98,675 matches
-
-o și poate din cauza asta, mult mai ascunsă și insidioasa, a amânat ieșirea în „arena”. A încercat să i se sustragă, să iasă de sub presiunea ontica, dar, la celălalt capăt al traseului străbătut, clipeau ochii amăgitori ai metaforizării. Și luciditatea, experiența și lecțiile asumate nul lasă să facă pasul înapoi, desi „resturi”, „vesminte colorate”, de pe acest traseu, poemele „eșantionului” Provizii de soare mai poartă cu ele. Este lesne de văzut cum unele își au axa construcției chiar pe aceste echivalente și
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
luni de zile, spune el, am poposit în trei state americane: Illinois, Winsconsin, Indiană, având «bursă de familie» la Chicago și în zonele adiacente acestui megapolis.” (Despre cărți americane, op. cît., p 334). Dar important este drumul de la cultura la experiența, calea de la reflecție la impresie și percepție. America i se pare „spațiu privat al mediului acvatic pe care cele două oceane, Atlantic și Pacific, l-au ridicat în timp, drept buclă cosmică pentru odihnă și admirație”. Pământul dintre două oceane
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
drept buclă cosmică pentru odihnă și admirație”. Pământul dintre două oceane, op. cît. p. 340). Oricum, coliziunea din structura sufletească nu se vindecă, se petrece doar o atingere anteică a existenței. Reflecția, în primă instanță, cedează din prerogativele sale în favoarea experienței. Principiul atât de drag profesorului, preluat de la eminescologul George Munteanu, văzând și făcând, se încarcă de substanță și-i devine un mobil important în actul de creație. Marian Barbu, ieșit din sine datorită coliziunii, se reîntoarce în sine, pășind printre
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
prin numire se ascunde și partea goală de substanță și ființă din câmpul metaforei, cea nefolositoare și proastă, ca în cazul infinitului prost cu care, de altfel, se înrudește - vizibil, în planul ravagiilor patologice în domeniu. Creatorii, în marile lor experiențe și drame poetice, au încercat să-i recupereze și să-i constituie metaforei câmpuri ontice, ca de pildă situându-se și deschizând creația în viziuni, sau să-i îndepărteze prin demers „reflexiv”, uneori ironic, crustele hrănițe și sporite cu seva
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
cărări în spațiul anglo-saxon, iar deviza amintită se aude tot mai puternic în epoca modernă, însă cu ceva corecturi. Unele din partea empirismului și filosofiei analitice. Mai înapoi se distinge acel menhir britanic, lordul Bacon adunând mărturii și argumente pentru filosofia experienței, iar pe la începutul secolului al XX-lea îl vedem pe Bertrand Russell căutând, împreună cu matematicianul Alfred North Whitehead, bazele logice ale matematicii în monumentala Principia Mathematica (apărută la editură Universității din Cambridge, între anii 1910 și 1913), după care dă
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
au apărut ca reacție la indeciziile metafizice și că nevoie a spiritului de căutare a adevărurilor necesare în lumea empirica. La o privire atentă, nu cu acest context rezonează cuvintele poetei Sylvia Plath: „Cred că poezia mea izvoraște direct din experiența senzorială și emoțională; trebuie însă să spun că nu pot să accept aceste strigate ale inimii, inspirate doar de un ac, de un cuțit, sau te miri ce atlceva. Cred că trebuie să fii în stare să manevrezi experiențele, chiar
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
din experiența senzorială și emoțională; trebuie însă să spun că nu pot să accept aceste strigate ale inimii, inspirate doar de un ac, de un cuțit, sau te miri ce atlceva. Cred că trebuie să fii în stare să manevrezi experiențele, chiar și pe cele mai îngrozitoare - ca de exemplu nebunia, tortură, acest gen de experiențe, acestea ar trebui manipulate de o minte inteligență și inspirată”, (Sylvia Plath, Ariel și alte poeme, Ed. Univers, Buc., 1980, apud. Vasile Nicolescu, Cuvânt înainte
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
