3,476 matches
-
a maselor; redarea încrederii în rândurile celor tineri; dezvoltarea sensului apartenenței la comunitatea umană; încurajarea dezvoltării unei ideologii favorabile modernizării, universalismului, exercitării libertăților individuale, protecției defavorizaților și pentru o politică de pace; favorizarea dezvoltării atitudinilor, valorilor, cunoștințelor, aptitudinilor de a exersa roluri în societate, într-o manieră critică și creativă. După 1950, conceptul de educație a adulților devine, sub impulsul acțiunilor UNESCO, un concept universal. Această tendință este marcată și de înființarea instituțiilor internaționale și naționale de educație a adulților. La
Educația adulților by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/1948_a_3273]
-
Aceste lucruri pot fi fascinante, dar nu ne oferă răspunsul căutat. Moderatorul trebuie să fie atent la nivel mental, pentru a identifica aceste probleme și a readuce întrebarea în discuție. Moderatorul trebuie să cunoască foarte bine introducerea și demersul interogativ. Exersați introducerea și puneți întrebările cu voce tare când faceți duș sau când sunteți la volan. Acomodați-vă cu întrebările. Fiți conștient de motivul pentru care puneți fiecare întrebare. Trebuie să știți cât timp vă așteptați să dureze discutarea fiecărei întrebări
Metoda focus grup. Ghid practic pentru cercetarea aplicată by RICHARD A. KRUEGER, MARY ANNE CASEY [Corola-publishinghouse/Science/2050_a_3375]
-
a trece prea repede de la un subiect la altul, de obicei din cauză că îi incomodează liniștea. De multe ori, o pauză scurtă va avea ca rezultat apariția punctelor de vedere suplimentare, mai ales atunci când este însoțită de contactul vizual cu moderatorul. Exersați pauza de cinci secunde cu membrii familiei, prietenii sau colegii de serviciu. Vă va permite să vă acomodați cu această tehnică. SFAT Gândiți-vă la trecut, prezent și viitor Moderatorii de succes se gândesc la ce s-a discutat deja
Metoda focus grup. Ghid practic pentru cercetarea aplicată by RICHARD A. KRUEGER, MARY ANNE CASEY [Corola-publishinghouse/Science/2050_a_3375]
-
organizarea spațiului și aparatura, după care să tăiați aceste probleme de pe lista preocupărilor dumneavoastră. Uneori, moderatorii începători își fac prea multe griji înainte de întâlnire și sunt excesiv de tensionați atunci când începe discuția. Cel mai bun sfat pentru moderatorii neexperimentați este să exerseze adresarea întrebărilor, să își facă griji cu câteva zile înainte de întâlnire și apoi să se relaxeze chiar înainte de discuția propriu-zisă. Este greu de prevăzut cum va decurge întrunirea focus grupului. Grupurile variază foarte mult. Pe durata discuției, membrii echipei de
Metoda focus grup. Ghid practic pentru cercetarea aplicată by RICHARD A. KRUEGER, MARY ANNE CASEY [Corola-publishinghouse/Science/2050_a_3375]
-
pe participanții vorbăreți. Așezați-i pe participanții timizi și pe cei tăcuți față în față cu moderatorul. Oferiți-le participanților de mâncare. Aduceți suficiente fotocopii sau stimulente vizuale. Abilitățile de moderare Exersați realizarea introducerii fără să vă uitați pe notițe. Exersați adresarea întrebărilor. Trebuie să știți care sunt întrebările-cheie. Trebuie să fiți conștient de durata fiecărei întrebări. Trebuie să fiți odihnit și receptiv. Ascultați cu atenție. Participanții răspund la întrebare? Trebuie să știți când să insistați pentru obținerea mai multor informații
Metoda focus grup. Ghid practic pentru cercetarea aplicată by RICHARD A. KRUEGER, MARY ANNE CASEY [Corola-publishinghouse/Science/2050_a_3375]
-
