1,949 matches
-
dea puțină strălucire la ceea ce nu fusese, cu siguranță, decât o vulgară gâlceavă pentru stăpânirea Helespontului, cheia acestui Pont Euxin care avea să-l facă pe Ovidiu să se tânguie atâta. Iar acest mare șiretlic avea să slujească drept tristă exergă civilizației noastre, care nu încetează să tot inventeze și altele, tot mai exagerate, tot mai puțin poetice. Începu să fredoneze: Ah, să pleci pe mare lipsit de iubire. Melodia asta i-o fredona seara bunică-sa, când îl culca; nu
by Georgeta Horodincă [Corola-publishinghouse/Memoirs/1098_a_2606]
-
spectacol în fața cititorului, unele fiind simple dezvoltări ale diverselor condiționări istorice (reverența în fața trecutului, a propriului pământ, pe care le mărturisește Pillat și care vin direct din cultul familiei exercitat în casa bunicilor materni), altele fiind gesturi definitive ca o exergă: invitația lui Maiorescu de a-l vizita ca să-i discute versurile, de pildă. Episodul este semnificativ, desigur, pentru Maiorescu, aflat la apusul carierei critice, când, bătrân, acaparat de politică, în preajma primului război balcanic, criticul era ministru de Externe. El l-
Mărturisirile scriitorilor by Mircea Anghelescu () [Corola-journal/Journalistic/2749_a_4074]
-
deși dimensiunea politică e simțitor temperată prin comparație cu scandaloasele Elegii. Cum de n-au apărut după aceea, căci prilejuri au fost berechet, nu-mi explic. Prima surpriză o reprezintă declarația de autenticitate plasată la începutul cărții, pe post de exergă: „Aceste poeme sunt inspirate din registrele de munci, cheltuieli și venituri ale țăranului colectivist Iancu Arsene din Sărățeanca, păstrate în arhiva noastră." Că spontaneitatea lui Ion Gheorghe e filtrată livresc, știam. Dar că poetul apelează la documente olografe mai degrabă
Munci și zile by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/6463_a_7788]
-
soția lui, Ildiko Gâbos). In Album de versuri a strâns aproape două sute dintre poemele lui Stéphane Mallarmé pe care le-a pus în pagină alături de versiunile românești migălite de el după cercetări și meditații despre care dă seamă în Glose. Exerga (adică întâmpinarea) în limba franceză prin care Șerban Foarță își explică dorința de a pătrunde în adâncul mării lui Mallarmé (mai toate metaforele folosesc termeni maritimi), ortografiază numele poetului în toate formele îngăduite de limba franceză „Bien que trop seul
mal armé… ma larme est… m’allarmait… by Felicia Antip () [Corola-journal/Journalistic/6332_a_7657]
-
aleatoriu, necontrolat și efemer, poate fi reformulată cu avantaje în ordinea duratei, întrucât scurtele poeme ce-l ilustrează secvențial au valoarea gestului spontan, autentic, a unei prezențe franc și imediat exprimate a sentimentului; ca atare, cum ni se spune în exergă, după Oscar Wilde, “un capriciu durează mai mult decât o pasiune”. Spitalul manechinelor (1998) continuă acest proces de pătimașă înscriere a viului în poem (“poți să faci ce vrei / eu tot te aduc fără să știi / în această hârtie nerușinată
Note despre poezia Norei Iuga by Ion Pop () [Corola-journal/Imaginative/13548_a_14873]
-
Cum simte că începe să devină sentimental, Stoian G. Bogdan își ia seama și plasează o ironie. Când și aceasta începe să se absoarbă în porii hârtiei, și-aduce aminte de cele câteva cărți pe care le are la suflet. (Exerga, de pildă, e o reverență făcută lui Gore Pirgu.) Ambiguitatea aceasta de umoare e doar una dintre premisele succesului. O alta, nu neapărat a doua pe listă, e oferită de structura cărții. Titlul e grăitor: multe pagini creează spațiu de
O poezie de succes by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/6776_a_8101]
-
alții, al lui Paul Morand, pe care l-am evocat acum câteva zile, la Nantes, ori al lui Blaise Cendrars și Valery Larbaud). Mi se pare că se regăsește și la Dv. ceva din acest spirit, din această deschidere... O exergă a cărților Dv. e un citat chiar din Paul Morand... Eu știu ce mă fascinează și îmi pot revendica și termenul de "cosmopolitism"... În același timp el îmi pare foarte apropiat de ideea unei posibile Enciclopedii. Toate locurile mă interesează
