2,561 matches
-
în ușă, am spus o frază ce urma apoi să circule, prin „bunăvoința” lui Titus, dar și a altora, deja invidioși pe cărțile și pe fervoarea mea de destin, probabil, în cancelariile cele mai înalte ale c.c., vrând să exemplifice „carierismul, setea nu numai de glorie, dar și de putere politică a lui N.B.”: „Treceți Rubiconul, le-am spus solemn, cu o emfază jucată, celor trei prieteni, și intrați în cortul lui Cezar!”. A doua zi a început, solemn, plenara
(Memorii II). In: Sensul vietii by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2354_a_3679]
-
gesturile magice reprezintă spațiul privilegiat al zeilor și al eroilor trecuți prin „rituri de ascensiune celestă”. „Intrarea în scenă” singură, trădează așadar, natura superioară, în sens transcendental, a tânărului, iar textul ce urmează nu face decât să dezvolte și să exemplifice această trăsătură. „Simplul fapt de a fi «înalt», de se afla «sus», echivalează cu a fi «puternic» (în sensul religios al cuvântului) și a fi, ca atare, saturat de sacralitate”; cum anume a atins Făt-Frumos din colindă acest statut explică
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
durate ce distruge prin trecere. Un cal galben „din făptură” nu a parcurs decât drumuri prin imediat, în timp ce Gălbioru este un heliodromus. Apollo, Mithra, Helios, Ilie sunt cu toții reprezentați în memoria mitologică în care trase de cai uranieni. Textul popular exemplifică clar atributele solare: „Calul calcă-n piatră seacă,/ Piatră seacă poleiește,/ Boeri caii-și potcovește,/ Cu potcoave de argint-î/ Calul calcă-n piatră seacă/ Piatra seacă poleiește/ Boeri caii s-adăpară”. Alchimia nefirească a pietrei și descoperirea apei, asemenea lui
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
mai târziu natura infernală a agresorului, ca element dedus din paternitatea sa. Zmeii pot reprezenta din această perspectivă negativul imaginii umane, cu tot ceea ce este reprimat în id: instinctualitate, violență, rapacitate, visceral, purtând, în același timp, supra- marca tărâmului mitic, exemplificată de palatele prețioase, forță covârșitoare și capacități de deplasare fulgerătoare sau, aici, de simboluri ale virilității transsubstanțializate în materii superioare. Dimensiunea maternă constituie un reper constant pe parcursul inițierii. Perspectiva psihanalitică interpretează faza inițială, a riturilor de separare a neofitului, ca
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
sau a animalului reprezintă o credință universală, considerându-se că marca pe care o lasă trecerea pe pământ asigură atât o acțiune mediată prin talpă/copită, cât și una imediată, pentru că urma e chiar ființa care a lăsat-o. Basmele exemplifică în număr mare efectul contactului cu copita imprimată în sol. Într-un text cules de la un informator din Telega, Prahova, frații pierduți de mama vitregă rătăcesc prin bunget, și băiatul resimte mai intens contactul numinos: „se frigeau bieții copilași, săracii
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
-o. Mai mult chiar, cerbul își împodobește coarnele cu simbolul cunoașterii umane, atingând o culme a sfidării universului domestic. Via adaugă ipostazei de arbore sacru „expresia vegetală a nemuririi”, tinereții și vieții veșnice. Mai mult, ea asigură viața însăși, idee exemplificată de basmele cu influență creștină în care nou-născutul abandonat și găsit de un pustnic este hrănit și crescut cu o viță-de-vie apărută din senin. Imaginea cerbului trufaș, autoîncoronat stăpân peste lume, pare să susțină perspectiva unei obârșii agrare pentru imaginarul
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