Asta e meseria ei!”) Cel mai bine este să alegeți pentru prezentarea rezultatelor o persoană care este și talentată, și credibilă. Desigur, raportorul va trebui să fie suficient de familiarizat atât cu procesul, cât și cu rezultatele. El trebuie să exerseze prezentarea raportului verbal și să acorde suficient timp pentru pregătire și pentru feedback din partea colegilor. Rapoartele pregătite în grabă au, de multe ori, o structură dezordonată, aduc argumente vagi, conțin greșeli de ortografie sau au alte defecte ce limitează măsura
Metoda focus grup. Ghid practic pentru cercetarea aplicată by RICHARD A. KRUEGER, MARY ANNE CASEY [Corola-publishinghouse/Science/2050_a_3375]
-
sau omit câteva întrebări. Întrebările sunt, uneori, adresate diferit de la un grup la altul. Păstrarea direcției muncii de echipă este o mare provocare. Instruirea este de importanță majoră, mai ales experiența practică, în cadrul căreia voluntarii au șansa de a-și exersa abilitățile. Uneori, luarea deciziilor devine o problemă. Cum face un cercetător ca să lucreze într-o comunitate care își dorește și cere să aibă parte de un rol în luarea deciziilor - inclusiv deciziile referitoare la proiectul și procedura de cercetare? Pentru
Metoda focus grup. Ghid practic pentru cercetarea aplicată by RICHARD A. KRUEGER, MARY ANNE CASEY [Corola-publishinghouse/Science/2050_a_3375]
-
apoi să o răsturnați cu untul în jos); parizerul se adaugă acolo unde considerați că este mai nimerit, dar în nici un caz sub felia de pâine de jos; recomandarea mea este să-l plasați la mijloc, între feliile de pâine; exersați de mai multe ori înlocuind parizerul* cu brânză, salam etc. * Parizer... Superlativul absolut nu ajunge să vă pot descrie visul trăit după apariția acestui preparat în bucătăria mea. A intrat ca un buldozer în viața noastră și ne-a demolat
[Corola-publishinghouse/Science/2076_a_3401]
-
îndopam din nou cu antidepresive și intrasem parcă într-un delir al shopping-ului: zilnic cumpăram din piață toate prostiile, le duceam acasă și le aruncam. Nu mai aveam pentru cine să gătesc, ce altceva să fac cu ele, să exersez acasă la mine teoria stocurilor critice?... Într-o zi tocmai luasem o ladă de mere, niște vișine și un sac de cartofi și abia le târam spre mașină; eram pe punctul de a le abandona, când un munte de om
[Corola-publishinghouse/Science/2076_a_3401]
-
generală, tot ce nu iese din suferință e fals” (II, 47). Altundeva, citim: „A suferi înseamnă a produce cunoaștere” (II, 63). Devotat suferinței, pe care și-o asumă privind în jur hâtru, chiar chicotind în surdină, zâmbind poznaș, Cioran nu exersează decât cunoașterea de sine. Și se descoperă fragil, neputincios, reductibil la trup, la nervi, laș, rușinat de sine, isteric, urând totul și mai ales urându-se pe sine. Astfel, cui și de ce să-i fie frică de Emil Cioran? Că
Cui i-e frică de Emil Cioran? by Mircea A. Diaconu () [Corola-publishinghouse/Science/1920_a_3245]
-
Ca să produci, trebuie să-ți urmezi firea, să te abandonezi, să-ți asculți vocile..., să elimini cenzura ironiei sau a bunului gust” (I, 49). Cum vom vedea, Cioran se luptă adesea cu cenzura bunului gust, cu exigențele înțelepciunii (și, tot exersându-le, le și ratează), ba chiar cu limitele ironiei. Până la urmă, ironia lui, ontologică, permite supraviețuirea: refugiindu-se în afara propriului corp transformat în aparență, Cioran denunță inauteticitatea oricărei prezențe. De fapt, tot negându-și firea, căutând înțelepciunea sau exersând ironia
Cui i-e frică de Emil Cioran? by Mircea A. Diaconu () [Corola-publishinghouse/Science/1920_a_3245]
-
tot exersându-le, le și ratează), ba chiar cu limitele ironiei. Până la urmă, ironia lui, ontologică, permite supraviețuirea: refugiindu-se în afara propriului corp transformat în aparență, Cioran denunță inauteticitatea oricărei prezențe. De fapt, tot negându-și firea, căutând înțelepciunea sau exersând ironia, el nu face decât să-și asculte vocile. Tocmai vocile lui sunt contradictorii și, prin asta, legitimează aparența. Iar ceea ce „produce” Cioran, la antipodul faptei, ține de această legitimare permanentă a aparenței. Fețele identității sau Cioran, evreultc "Fețele identit
