3,855 matches
-
fiecăruia") pentru prima parte (μ = Sunteți chemați să judecați). • schemă rezultativa. Acțiunea de a vota implică timpul viitor și în funcție de vot putem avea aspectualizarea continuativa (Ion Iliescu) sau aspectualizarea incoativa (Emil Constantinescu). • schemă analitică finală. Evenimentul are un statut cauzativ evolutiv, deoarece Ion Iliescu este cel care determină acțiunea de a vota. SAC 6 = "Eu sunt astfel." • schemă de interpretare este construită pe un singur agent, si anume Ion Iliescu. Actanții-obiecte nu trebuie interpretați denotativ, ci, mai degrabă, conotativ, devenind implicit
by Camelia-Mihaela Cmeciu [Corola-publishinghouse/Science/1056_a_2564]
-
un proces acțional (β a asigura) care presupune un transfer. • schemă rezultativa este structurată pe aspectualizare incoativa, sugerată de marcatorul auxiliar de viitor care sugerează, de asemenea, o modalitate actualizantă deontica de abilitate. • schemă analitică finală este un eveniment cauzativ evolutiv. SAC 3 = "Eu mulțumesc oamenilor." • schemă de interpretare este structurată pe: (1) Triunghiul electoral: EU VOI 1 VOI 2. (2) Rolurile tematice sunt: * agenți-participanți: Emil Constantinescu * beneficiari: VOI colectiv (toți, indiferent de opiniile lor politice, religioase, colaboratorii mei) și un
by Camelia-Mihaela Cmeciu [Corola-publishinghouse/Science/1056_a_2564]
-
chrono-logy" of some schemes. Taking into account the intențional effects of a (corporate, political or literary) message, the conceptual content is formed, aș Pottier (1992: 224) mentions, of some major event lines (AȘ = the analytical scheme focused on state or evolutive events) and of some enunțiative intențional choices (BAȘ= built analytical schemes) which will permanently accompany and control any statement. Pottier's model of the enunciative trajectory goes beyond the descriptive lexical analysis în order to proceed into a semantics of
by Camelia-Mihaela Cmeciu [Corola-publishinghouse/Science/1056_a_2564]
-
colecistului are două căi: una spre interiorul ficatului, prin patul vezicular și alta prin ganglionul colului vezicular (Mascagni), urmând un traiect de-a lungul arterei hepatice, posterior de capul pancreatic, spre ganglionul retroduodeno-pancreatic superior. Cele două căi limfatice explică particularitățile evolutive ale cancerului veziculei biliare: metastazarea intrahepatică timpurie și extensia spre blocul duodeno-pancreatic. Drenajul limfatic al CBP se face în cele două sensuri, de-a lungul pediculului hepatic, cranial spre ganglionii hilului și caudal spre ganglionii suprași retropancreatici. INERVAȚIA Inervația căilor
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Simona Vălean () [Corola-publishinghouse/Science/92148_a_92643]
-
profilurilor de stare pune în evidență semnul ascendent (optimizator, antientropic) sau descendent (perturbator, entropic) al variațiilor (transformărilor) și amplitudinea acestora. Acești doi indicatori au o valoare diagnostico-prognostică deosebită și luarea lor în considerație este obligatorie în analiza oricărui sistem dinamic evolutiv, inclusiv a organizațiilor și sistemelor sociale. La nivelul personalității, raportul constant/variabil are un caracter extrem de complex, implicând atât coexistența, cât și negația sau trecerea unuia în celălalt. Sub aspectul mecanismului, acest raport se leagă de integrare și consolidare. Astfel
[Corola-publishinghouse/Science/2159_a_3484]
-
două caracteristici (raporturi sexuale intense și relații interpersonale apropiate și de durată). Prin selecție naturală s-a ajuns în acest mod ca ființele umane să caute sexualitatea, să se îndrăgostească și să fie grijulii cu odraslele lor. Chiar dacă respectivul scenariu evolutiv s-ar dovedi adevărat, apare limpede că, o dată cu cristalizarea unor civilizații, factorii culturali, dintre care practicile și credințele religioase și, mai apoi, legile, au accentuat sau estompat tendințele biogenetice și le-au dat conținut specific. E. Hatfield și G. Walster
[Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