procesul ritual sunt cu atât mai profunde cu cât el s-a fixat în tipare abstracte și întrucâtva absconse, pentru simbolizarea evoluției spirituale. În Coșova, Bulgaria, înghițirea indusă de imprecația maternă are loc la poalele lui axis mundi, și scena exemplifică dominanta solară a eroului: „La un pom mare-nflorit,/ Nu e soare răsărit,/ Da’ e șarpe-ncolăcit;/ Pi-un voinic că mi-l sugea;/ Mi l-a supt de jumătate,/ Jumătate nu măi poate./ (...) Mumă-sa l-a blăstămat,/ Cu mâna
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
chelceaua ta/ Mândre case-or învelea,/ Cerbeo, cu unghiile tale/ Mândre pahare-or făcea,/ Vin la masă cu eleor bea” (Coconi - Ilfov). Sacrificiul este aici îndeplinit de frații fetei din leagăn, legătura dintre principiul masculin și cerb fiind foarte amplu exemplificată de colindele de fecior. O jertfă totemică răsturnată, ce amintește de orațiile de nuntă unde mireasa ia forma ciutei, sugerează într-o colindă din Oprea, Făgăraș. Colindătorii transformați în vânători (inițiați ai forței virile) cer fetei colindate un sacrificiu care
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
catalogată de V. I. Propp ca dovadă a inițieriișcoală, învățătură. Argumentele sale, „natura silvestră a das¬călului, plecarea copiilor de la părinții lor, caracterul vrăjitoresc al învățăturii, priceperea de a se transforma în animale sau de a înțelege limba păsărilor”, sunt exemplificate în întregime în basmul din Cerișor, Hunedoara. Evoluția neofitului începe în fenomenal, și figura rituală autoritară din această etapă va fi una familiară. Când moștenitorul masculin lipsește și se creează un dezechilibru al continuității, rolul maestrului inițiator este preluat de
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
să detaliez marcarea în Lima a 70 de ani de la Marea Unire, incluzând câteva aprecieri bine venite ale celor câțiva oficiali prezenți la expunere și la expoziția foto. Despre activitatea de informare a M.A.E. am făcut aprecieri generale, exemplificate cu cele câteva informări mai de substanță trimise în ultimele două luni. Problemele administrativ-contabile și de personal le-am lăsat, așa cum convenisem cu ambasadorul, să le redacteze el direct. Mult mai ușor mi-a fost la alcătuirea programului pentru anul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1535_a_2833]
-
de iure pentru tot ceea ce se făcea bine sau greșit în ambasadă. Nu înțelegeam atunci și, în mod sincer, nu înțeleg nici acum încăpățânarea șefului misiunii de a nu citi textul de pe hârtie, mai ales că avusesem grija să îi exemplific cu momente trăite, când ambasadori, șefi de delegații citeau, pentru a da maximum de greutate, instrucțiunile date de forurile lor superioare. Reacția interlocutorilor fusese mereu aceeași de a înțelege că frazele citite reprezentau o poziție dificil de schimbat. Mi-am
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1535_a_2833]
-
didactico -științifice a disciplinei mi s-a Încredințat și rolul de a contribui la realizarea, În condiții optime, a noilor spații de Învățământ. Problema n-a fost ușoară. Proiectarea era Înaintată și comisia a trebuit să intervină foarte mult. Aș exemplifica doar prin existența În Schița program a unei "clinici de anatomie"!!! și absența totală a spațiului pentru alte discipline. Anatomia patologică era aruncată În trei corpuri de clădiri. Cei trei bucureșteni din comisie am luat În discuție cu proiectanții schiță
MĂRTURISIRILE UNUI OCTOGENAR by PAUL IOAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1658_a_3007]
-
sanguine și modificările acesteia pe parcursul vieții, cu un ritm mai lent sau mai alert, În raport de trăirile fiecăruia dintre noi, am prezentat pe larg definiția și patogeneza aterosclerozei, și accidentele letale pe care le poate induce. Totul a fost exemplificat prin diapozitive color. Cursul s-a bucurat de o foarte frumoasă apreciere, fiind și astăzi În amintirea colegilor mai vârstnici. Mi s-a mai acordat această onoare și după pensionare, În 1994. Am abordat o altă tematică de interes general