strigate ale inimii, inspirate doar de un ac, de un cuțit, sau te miri ce atlceva. Cred că trebuie să fii în stare să manevrezi experiențele, chiar și pe cele mai îngrozitoare - ca de exemplu nebunia, tortură, acest gen de experiențe, acestea ar trebui manipulate de o minte inteligență și inspirată”, (Sylvia Plath, Ariel și alte poeme, Ed. Univers, Buc., 1980, apud. Vasile Nicolescu, Cuvânt înainte, p. 13, s.n.)? Sau considerațiile lui Petru Comarnescu, făcute pe când poeta avea doar 15 ani
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
mijloace de expresie mult mai variate și mai adecvate, apropiindu-i pe ei, poeții, de ceilalți muritori cu care se identifică deplin”. Să reținem din acest evantai descriptiv, tăietura opozabila față de retorica unei poezii transmutata peste ocean, îndreptarea ei spre experiență de zi cu zi a omului, de la lumină conștiinței la abisurile inconștientului, pentru a surprinde, decupa și recupera individualul propriu acestei lumi. O „poezie vie” cu catene prinse de volutele realității sociale, care să fie cu rădăcini specific americane. Unii
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
la păcat, înstrăinarea minții de gândurile și de visările curvești, iar a inimii de simțămintele și de înclinările curvești, după care urmează și înstrăinarea trupului de pofta trupească<footnote Sf. Ignatie Briancianinov, Cuvinte către cei ce vor să se mântuiască. Experiențe ascetice, traducere de Adrian și Xenia Tănăsescu-Vlas, vol. II, Edit. Sofia, București, 2000, p. 43. footnote>. Pe lângă acestea mai menționăm și datoria părinților de a se îngriji de castitatea tinerilor. Acest lucru îl arată Sfântul Ioan Gură de Aur când
Patima desfrânării și biruirea ei în viziunea spiritualităţii ortodoxe ( II ). In: Revista Teologică by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/165_a_275]
-
pofta trupului și trufia vieții. Mărul era frumos la vedere - pofta ochilor, bun la gust - pofta trupului, și dă știință - trufia vieții. Nu putem spune că noi am fi rezistat tentației. Vedem în jur atâtea suferințe de pe urma păcatului, cunoaștem din experiență amărăciunea și golul din suflet pe care urmează păcatului, și totuși îl săvârșim. Sfântul Grigorie Palama subliniază faptul că, mulți îl învinuiesc pe Adam fiindcă lăsându-se cu ușurință înduplecat de sfătuitorul cel rău a călcat porunca dumnezeiască și prin
Căderea protopărinţilor în păcat - viziunea spiritualităţii ortodoxe (II). In: Editura Altarul Banatului by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/123_a_149]
-
deosebește de omul ideal al creației. Același autor este de acord cu Origen în ceea ce privește presupunerea de bază cum că pielea simbolizează ceea ce omul are în comun cu animalele, iar veșmintele sunt astfel ceea ce s-a adăugat omului ca urmare a experienței concupiscente asupra lumii din jur. Aceasta include tot ceea ce implică natura animală. Sfântul Grigorie menționează înmulțirea pe cale sexuală și toate caracteristicile trupești ale fiecărei vârste pe care le are omul în decursul vieții: Căci precum un om care are pe
Căderea protopărinţilor în păcat - viziunea spiritualităţii ortodoxe (II). In: Editura Altarul Banatului by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/123_a_149]
-
footnote>, având toate câte le are Tatăl, afară de nenaștere, având și toate câte le are Adam cel dintâi, afară de păcat. Această Taină a Întrupării rămâne inaccesibilă și nouă, dar poate fi descifrată fragmentar și temporar, de cei cu o bogată experiență duhovnicească. Atunci când în scrierile lor, Sfinții vorbesc despre cauzele Întrupării, menționează, mai cu seamă Sfântul Simeon Noul Teolog, că, prin Întrupare, unirea pe care o are Hristos prin fire cu Tatăl, făgăduiește să o aibă prin har și cu noi
Căderea protopărinţilor în păcat - viziunea spiritualităţii ortodoxe (II). In: Editura Altarul Banatului by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/123_a_149]
-
act, conflictele sufletești cu care se confruntă înainte de întreruperea sarcinii reprezentând chiar glasul lui Dumnezeu. Că vom muri e sigur, pentru că mai devreme sau mai târziu toți va trebui să trecem prin această realitate care refuză a ni se da experienței. Dar modul cum vom muri ne deosebește pe unul de celălalt. Avortul însă, nu este un subiect în fața căruia să poți rămâne neutru. Poți fi ori pro, ori contra. Însă nu-i deloc drept ca viața să se sfârșească mai