stadiul în care se găsește grupul. E firesc ca învățarea noilor intrați să fie mai eficientă când normele și regulile au fost stabilite și practicate (faza normativă și de performanță), decât în stadiile precedente. Mediul temporal reprezintă nu numai aspectul evolutiv, ci și constrângerile de timp, concretizate în trei mari probleme (Arrow și McGrath, 1995): incertitudinea, interesele conflictuale și limitarea (sărăcia) resurselor. Strategiile de rezolvare a acestor probleme cuprind atenta și realista planificare, negocierea și sincronizarea, alocarea distributivă pe secvențe temporale
[Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
o identitate etnică separatistă. • A doua importantă remarcă este că există specialiști în domeniul relațiilor interetnice și interrasiale, în particular al identității de rasă și etnie, care consideră că e mai productiv a aborda respectiva problemă ca pe un proces evolutiv ce parcurge mai multe etape (Helms, 1990, apud Simons et al., 1994) sau stadii: 1) Stadiul preconfruntării este cel în care membrii etniei minoritare acceptă necritic valorile, atitudinile, stilurile de viață ale grupului majoritar. Eventualele semne exterioare ce nu pot
[Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
a noii școli literare o va conține însă Noul Roman francez. Preludii la o poetică a antiromanului (1973). Pronunțat teoretică și pornind de la o arie mai amplă, cartea debutează cu o privire istorică, în căutarea definiției și a unei linii evolutive cu privire la arta narațiunii, comentariile referențiale și discursul narativ. Tranziția de la roman-histoire la roman-recherche s-a făcut prin relativizarea autorului obiectiv și a viziunii omnisciente, prin mijlocirea unor mutații antitradiționale la nivelul agenților epici: personaje, intrigă, timp, spațiu etc. Se aspiră
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288298_a_289627]
-
iau în considerație factorii anatomo-patologici și clinici, aferenți neoplasmului însuși, cum sunt: sediul, aspectul macroscopic, structura histologică, extensia loco-regională, sau aferenți gazdei, cum ar fi de exemplu: vârsta, starea generală, statusul imunitar, timpul scurs între debutul simptomelor și diagnostic, stadiul evolutiv clinic al tumorii (TNM), existența puseului evolutiv (PEV) etc., raportați la durata de 5 sau 10 ani a supraviețuirii bolnavilor. ASPECTUL MACROSCOPIC AL TUMORILOR Forma tumorilor constituie un criteriu orientativ al malignității, în general tumorile vegetante manifestând o malignitate mai
Tumorile de unghi intern al ochiului Clinică şi tratament by Lucian Nelu POPA () [Corola-publishinghouse/Science/101001_a_102293]
-
aferenți neoplasmului însuși, cum sunt: sediul, aspectul macroscopic, structura histologică, extensia loco-regională, sau aferenți gazdei, cum ar fi de exemplu: vârsta, starea generală, statusul imunitar, timpul scurs între debutul simptomelor și diagnostic, stadiul evolutiv clinic al tumorii (TNM), existența puseului evolutiv (PEV) etc., raportați la durata de 5 sau 10 ani a supraviețuirii bolnavilor. ASPECTUL MACROSCOPIC AL TUMORILOR Forma tumorilor constituie un criteriu orientativ al malignității, în general tumorile vegetante manifestând o malignitate mai redusă decât cele infiltrative. Dimensiunea tumorilor maligne
Tumorile de unghi intern al ochiului Clinică şi tratament by Lucian Nelu POPA () [Corola-publishinghouse/Science/101001_a_102293]
-
luate în considerație caracterele tumorii primare (dimensiuni, raporturi cu țesuturile adiacente) desemnate prin inițiala T, prezența și extinderea metastazelor în limfoganglionii loco-regionali, notate prin inițiala N și prezența metastazelor la distanță, notată cu M, combinarea celor trei evaluări marcând stadiul evolutiv TNM al bolii. Prin adăugarea la aceste simboluri a unor cifre - 0, 1, 2, 3, 4 -, extinderea procesului neoplazic este clasificată pe grade, exprimând mai fidel stadiul clinic al bolii. Sistemul TNM are marele avantaj al aplicabilității la toate categoriile
Tumorile de unghi intern al ochiului Clinică şi tratament by Lucian Nelu POPA () [Corola-publishinghouse/Science/101001_a_102293]
-