Patrick Deville - "Literatura franceză n-o duce deloc rău" by Ion Pop () [Corola-journal/Journalistic/16106_a_17431]
-
licit și controlat, în sensul că vizibil la nivelul directivelor și deciziilor oficiale, găsim în dicționarul lui Bujor T. Rîpeanu ilicitul colaborărilor cu Securitatea pe care autorul le menționează, oferind o eboșă a ceea ce constituie o altă cercetare, realizând, în exergă, o arheologie a terorii, teroare care nu a cruțat nici acest compartiment artistic. Această cercetare autorul o desfășoară de ani buni, așa că un cititor avizat ar trebui să acorde credit celor câteva mențiuni care condensează frisonant biografii dramatice. Probabil că
Cinematografiștii români, o poveste pe litere by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/2737_a_4062]
-
nu se spune, nu pentru că ar fi interzis - deși se poate întâmpla și asta, uneori se practică -, ci pentru că a fost îngropat în timp, s-au depus straturi peste straturi de enunțuri, unele au câștigat dreptul să vorbească). VZ: În exerga românului citim: "Celor învinși". Despre asta vorbesc cei doi: se pare ca Papă "a dat Imprimatur (sau undă verde) protestanților englezi", după cum spun cronicile italiene. Ca să o demonstreze, Monaldi & Sorți montează un spectacol de șase sute de pagini: baroc, bogat, ca
Un român care a facut vâlvă by Michaela Niculescu () [Corola-journal/Journalistic/12268_a_13593]
-
astfel: pe fond albastru, o spadă de argint, așezată în pal, cu vârful în jos, înconjurată de două ramuri de lauri, de același metal, încrucișate în săritoare în partea de jos și ale căror extremități superioare ating garda armei; în exergă, între un cerc liniar auriu, la interior, și unul auriu și un altul albastru împodobit cu 10 coroane deschise, cu câte 3 fleuroane, intercalate de alte 10 fleuroane mai mici, de asemenea de aur, la exterior, legenda scrisă cu litere
EUR-Lex () [Corola-website/Law/145307_a_146636]
-
de astă dată în interpretarea prozei aceluiași, înregistrează autoarea atunci cand identifica o posibilă lecțiune a numelui lui Aubrey de Vere, din Remember. Mai mult decât o aluzie, acesta e un cod. Tibi nom de Vere era, în Renașterea engleză, o exerga ce putea fi citită anagramat că mente videbori, adică „vezi-ma cu mintea” (p. 128). Exact ceea ce, prin forță lucrurilor, va ajunge să facă naratorul din povestirea etalon a lui Mateiu Caragiale. Din generația ei (și a mea), Simona Vasilache
Cozerii by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/4242_a_5567]
-
alți sori și în alte climate, fizice și sociale. Poate și de aici sensibilitatea mea aparte față de scriitori și filozofi ca Dostoievski, Proust și Thomas Mann sau dragostea mea, fidelitatea mea față de extrem-radicalul Nietzsche, pe care l-am pus în exergă încă de la primele mele romane. I. S.: A devenit de asemenea o regulă a ultimilor 10-15 ani ca în paralel cu proza să scrieți eseuri, critică literară, memorialistică, să realizați traduceri de poezie. Rechizitoriul din volumul Trădarea criticii a făcut
Nicolae Breban by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/5782_a_7107]
-
cele mai dramatice (i-aș zice onto-scripturală, dacă nu mi s-ar părea prea prețioasă expresia). Nici vorbă de „mutații“ ori spectaculoase salturi calitative. Lipsește regia momentelor de grație, delimitate, în majoritatea cazurilor, cu exces de mijloace, ca într-o exergă. Aici, din contra, diagrama ce marchează direcția de evoluție, pe axa principalelor repere, din viață și din cărți, păstrează consecvent un foarte descurajant (la prima vedere) aspect rectiliniu. Într-adevăr, de la Povestirile cu înjurături la O limbă comună sau paginile
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1854_a_3179]