Cui i-e frică de Emil Cioran? by Mircea A. Diaconu () [Corola-publishinghouse/Science/1920_a_3245]
-
nu cumva spectacolul nihilismului e consecința acestei nevoi de a se afirma pe sine ca voce apocaliptică? Mai mult: oare nu cumva întreg spectacolul e consecința nevoii imperioase de a se institui în lume? „Stă în firea orgoliosului să-și exerseze nenorocirile” (I, 73), mărturisește într-un loc. Iar clamarea anonimatului nu face decât să confirme sau să instituie un exces de orgoliu. Vorbind despre Ignațiu de Loyola, Cioran mărturisește că simte la el „o voință îndârjită de a rezista «gloriei
Cui i-e frică de Emil Cioran? by Mircea A. Diaconu () [Corola-publishinghouse/Science/1920_a_3245]
-
e un al nume al bicisniciei, descumpănite gazdele cedează neașteptat de ușor în fața cinicei intruziuni. Dispuse la concesii, ele consimt, cu o strîngere de inimă, ca un spasm al conștiinței, la rușinosul viol. Pînă și pe răzvrătitul Alex îl surprindem exersînd, la ghitară, acordul rusesc! Ca să nu-i mai supere prea mult pe ocupanți, timorați, nevolnicii fac un compromis după altul. Sigur, mai murmur, mai cîrtesc, mai ridică, nu prea tare. glasul. Dar, urmărindu-i, nici nu te mai miri că
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
aproape plîngînd) Și atunci de ce le cînți mulți ani trăiască? Bunica: Ca să nu le cîntați voi. PARTEA A DOUA (Același decor, doar că draperia e trasă; Vecin 3 va dormi într-un fotoliu, în spațiul din prim-plan; Vecin 1 exersează acorduri îi italian, sub supravegherea lui Alex; Vecin 4 e instalat la o măsuță pe care sînt mai multe ceasuri de diferite tipuri, repară cu pasiune, le pune să meargă, să sune, uneori toate deodată; Vecin 2 și-a improvizat
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
rîzînd) Acum o să le repari iar... TABLOUL DOI (Lumina se reaprinde și prin draperia transparentă se văd siluetele celor patru vecini așezați în jurul mesei rotunde; în sufragerie, Mihai află așezat pe un scaun situat undeva pe lîngă ușa principală; Alex exersează acorduri rusești(!); Maria și Irina se mișcă, între agitație, oboseală și îngrijorare, prin fața unei ferestre prin care ar putea să vadă cînd se întoarce Val) Maria: (lui Mihai) Sper că nu dormi? Mihai: (cu gîndurile lui) Nu, nu dorm. Maria
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
de filozofie? Nu înțeleg de ce nu mai vine odată! Cît e de cînd a plecat? Mihai: (greoi, istovit) M-ai mai întrebat de o sută de ori pînă acum. Nu știu cît e de cînd a plecat. Nu știu. Alex: (exersînd) Demult... tare demult... Maria: Tu mai bine n-ai mai zdrăngăni ghitara aia. Alex: Am făcut schimb de acorduri cu vecinul. Învăț acordul rusesc. Maria: Și ăia ce dracu fac acolo în salon? Alex: S-au retras... ne-au lăsat
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
spune "haide, iubito, vino..., n-o mai fă pe grozava... pe urîta... pe coasa... Mare scofală! Nici tu nu cîștigi mare lucru că mă iei, dar nici eu nu pierd cine știe ce... Tu îți faci treaba și eu te ajut... Îmi exersez dispariția..." Este că sînt șmecher? Octav: Da... Și mai ales vesel... insuportabil de vesel... (duce canistra în cort) Marieta: (intră însoțită de un bărbat) Bună ziua... Groparul: Sărut mîna, doamnă. Marieta: E..., eram să spun dacă-i acasă... E înăuntru? Groparul
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