ale acestora. Deoarece aprecierea clinică a stadialității este relativă și cuprinde inevitabil un indice de eroare, extinderea reală a procesului neoplazic se stabilește anatomo-patologic, prin explorarea integrală a pieselor de exereză chirurgicală. Valoarea sistemului TNM o constituie faptul că stadiul evolutiv al bolii pe care-l precizează servește mai mult decât oricare alt criteriu la stabilirea indicației terapeutice, a amplorii exerezei chirurgicale, și, în același timp, oferă posibilitatea analizei comparative, pe stadii de evoluție clinică, a eficacității tipurilor de tratamente aplicate
Tumorile de unghi intern al ochiului Clinică şi tratament by Lucian Nelu POPA () [Corola-publishinghouse/Science/101001_a_102293]
-
decompensate; g)Diabetul zaharat - formele severe; h)Insuficiență reanală; i)Hipertensiune arterială gravă; j)Infarcte cerebrale în antecedente, mai ales cele cu ramolismente la nivelul trunchiului cerebral; k)Atteroscleroza avansată; l)Stările cașectice; m)Comele; n)Hipertiroidiile; o)Tuberculoza pulmonară evolutivă; p)Tetania latentă; q)Feocromocitomul; r)Mielomul multiplu; s)Intoleranța la iod și produse iodate; 4. Pregătirea bolnavului pentru angiografie Este identică cu pregătirea bolnavului pentru angiografia digitală (a se vedea capitolul respectiv). Trebuie eliminată din start programarea pentru angiografie
Imagistica meningioamelor de convexitate by Vasile BUSUIOC, Silviu BUSUIOC () [Corola-publishinghouse/Science/100964_a_102256]
-
și cărora li se aplică o restricție (sau regulă, sau principiu de selecție). Pask, pentru care lucrările lui Ross Ashby au constituit o sursă permanentă de inspirație, a înțeles totuși că, pentru teoria acestuia, mediul de evoluție și natura entităților evolutive sunt irelevante. Acest lucru l-a condus către o viziune cu totul particulară privind organizarea creierului, concentrată pe ceea ce el a numit mai târziu ,,evoluția simbolică” a conceptelor mentale, concepție preluată astăzi în Științele Complexității și utilizată pentru a explica
Bazele ciberneticii economice by Emil Scarlat, Nora Chiriță () [Corola-publishinghouse/Science/190_a_197]
-
în centrul dezbaterilor și interesului comunităților științifice, indiferent dacă acestea au fost favorabile sau adversare ale teoriilor și ideilor promovate de cibernetică. Una dintre aceste teme comune majorității definițiilor date ciberneticii este cauzalitatea circulară care se manifestă în procesele dinamice evolutive. Orice proces din lumea reală, din domeniul fizic sau chimic, biologic sau psihologic, economic sau social include procese de tip feedback, deci procese care de desfășoară de-a lungul unor bucle închise în cadrul cărora se regăsesc diferite variabile care se
Bazele ciberneticii economice by Emil Scarlat, Nora Chiriță () [Corola-publishinghouse/Science/190_a_197]
-
privim tocmai din această perspectivă, și anume acela al trecerii masive către studiul sistemelor adaptive complexe din economie utilizând cu precădere metodele și modelele bazate pe agenți. Economia bazată pe agenți, privită ca metodă de studiu a sistemelor adaptive și evolutive complexe formate din agenți autonomi interactivi, permite aducerea sistemului economic în laboratoare, pentru a studia evoluția sistemelor economice în condiții experimentale controlate. Două aspecte fundamentale decurg din aceste studii. Primul este unul descriptiv, axat pe explicarea constructivă a comportamentului emergent
Bazele ciberneticii economice by Emil Scarlat, Nora Chiriță () [Corola-publishinghouse/Science/190_a_197]
-
a proceselor competitive bazate pe recombinare. „În final, avem nevoie de generalizări riguroase care definesc traiectoriile produse prin interacțiunea dintre competiție și recombinare... O matematică potrivită trebuie să se desprindă de metodele tradiționale și să accentueze caracteristicile persistente ale traiectoriile evolutive departe-de-echilibru generate de recombinare.” W. Brian Arthur, un alt lider al Școlii de la Santa Fe, vorbește despre trei moduri în care sistemele devin complexe atunci când ele evoluează (On the Evolution of Complexity - în Complexity by Cowens, Pines and Meltzer (editori
Bazele ciberneticii economice by Emil Scarlat, Nora Chiriță () [Corola-publishinghouse/Science/190_a_197]
-