Avortul – rana de moarte a iubirii. In: Theologos by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/118_a_180]
-
care stă la baza decăderii vieții de familie este îndepărtarea de valorile autentice ale vieții morale creștine. Femeia de astăzi recurge la avort pentru că în familie se vorbește prea puțin sau deloc despre importanța purității sufletești și trupești a persoanei. Experiența umană a constatat că avortul nu a rezolvat nici o problemă personală sau socială. Dimpotrivă, prin admiterea și practicarea acestuia s-a înrăutățit situația la nivel macrosocial: violurile, sinuciderile, maltratarea soțiilor, a copiilor și divorțurile crescând continuu și constant.<footnote Mitr
Avortul – rana de moarte a iubirii. In: Theologos by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/118_a_180]
-
decesul mamei, iar numărul copiilor care rămân orfani, datorită acestui fenomen, nu sunt nici pe departe puțini. VI.2. Consecințe fizice și psihice ale avortului provocat. Avortul afectează viața femeii mult timp după ce nefericitul evenimentul a avut loc. Chiar și experiența unui avort spontan, în caz de boală, accident sau nașterea unui copil mort constituie o traumă pentru mamă<footnote Tove Ross Niklassen, Urmările psihice ale avortului provocat, în Porunca iubirii, Sibiu, nr. 3, 2000, p.28. footnote>. Fiecare femeie tratează
Avortul – rana de moarte a iubirii. In: Theologos by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/118_a_180]
-
în timpul sarcinii, situația școlară (nefinalizarea studiilor); emoțiile: secreția hormonală din timpul sarcinii determină apariția unor sentimente cu o intensitate diferită; resursele: lipsa unei locuințe, locul de muncă, venitul lunar; mesajele venite de la familie, rude, prieteni și percepția societății; maturitatea persoanei; experiențele avute în copilărie; caracterul mamei și principiile ei etice<footnote Luci Freed, P.Y. Salazar, op. cit., pp. 71-72 și Pius Stössel, op. cit., pp. 94 -95. footnote>. Potrivit structurii de caracter, femeile sunt împărțite în două categorii, după constatarea făcută de
Avortul – rana de moarte a iubirii. In: Theologos by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/118_a_180]
-
viabil; secretul pe care a trebuit să îl păstreze; nerecunoașterea pierderii suferite pentru o perioadă de timp; incapacitatea trecerii peste această pierdere<footnote Ibidem, pp. 19-20. footnote>. Femeile diferă în intensitatea emoțiilor și a gravității simptomelor pe care le prezintă. Experiența psihoterapeuților i-a dus la concluzia că riscul apariției sindromului post - avort este mai mare la anumite femei, cum ar fi: cele care sunt mai degrabă adolescente decât adulte; femeile care au deja copii; cele care au făcut avortul în
Avortul – rana de moarte a iubirii. In: Theologos by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/118_a_180]
-
o ușoară scădere a sensibilității și specificității. La cei cu contraindicație de CT sau RMN se poate utiliza Doppler-ul de artere renale, care dă informații legate de fluxul din artere, dar este foarte mult influențat de anatomia pacientului și de experiența operatorului. La vârstnici, cea mai frecventă cauză de stenoză renală este ateromatoza. Trebuie suspicionată această cauză la pacienții care dezvoltă creștere tensională peste 50 de ani, care au descrisă boala aterosclerotică la alt nivel, care au boala cronică de rinichi
Revista Spitalului Elias by ANDREI ROŞU, ALEXANDRA NICORESCU, CARMEN-GABRIELA BARBU () [Corola-journal/Science/92050_a_92545]
-
footnote Sf. Grigorie de Nyssa, In Canticum Canticorum, omilia a XI-a, P. G. XLIV, col. 1001B. footnote>. Dumnezeu se anunță într-un sentiment de prezență, iar acest sentiment este într-o creștere continuă datorită eșecului oricărei sesizări conceptuale. Este experiența în picături de noapte a unei Prezențe a Inaccesibilului prezent sub forma energiilor Sale divine, și nu o sesizare a naturii Sale incognoscibile. Se vede un nou mod de cunoaștere ce depășește opoziția subiect-obiect. Teognosia devine trăirea acestei prezențe divine
