu IECA, betablocant, statină, aspirină) până în momentul intervenției chirurgicale, urmând să fie reluat postoperator, imediat ce starea clinică a pacientului permite. Diagnosticul de IC postoperatorie ridică dificultăți, întrucât poate avea manifestări atipice și etiologie diferită. Evaluarea ar trebui să includă examen clinic, ECG, determinarea biomarkerilor specifici, radiografie toracică, ecocardiografie. Statusul volemic al pacientului trebuie atent evaluat, deoarece perfuziile primite perioperator pot determina hipervolemie cu instalarea IC acute sau decompensarea unei IC cronice. Trebuie să
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Camelia Diaconu, Daniela Bartoș () [Corola-publishinghouse/Science/91964_a_92459]
-
1991). Totuși, rata maximă de concordanță la gemenii identici (monozigoți) este de doar 30-50% (Olmos et al., 1988; Kyvik et al., 1995), ceea ce subliniază importanța unor factori neereditari (probabil factori de mediu). Astfel, DZ tip 1 este o afecțiune cu etiologie multifactorială, pe lângă factorii genetici predispozanți intervenind și factori de mediu încă incomplet elucidați (Cudworth și Woodrow, 1974; Todd, 1991; Kyvik et al., 1995). 1.3. DATE EPIDEMIOLOGICE Incidența DZ tip 1 prezintă mari variații geografice pe plan mondial, incidența maximă
Factori genetici implicaţi în etiopatogenia diabetului zaharat de tip 1 (insulinodependent) by Cristian Guja () [Corola-publishinghouse/Science/91977_a_92472]
-
acest motiv, ghidul ESC recomandă screening-ul oportunist al populației peste 65 de ani pe baza palpării pulsului urmat de înregistrare ECG pentru detecție precoce (indicație de clasă I B). Indicația este bazată pe dovezi din studii prospective (26-28). 29.2. Etiologie, mecanisme Ca și la adultul de vârstă medie, FA la vârstnic este asociată cu variați factori de risc și comorbidități, situație explicabilă prin creșterea prevalenței hipertensiunii arteriale (HTA), DZ, bolii cardiace ischemice (BCI), IC sau a valvulopatiilor de etiologie aterosclerotică
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Viviana Aursulesei () [Corola-publishinghouse/Science/91946_a_92441]
-
2. Etiologie, mecanisme Ca și la adultul de vârstă medie, FA la vârstnic este asociată cu variați factori de risc și comorbidități, situație explicabilă prin creșterea prevalenței hipertensiunii arteriale (HTA), DZ, bolii cardiace ischemice (BCI), IC sau a valvulopatiilor de etiologie aterosclerotică (29,30). Primele informații în acest sens provin din două studii epidemiologice de referință -Framingham Heart Study (FHS) și Cardiovascular Health Study (31,32). FHS a urmărit 2.090 de bărbați și 2.641 de femei cu vârsta între
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Viviana Aursulesei () [Corola-publishinghouse/Science/91946_a_92441]
-
prin prezența pe un haplotip care conține o variantă MspI- particulară la nivelul genei IGF2 aflată „downstream” de gena insulinei, ceea ce arată că efectul INS-VNTR este influențat de haplotipurile învecinate și sugerează că IDDM2 ar putea avea de fapt o etiologie multi-locus (Stead et al., 2000). Există, de asemenea, un grup de alele de clasa a III-a „superprotectoare”, prezente doar la 6,25% dintre pacienții diabetici (Bennett et al., 1995; Bennett et al., 1996) și care se află pe un
Factori genetici implicaţi în etiopatogenia diabetului zaharat de tip 1 (insulinodependent) by Cristian Guja () [Corola-publishinghouse/Science/91983_a_92478]
-
sunt desigur mai severe decât la persoanele mai tinere. Mortalitatea este mai mare (putând reflecta o prevalență crescută a patologiei cardiace coexistente), iar leziunile suferite în cădere sunt mai severe. Tipuri etiopatogenice de sincope se regăsesc în tabelul 48.2. Etiologia la vârstnici este cel mai frecvent ortostatică, reflexă (în special hipersensibilitatea sinusului carotidian) sau aritmică (44). Frecvent se întâlnesc mai multe cauze de sincopă la această categorie de pacienți, polipragmazia având un rol important, în special în sincopa ortostatică (43
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Silvia Iancovici, Andreea Mitescu, Maria Dorobanțu () [Corola-publishinghouse/Science/91965_a_92460]
-