MĂRTURISIRILE UNUI OCTOGENAR by PAUL IOAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1658_a_3007]
-
muntoasa Istorie a lui G. Călinescu își propune drept țel înalt să demonstreze că "nasc și în Moldova oameni", creatori, vorba Maiorescului, "în toată puterea cuvântului". Așadar suntem mimetici sau stăm pe picioarele proprii? Depinde de la caz la caz. Să exemplificăm mimetismul. Câțiva eseiști de bună condiție, precum Mihai Zamfir și Sorin Alexandrescu, au mizat, la un moment dat, pe fascinația structuralismului. Când valul structuralist a început să se retragă în Occident, s-au întors la "uneltele" criticii curente, așa cum, bunăoară
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
rapid că nu au recunoscut aluziile, trimiterile oblice, reminiscențele topite în ea. E aproape amuzant, adică trist. Dintotdeauna, în literatură au existat scriitori gonflați. Credeți că există asemenea autori și în actualitatea imediată? Sigur că există, dar nu vreau să exemplific, ei sunt la vedere. O cultură matură își cerne valorile în timp și dacă nu se rătăcește complet. Așa că și actualii beneficiari ai unor conjuncturi extraliterare favorabile vor fi aduși, cu timpul, la valoarea lor reală. Noi bocim că nu
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
că Moldova și bisericile ei fuseseră aproape distruse din cauza invaziei tătarilor. Numeroase orașe au fost părăsite (Cotnari, Baia, Tg. Frumos, Siret, Suceava, Botoșani, Roman, Bârlad, Ștefănești, Huși, Vaslui, Săbăoani), iar oamenii au fugit în Polonia și în Transilvania. Vitto Piluzzio exemplifică decăderea preoților catolici cu următorul caz: „La Huși - scria misionarul - tătarii au jefuit toate lucrurile bisericii [...]. Unui părinte dominican apostat i-am întocmit foaie de obediență să se ducă în Polonia, dar el s-a dus la Huși, și acolo
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
Acesta avea să fie suprimat la 1886 de către regina Maria Cristina, anul 1886 devenind ca atare anul abolirii complete a sclaviei în insulă. Ce au însemnat pentru Cuba sutele de mii de sclavi, munca acestora în condiții degradante, inumane? O exemplifică excelent o "zicală": "sin negros africanos no hay azucar y sin azucar no hay pais" fără negrii africani nu exista zahăr și fără zahăr țara nu exista! Prezența lor a lăsat amprente cu va-loare istorică atât în compoziția demografică a
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1571_a_2869]
-
în activitățile de educare a limbajului. În vederea activizării vocabularului și dezvoltării capacității de comunicare am desfășurat cu copiii mai multe exerciții - jocuri de creativitate, știut fiind că una din cele mai eficiente modalități de învățare este învățarea prin joc. Voi exemplifică în continuare câteva jocuri pe care le-am desfășurat cu copiii grupei mari -jocuri care le-au plăcut în mod deosebit copiilor și le-au stimulat gândirea creativă. Ce ne trece prin minte? - se pornește de la un cuvant căruia copiiii
CREANGĂ ŞI COPIII by POPA M. RODICA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/631_a_1267]
-
interviu al lui Dalí, reprodus fragmentar din presa străină, în care originalul artist susținea, printre altele, că viitorul politic al Europei aparținea monar hiilor. Nu aceasta era tema interviului, ci o idee spusă în fugă, iar noi o reținuserăm pentru că exemplifica foarte bine, ne am zis, extravaganța lui Dalí. O ciudățenie a marelui pictor, ca atâtea altele, astfel ni se păruse și nimic mai mult. Alții n-au socotit însă așa și s-au iscat supărări la C.C., unde eram citiți
Amintiri și portrete literare - ed. a 3-a by Gabriel Dimisianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1345_a_2700]