Unirea dumnezeiască în întunericul camerei nupțiale. Viziunea filosofico-mistică a Sfântului Grigorie de Nyssa din Comentariul la Cântarea Cântărilor. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/177_a_426]
-
vedea înseamnă a nu vedea, pentru că transcende orice cunoaștere, fiind separat din toate părțile de incomprehensibilitate ca de un întuneric”<footnote Ibidem, col. 733B; v. Jean Daniélou, Platonisme et Théologie Mystique ..., p. 205-206. footnote>. ἀπόφασις și λόγοφάσις. Dimensiunea logofatică a experienței apofatice la Sfântul Grigorie. Limbajul și discursul miresei nu este catafatic, ci logofatic Pe cât de personală este pentru mireasă, experiența ei mistică are și o dimensiune ecleziastică pe care Sfântul Grigorie o reliefează când comentează asupra Cântării 1:4: „Să
Unirea dumnezeiască în întunericul camerei nupțiale. Viziunea filosofico-mistică a Sfântului Grigorie de Nyssa din Comentariul la Cântarea Cântărilor. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/177_a_426]
-
footnote Ibidem, col. 733B; v. Jean Daniélou, Platonisme et Théologie Mystique ..., p. 205-206. footnote>. ἀπόφασις și λόγοφάσις. Dimensiunea logofatică a experienței apofatice la Sfântul Grigorie. Limbajul și discursul miresei nu este catafatic, ci logofatic Pe cât de personală este pentru mireasă, experiența ei mistică are și o dimensiune ecleziastică pe care Sfântul Grigorie o reliefează când comentează asupra Cântării 1:4: „Să ne bucurăm și să ne veselim într-însa”. Experiența apofatică a miresei le-a bucurat pe însoțitoarele fecioarei, făcându-le
Unirea dumnezeiască în întunericul camerei nupțiale. Viziunea filosofico-mistică a Sfântului Grigorie de Nyssa din Comentariul la Cântarea Cântărilor. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/177_a_426]
-
nu este catafatic, ci logofatic Pe cât de personală este pentru mireasă, experiența ei mistică are și o dimensiune ecleziastică pe care Sfântul Grigorie o reliefează când comentează asupra Cântării 1:4: „Să ne bucurăm și să ne veselim într-însa”. Experiența apofatică a miresei le-a bucurat pe însoțitoarele fecioarei, făcându-le să-i iubească și ele sânii: „Pentru că iubești sânii Cuvântului mai mult decât vinul pe care-l fac oamenii, prin care hrănești pe cei care sunt copii întru Hristos
Unirea dumnezeiască în întunericul camerei nupțiale. Viziunea filosofico-mistică a Sfântului Grigorie de Nyssa din Comentariul la Cântarea Cântărilor. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/177_a_426]
-
poate fi realizată și în ele”<footnote In Canticum canticorum, VI, GNO, 184.13-15. footnote>. Discursul miresei declanșează din partea însoțitoarelor sale fecioare același răspuns pe care Mirele l-a declanșat în ea: dorința ascendentă. Astfel, aceasta este dimensiunea logofatică a experienței apofatice: prin virtutea uniunii apofatice a miresei cu Cuvântul, discursul său preia puterea și eficiența Cuvântului Însuși. Din perspectiva miresei, apofaza este ridicată în întunericul necunoașterii, dincolo de limbajul și conceptele care ar încerca să-L surprindă pe Dumnezeu, dar din
Unirea dumnezeiască în întunericul camerei nupțiale. Viziunea filosofico-mistică a Sfântului Grigorie de Nyssa din Comentariul la Cântarea Cântărilor. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/177_a_426]
-
apofatice a miresei cu Cuvântul, discursul său preia puterea și eficiența Cuvântului Însuși. Din perspectiva miresei, apofaza este ridicată în întunericul necunoașterii, dincolo de limbajul și conceptele care ar încerca să-L surprindă pe Dumnezeu, dar din perspectiva însoțitoarelor, care urmăresc experiența apofatică a miresei, ele experimentează „logofaza”, manifestarea Cuvântului în faptele și discursul ei. Atunci, „apofaza” (ἀπόφασις) implică o mișcare dublă: (1) înălțarea spre uniunea cu Cuvântul dincolo de orice gând și cuvânt, și (2) coborârea Cuvântului în lumea faptelor și discursului
Unirea dumnezeiască în întunericul camerei nupțiale. Viziunea filosofico-mistică a Sfântului Grigorie de Nyssa din Comentariul la Cântarea Cântărilor. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/177_a_426]