-
sarcasm și-o imensă tristețe, a neputinței de-a înainta. Revoltă, spaimă, curaj și foarte puțin umor. Râsul e expulzat din lumea ideală, puternic estetizantă, a poeziei blandiene. Caracterul aforistic al poeziilor sale este, mai degrabă, cel care iese în exergă. Gravitatea nu se preschimbă-n ludic neapărat, ci-ntr-un dinamism al zicerii, o poftă nebună de a devora cuvinte, de a scrie, de a trăi în ritmurile naturii, ale vegetalului, ale elementarului. O simplitate formală, dincolo de metaforă, care-nfioară, în fața
[Corola-publishinghouse/Science/1454_a_2752]
-
având deasupra capul împăratului Traian, ne comunică faptul că în anul jubiliar respectiv s-au împlinit și 1850 DE ANI DE LA CUCERIREA / DACIEI / DE CĂTRE TRAIAN, așa cum se consemnează și în inscripția pe trei rânduri plasată deasupra stemei orașului Iași, în exergă. Inscripția F ȘARAGA de pe reversul plachetei clarifică problema genezei acesteia - de realizarea ei s-au ocupat comercianții Fany și Elias Șaraga, patronii firmei „Autorii Români”, iar proiectul este, după toate probabilitățile, opera profesorului de desen ornamental de la Școala de Arte
Alma Mater Iassiensis în imagini medalistice by Andone Cumpătescu () [Corola-publishinghouse/Science/812_a_1787]
-
cereau rigorile relațiilor pe care le avea cu firmele care-l solicitau, a rămas în anonimat. Din enumerarea realizărilor medalistice care poartă semnătura N Sternberg Jassy și din contemplarea imaginilor, se poate observa că, bună parte dintre acestea, conțin elementul exergă, majoritatea au în reprezentări elemente decorative, alcătuite din ghirlande, steme și panglici, două prezintă edificii, alte două, compoziții cu animale și două reprezentări umane, corect executate, dar inerte (deci lipsite de vigoare, de viață). Doar două au ca reprezentări foarte
Alma Mater Iassiensis în imagini medalistice by Andone Cumpătescu () [Corola-publishinghouse/Science/812_a_1787]
-
imaginea reliefată a Catedralei Mitropolitane văzută din sud, din partea de jos a scărilor, având deasupra legenda MITROPOLIA / MOLDOVEI, divizată de emblema Sfântului Gheorghe. De o parte și de alta a imaginii, legenda continuă cu anii 1401 și 2001, iar în exergă, cu SUCEAVA-IAȘI. Reprezentarea aversului este cuprinsă de bandă circulară marginală. În centrul reversului (fig. 24rv) este imaginea iconică a Sfintei Parascheva, cu inscripția C-POL (Constantinopol n.n.) / IAȘI plasată de o parte și de alta a acesteia, cuprinsă de legenda
Alma Mater Iassiensis în imagini medalistice by Andone Cumpătescu () [Corola-publishinghouse/Science/812_a_1787]
-
cu detalii realiste pe avers, (fig.27av) în bandă circulară exterioară și cerc perlat, imaginea catedralei, surprinsă de la intrarea principală și cuprinsă în inscripția circulară de forma nimbului, SFINȚIREA CATEDRALEI „SFÂNTA FECIOARĂ MARIA, REGINĂ”, flancată de însemne ale crucii. În exergă este legenda pe două rânduri IAȘI / 1 NOIEMBRIE și inițialele realizatorilor timișoreni, OD și FvK, respectiv, prof. dr. Octavian Dogariu, gravura și dr. Franz von Klimstein, grafica aversului. Măreția este dată de viziunea de ansamblu asupra edificiului imortalizat pe medalie
Alma Mater Iassiensis în imagini medalistice by Andone Cumpătescu () [Corola-publishinghouse/Science/812_a_1787]
-
liniare cu legenda CLINICA DE NEUROLOGIE ȘI RECUPERARE NEUROLOGICĂ (sub forma nimbului) / 1979 2009 (între două steluțe) Reversul (fig. 35rv) prezintă imaginea impozantului edificiu văzut, de această dată, din Nord, nimbată de inscripția SPITALUL CLINIC DE RECUPERARE, care continuă în exergă cu numele localității, IAȘI, așezat pe două ramuri de laur, ușor arcuite și dispuse simetric. Realizând acest periplu în medalistica ieșeană, de la 1772 și până în 2010, anul jubileului de 150 de ani ai Universității „Alexandru Ioan Cuza”, am intenționat să
Alma Mater Iassiensis în imagini medalistice by Andone Cumpătescu () [Corola-publishinghouse/Science/812_a_1787]