au exploatat nișele; apoi, după ce automobilul a fost inventat toate acestea au dispărut, dând impresia simplificării sistemului de transport ca după aceea să se constate că, dimpotrivă, acesta a devenit mult mai complex decât înainte. Brian Arthur spune: „În sistemele evolutive, episoadele de simplificare sunt adeseori întrerupte de creșterea complexității și de stabilirea unor noi baze începând de la care complexitatea poate apoi crește”. În al doilea rând, Arthur introduce „dependența structurală”, observând că pentru a îmbunătăți performanța unui sistem, trebuie adăugate
Bazele ciberneticii economice by Emil Scarlat, Nora Chiriță () [Corola-publishinghouse/Science/190_a_197]
-
și de perfecționarea și creșterea puterii de calcul a calculatoarelor electronice. Metoda modelării utilizează, în principal, modelul matematic pentru a surprinde relațiile cantitative și calitative care există între elementele componente ale unui sistem adaptiv complex, pentru analiza și evaluarea proceselor evolutive, de adaptare și auto-organizatoare ce au loc la nivelul întregului sistem sau numai ale unor componente ale acestuia (subsisteme) sau între întregul sistem și mediul său înconjurător. Modelul matematic se realizează conform anumitor scheme și reguli, astfel încât să se asigure
Bazele ciberneticii economice by Emil Scarlat, Nora Chiriță () [Corola-publishinghouse/Science/190_a_197]
-
în cadrul unui ecosistem social, deoarece coevoluția nu poate să aibă loc în izolare. Drept urmare, un ecosistem social constă din organizații, și nu din indivizi, și de aici derivă calificativul ,,social”. Mitleton-Kelly demonstrează faptul că orice ecosistem social este un sistem evolutiv complex, deci un tip de sistem mai evoluat decât sistemul adaptiv complex. Conceptul de ecosistem digital a fost definit de mai mulți autori, dar încă lipsește o definiție precisă și unanim acceptată. Astfel, Iansiti și Levien (2004) utilizează ecosistemul de
Bazele ciberneticii economice by Emil Scarlat, Nora Chiriță () [Corola-publishinghouse/Science/190_a_197]
-
pe direcția caracterizării naturii situațiilor de conducere, a stabilirii tipologiei lor, a evidențierii efectelor diferitelor tipuri de situații asupra conducerii. Situația concretă în care acționează liderul devine elementul cel mai mobil care diferențiază grupurile între ele și chiar diferitele momente evolutive ale unuia și aceluiași grup. Există astfel situații în care conducerea constă în propria acțiune, dar și altele - și acestea sunt numeroase - în care a conduce înseamnă „a‑i face pe alții să facă”. Sunt apoi situațiile organizate, închegate, structurate
[Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
informații, opinii, sugestii. La fel ca și în cazul anterior, contează însă nu atât discuția în sine, ci tipul ei. În literatura de specialitate au fost descrise mai multe tipuri de discuții în grup, cum ar fi: discuția progresivă sau evolutivă, discuția liberă, tehnica riscului etc. Cel puțin două dintre acestea prezintă interes pentru problema noastră. Discuția progresivă (evolutivă) pornește de la anumite limite ale discuțiilor în general: debutează, „se urnesc” greu, avansează anevoios, nu aduc nimic nou, dimpotrivă, bat pasul pe
[Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
tipul ei. În literatura de specialitate au fost descrise mai multe tipuri de discuții în grup, cum ar fi: discuția progresivă sau evolutivă, discuția liberă, tehnica riscului etc. Cel puțin două dintre acestea prezintă interes pentru problema noastră. Discuția progresivă (evolutivă) pornește de la anumite limite ale discuțiilor în general: debutează, „se urnesc” greu, avansează anevoios, nu aduc nimic nou, dimpotrivă, bat pasul pe loc, sunt neorganizate și nesistematice, dezlânate, intervențiile participanților se „întâlnesc” unele cu altele, dar nu se continuă, nu
[Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
și între tipul discuției în grup și acceptarea ei, pe de altă parte, există o strânsă corelație. Lucrând pe 374 studenți, N.R.F. Maier a arătat că probabilitatea luării unor decizii corecte este mai mare în discuția de tip progresiv sau evolutiv și mult mai mică în discuția liberă, în timp ce probabilitatea obținerii asentimentului (acceptării sau unanimității din partea membrilor grupului) este mai mare în discuția liberă și mai mică în discuția progresivă. Dacă se lucreează, însă, cu grupuri antrenate în cele două tipuri
[Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]