-nseamnă să cer cont omenirii pentru dezamăgirile și disperările mele! Octav:...Măcar tu ai gîndurile precise... clare... te invidiez... Mona: Ba nu mă invidiezi deloc. Și pentru că nu mai vreau să mă atragi într-o vorbărie în care să-ți exersezi tu unghiul de tragere, prefer să tac. (pleacă, face cîțiva pași și se oprește) Ascultă, dragule, știu că ești încurcat... chinuit... derutat... dar să știi că din asta nu se iese decît cu calm, cu înțelegere... și mai ales cu
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
vă spune nu numai ce să faceți, ci și cum să o faceți. Veți fi pregătiți și capabil să vă motivați oamenii pentru a da ce au mai bun. Veți avea starea de spirit necesară, instrumentele potrivite și veți putea exersa tehnicile eficiente oferite de această adevărată comoară de idei geniale. Jerry a transmis la mii de oameni sfaturile sale, entuziaste, autentice și inspirate despre cum să-i motivezi pe ceilalți - iar acum este rândul dumneavoastră! Citiți cartea și priviți cum
151 De Idei Eficiente Pentru Motivarea Angajațilo by Jerry Wilson [Corola-publishinghouse/Science/1850_a_3175]
-
Obstacolele de la nivelul individului uman sunt generate de tiparele de raportare la lume, de anumite reprezentări despre lume și despre sine, de anumite reprezentări despre cunoaștere, despre valori, dobândite prin educația primită sau prin adoptarea unui anume stil de viață, exersat de-a lungul anilor. Nivelul social implică, la rândul său, piedici generate de anumite tipare sociale istoric instituite, de interese politice, economice sau de tipare culturale. Apare, astfel, un cerc vicios: o schimbare reală a acestor tipare cere cu necesitate
[Corola-publishinghouse/Science/1510_a_2808]
-
atare ateliere în care mularea pe orizontul de așteptare al celuilalt să se realizeze în mod firesc. Cu siguranță, după această experiență am ști cum să ne adaptăm mai bine la nevoile celuilalt pe parcurs. Mariana Fotescu: Trebuie să mai exersăm. Liliana Negrilă: Așa cum am mai spus, ideea de pornire a proiectului meu a fost urmare a discuțiilor cu colegii. Această colaborare a continuat și sunt convinsă că reușita acestui proiect are la bază acest lucru. Despre munca în echipă nu
[Corola-publishinghouse/Science/1510_a_2808]
-
să creadă în această dialectică, poate că nu doar sub influența bibliografiilor contemporane de școală deterministă. Iar libertatea de exprimare câștigată brusc și integral cade ca o năpastă peste creatorii români ai anilor '90, mai ales asupra celor care se exersaseră de decenii în gherila poetică împotriva cenzurii. 2. După ce artistul a spus tot ce a vrut să spună într-o istorie opresivă, poate că i se pare lipsit de mândrie să spună ce a avut de spus și într-o
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
se supune, până la efasarea personalității lui, marilor viziuni de ansamblu ale regizorilor, adesori simfonizate, iar teatrul "de relație" pare inoportun într-o eră care cere lecturi dramatice mai sintetice, mai panoramice, mai dinamice, mai abrupte. 4. După ce artistul și-a exersat plenar valorile, simte, probabil, că următorul exercițiu în slujba lor trebuie să fie pedagogia. 5. Artistul e posibil să vadă, pe măsura inepuizabilei lui fecundități, inepuizabila vanitate de a mai continua (așa cum blestemă Hamlet spița omenească să nu mai aibă
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
importante în viața personala a lui Jacques Robin. Poate că activitățile au fost mai puțin rodnice și mai puțin interesante în ultimii ani, însă n-am cunoscut această perioadă deoarece nu eram la Paris. La început, învățam lucruri, apoi ne exersam în criticarea operelor, dar învățam în continuare. Există învățături de fond, ce corespund unei răscoliri în idei, și altele, fără. E interesant, dar nimic mai mult. INTERVIU CU MICHEL ROCARD 74 M.R. Am început să asist la întîlnirile Grupului celor
[Corola-publishinghouse/Science/1477_a_2775]