aritmică (44). Frecvent se întâlnesc mai multe cauze de sincopă la această categorie de pacienți, polipragmazia având un rol important, în special în sincopa ortostatică (43). Marea provocare a evaluării în urgență a sincopei este nu atât identificarea precisă a etiologiei (mai ales că la vârstnici de multe ori se pot suprapune mai multe cauze pentru sincopă la 18% dintre pacienți), cât separarea pacienților care necesită spitalizare de cei care pot fi urmăriți și investigați în siguranță în ambulator. În vederea stabilirii
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Silvia Iancovici, Andreea Mitescu, Maria Dorobanțu () [Corola-publishinghouse/Science/91965_a_92460]
-
de internare vor trebui identificați pacienții ce riscă morbiditate serioasă sau mortalitate pe termen scurt (stratificarea riscului), aplicând scoruri sau reguli predictive pentru evoluția nefavorabilă ulterioară (45). Societatea Europeană de Cardiologie (ESC) recomandă evaluarea și monitorizarea pacienților cu sincopă de etiologie neidentificată în unități specializate pentru acest scop, care să poată efectua teste de evaluare cardiologică și neurologică, în speță electrocardiografie, monitorizarea TA 24 ore, monitorizarea ritmului cardiac cu ajutorul dispozitivelor externe, dar și implantabile, tilt-test. Pacienții ar trebui să aibă acces
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Silvia Iancovici, Andreea Mitescu, Maria Dorobanțu () [Corola-publishinghouse/Science/91965_a_92460]
-
lung, preexcitație) (51). Anamneza, examenul clinic și ECG pot orienta investigațiile ulterioare către definirea unei cauze a sincopei: cardiacă, mediată neural, cerebrovasculară. Un algoritm standard pentru diagnostic a fost propus și verificat pentru pacienți peste 65 de ani în vederea diagnosticării etiologiei sincopei, incluzând: ECG, ecocardiografia, masajul sinusului carotidian, ecografia Doppler vascular, testul cu masa înclinată, monitorizare neinvazivă ECG și TA, studiu electrofiziologic, test de efort, coronarografie, computer tomografie (CT) pulmonară, CT cerebrală, evaluare psihiatrică. Algoritmul poate fi folosit cu succes, în
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Silvia Iancovici, Andreea Mitescu, Maria Dorobanțu () [Corola-publishinghouse/Science/91965_a_92460]
-
înclinată, monitorizare neinvazivă ECG și TA, studiu electrofiziologic, test de efort, coronarografie, computer tomografie (CT) pulmonară, CT cerebrală, evaluare psihiatrică. Algoritmul poate fi folosit cu succes, în siguranță, și la vârstnic, reducând frecvența sincopei neexplicate la 10%. Pentru fiecare dintre etiologiile suspectate este utilă definirea unei baterii de teste prin care să fie posibilă obținerea unui diagnostic etiologic, cu cât mai puține cazuri nerezolvate (48). Detalierea fiecărei explorări și a testelor funcționale ce se folosesc în algoritmul de diagnostic nu își
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Silvia Iancovici, Andreea Mitescu, Maria Dorobanțu () [Corola-publishinghouse/Science/91965_a_92460]
-
tunica medie a aortei și duce la creșterea tensiunii din perete, ceea ce poate determina dilatarea aortei și formarea de anevrism, disecție de aortă sau ruptură (74). La vârstnici nu se întâlnește disecție de aortă consecutiv patologiei țesutului conjunctiv, însă predomină etiologia hipertensivă, aterosclerotică, iatrogenă sau anevrismul disecant (75). Clasificarea și stadializarea sunt redate în tabelul 48.4. Incidența disecției de aortă este estimată la 2,9-3,5/100.000 persoane/an. Două treimi dintre pacienți sunt bărbați și 62% au disecție
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Silvia Iancovici, Andreea Mitescu, Maria Dorobanțu () [Corola-publishinghouse/Science/91965_a_92460]
-
chirurgicală este în prezent bine codificata; pe plan mondial au fost operați peste 3000 de pacienți cu hipertensiune pulmonară cronică tromboembolică, la care s-a practicat trombendarterectomia pulmonară. DIAGNOSTIC Pacienții cu trombembolism pulmonar cronic prezintă dispnee progresivă la efort. Deoarece etiologia tromboembolică este rar bănuita, diagnosticul de hipertensiune pulmonară cronică tromboembolică este pus târziu sau doar la necropsie. La debutul bolii simptomatologia este săracă, examenul fizic nerelevant, pacienții nemaifiind examinați o lungă perioadă de timp până când apar alte semne și simptome
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by SHAHROKN TAGHAVI, WALTER KLEPETKO () [Corola-publishinghouse/Science/92111_a_92606]