-
Vodă și Carol I, orientate spre stânga și inscripția semicirculară MIHAI STURDZA VODĂ, CUZA VODĂ, CAROL I REGE. Pe avers (fig. 42av) este imaginea palatului universității, având în partea de sus inscripția arcuită 75 ANI DE LA FUNDAREA ACADEMIEI MIHĂILENE. În exergă este inscripția pe două rânduri 1911 / 50 ANI DE LA FUNDAREA UNIVERSITĂȚII IAȘI. După cum se poate observa, pe medaliile din 1897 și 1911, fațada principală are un singur rezalit central. Actuala fațadă, cât și extinderile au fost concepute de I. Pompilian
Alma Mater Iassiensis în imagini medalistice by Andone Cumpătescu () [Corola-publishinghouse/Science/812_a_1787]
-
în precedenta ediție) și inscripția circulară ÎNTEMEIETORII UNIVERSITĂȚII DIN IAȘI ALEX. IOAN CUZA - M. KOGĂLNICEANU, iar pe avers (fig. 43av) imaginea palatului universității din timpul respectiv, văzut din nord est, având deasupra inscripția cu denumirea statului român de atunci. În exergă este inscripția pe trei rânduri UNIVERSITATEA / „AL. I. CUZA” IAȘI / 1860-1960, așezată pe o ramură de laur. Cu modificări în inscripția de pe avers, medalia centenarului a fost adoptată ca medalie de protocol a Universității ieșene, fiind destinată o perioadă de
Alma Mater Iassiensis în imagini medalistice by Andone Cumpătescu () [Corola-publishinghouse/Science/812_a_1787]
-
medalia realizată de Carniol are pe avers prima imagine medalistică a noului edificiu, iar pe revers efigia regelui Carol I, de numele căruia se leagă construcția acestuia. Din nefericire, așa cum am mai apreciat și cu alte ocazii, prin inscripția din exerga aversului, această medalie poate stârni confuzii (fig. 40av și 40rv). În 1911, când, cu întârziere de un an, s-au sărbătorit 75 de ani de la fundarea Academiei Mihăilene și 50 de ani de la fundarea Universității, alături de a doua imagine medalistică
Alma Mater Iassiensis în imagini medalistice by Andone Cumpătescu () [Corola-publishinghouse/Science/812_a_1787]
-
av). Reversul medaliei prezintă alegoric Principatele Unite: două tinere șezând și ținându-se de mână sprijină fiecare câte un scut pe care sunt reprezentate stema Moldovei și stema Munteniei. Deasupra reprezentării se află inscripția semicirculară DUMNEDIEU PROTÉGÉ ROMANIA, iar în exergă, inscripția pe două rânduri: V și XXIV JANUARIE / MDCCCLIX (fig. 68 rv). După cum lesne se poate constata, această medalie (fig. 68av și 68rv) prezintă, în raport cu prima, următoarele particularități: Al.I.Cuza are titlul de „DOMNITORIULU ROMANIEI” și nu „PRINȚUL MOLDO-ROMANU
Alma Mater Iassiensis în imagini medalistice by Andone Cumpătescu () [Corola-publishinghouse/Science/812_a_1787]
-
avers efigia regelui Carol I, timbrată de coroană și ieșită dintr-un aranjament de drapele cu stema regatului, și legenda 24 IANUARIE 1909 (fig. 74av), iar pe revers o adunare deasupra căreia este amplasat un medalion Al.I.Cuza; în exergă inscripția 24 IANUARIE 1859 (fig. 74rv). După cum este lesne de dedus, medalia rememorează actul adunării elective din București - care, în memorabila zi de 24 ianuarie 1859, a hotărât alegerea lui Al.I.Cuza și ca domn al Munteniei. Remarcăm că
Alma Mater Iassiensis în imagini medalistice by Andone Cumpătescu () [Corola-publishinghouse/Science/812_a_1787]
-
la jubileele de 50 și 75 de ani ai acestuia, în 1971 și 1996. Medalia are pe avers imaginea clădirii, flancată în partea de sus de inscripția semicirculară INSTITUTUL „DR.I.CANTACUZINO”. În stânga clădirii, este bustul savantului orientat spre dreapta. În exergă, sunt plasați anii 1921-1971, respectiv, 1996 (fig. 111av). Nu putem încheia acest medalion fără a sublinia că prezența medalistică a doctorului Cantacuzino este de excepție, cum de excepție sunt și contribuțiile sale în studiul și combaterea holerei, tifosului exantematic, tuberculozei
Alma Mater Iassiensis în imagini medalistice by Andone Cumpătescu () [Corola-publishinghouse/Science/812_a_1787]