-
umaniști precum Marsilio Ficino și Giovanni Pico della Mirandola. Deși Savanarola a fost executat în urma unei acuzații false de erezie în 1498, adepții săi i-au păstrat vii ideile și memoria secole de-a rândul. Umanistul olandez Desiderius Erasmus a exemplificat cel mai bine mișcarea umanista pentru reformarea Bisericii la momentul la care Machiavelli scria Principele. Erasmus a fost deopotrivă un remarcabil cărturar clasic și un creștin devotat. Aprecia filozofia antică în tradiție platonica și ciceroniana pentru atenția acordată demnității personale
Machiavelli si Renasterea italiana. Studii by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
lesă lui Machiavelli, dar nu l-a exilat de la Florența, cu toate că în secolul al XIX-lea se considera că acest fapt a avut loc ca urmare a publicării mai multor documente ce păreau să acrediteze această variantă 55. Pentru a exemplifică o inexactitate datorată unei neînțelegeri pe scară largă existența în cronologia popularei și, pentru multe aspecte, riguroasei ediții Einaudi a Îl Principe realizată de Giorgio Inglese, aici apare informația că Machiavelli, după ce a fost eliberat din închisoare în luna martie
Machiavelli si Renasterea italiana. Studii by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
subcapitol este consacrat mizofiliei lui Eminescu ("iubitor de murdărie"), un "simptom schizofrenic capital", ajungând la concluzia că "dacă poetul a trăit în mizerie, aceasta nu se datorește decât faptului că el singur o dorea". Este depistat și simptomul de mazochism, exemplificat cu scene din Cezara, "scene de dragoste de un sado-mazochism excesiv de concludent pentru situația psiho-afectivă a lui Eminescu". Ș.a.m.d. Mult mai interesant este capitolul consacrat cauzelor determinante ale bolii lui Eminescu, analizându-se atât hereditatea cât și rezistența
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1482_a_2780]
-
spiritului și al formei populare în literatura noastră cultă", care devine aici un "decor sufletesc" întrupat într-o "feerică frumusețe verbală". Poeme ca Ursitoarele, Mușatin și codrul, Miron și frumoasa fără corp etc., dar mai ales Călin Nebunul, din care exemplifică sugestiv, sunt "capodopere" ale "graiului românesc", în care se "dezvoltă o inspirație proprie și tradițională, contopind minunat creația individuală cu geniul poetic al unui neam întreg". Fără a știrbi cu nimic măiestria poeziei lui Vasile Alecsandri, o culme până atunci
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1482_a_2780]
-
și exuberanța lexicală, "realizată fără ostentație, fără emfază" ("Venin și farmec"). Adesea plonjează în etimologie, în explicarea sorgintei cuvântului pe care Eminescu îl utilizează inovator. Cuvântul filă, de-o pildă, nu va fi sinonim cu pagină ci cu foaie. Se exemplifică citând din Glossă: "Viitorul și trecutul/ Sunt a filei două fețe". În altă parte, notează profesorul, "sinonimul parțial foaie se ivește la Eminescu atât cu sensul de frunză cât și cu acela de filă, în Foaie veștedă, traducere după Lenau
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1482_a_2780]
-
eminesciană", alături de ethnos și de logos, iar principalul "mod de manifestare" al acesteia este sermo, adică oralitatea (rostirea de la amvon, de la tribună, de la catedră, forme de care s-a ocupat și Monica Spiridon). Daniel Ciurel urmărește aceste procedee ale oralității, exemplificate prin figurile dialogale (dialogism cu "rol de contrapunct narativ") prosopopeea, erotema, epiplexis, pysma ("avalanșa de întrebări ce pune adversarul în dificultate"), ratiocinatio ș.a. Recursul la "strategiile comuniunii", Eminescu îl face prin apelul la "simțul identității", cu "argumente ce aparțin unei
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1482_a_2780]