5,276 matches
-
Binswanger definește personalitatea în raport cu existența, ea fiind forma individualizată prin care psihismul este capabil de a se manifesta în lumea experienței. K. Jaspers afirmă că toate procesele și manifestările psihice, în măsura în care se leagă de un ansamblu individual și perfect inteligibil, experimentat de un individ în sfera conștiinței Eului său particular, constituie personalitatea. M. Scheler oferă o viziune mai largă afirmând că personalitatea este ființa umană, individuală și unică, dar concomitent în relație de reciprocitate cu ceilalți oameni și cu lumea. Pentru
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
dintre etapele dezvoltării lui, neputându-se substitui acesteia ca întreg, chiar dacă respectă integral exigențele unei activități de cercetare-dezvoltare. (***) - Teza 9: Testare exigentă. Nici cel mai bine conceput proiect curricular nu poate fi considerat infailibil dacă nu a fost testat și experimentat în condiții de maximă exigență științifică. (***) - Teza 10: Fidelitate și operativitate. În proiectarea curriculară trebuie tratate toate informațiile, fără vreo părtinire și cât mai repede cu putință. (**) - Teza 11: Valorizare anticipată. Proiectarea curriculară nu este completă dacă obiectivele nu sunt
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
exemplu, Legea învățământului). Pe această bază, Ministerul Educației a impus chiar un curriculum național construit mai ales pe criterii teoretice și prin imitarea învățământului din unele țări ale Comunității Europene, fără a-l supune dezbaterii publice și fără a-l experimenta. Totuși, autoritatea administrației a fost supusă criticii publice prin intermediul mass-media, iar profesorii au reacționat critic la adresa autorității experților în revistele de specialitate (precum Tribuna învățământului). Fig. 12.3 - Factori care determină curriculumul școlar modern (apud Oliver, 1965) Autonomia nu este
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
care le-am menționat în secțiunea 12.4.2 se subordonează acestor norme pedagogice esențiale. Precizăm doar că eludarea obligațiilor care decurg din ele pentru conducerea și organizarea reformelor curriculare comportă riscuri extrem de mari (în special eludarea obligațiilor de a experimenta științific și de a evalua obiectiv proiectele curriculare). Nu se pune doar problema că proiectele curriculare ar putea să fie respinse în practica școlară și reforma curriculară să eșueze. Există și riscul aplicării forțate și autoritare a unor proiecte curriculare
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
cele din anii ’60, nu sunt decât „variații melodice ale acelor străvechi teme”. Berman (1968) scria: Ipoteza noastră este că, dacă școala își va fixa ca prioritate dezvoltarea unui climat în care copiii și tinerii să aibă ocazia de a experimenta și a verbaliza sensuri ale creației, ale iubirii, ale cunoașterii, ale organizării și de a-și forma abilități variate, atunci aceștia vor putea orchestra mai frumos competențele de mâine ale lumii; și vor face acest lucru mult mai urât dacă
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
MIT Press, Cambridge, 1983. 238. H. Simon a ignorat aceste reproșuri îndreptățite. Ele îi aparțin autorului acestei cărți. Reducționismele și simplificările lui Gagné ne-au determinat să aducem serioase amendamente modelului instrucțional pe care l-am conceput și l-am experimentat în școlile românești în anii 1980-1990 pentru determinarea eficacității generale a instruirii. Modelul meu de design instrucțional a fost inspirat de paradigma lui Gagné. A trebuit însă să-i completez sugestiile cu principii mastery learning (Carroll, 1963; Carroll și Bloom
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
teribilă. Să amintim că după 1918 doar țările comuniste au cunoscut astfel de tipuri de foamete ce a dus la moartea a sute de mii, chiar a milioane de oameni (Courtois, 1997). Paternitatea metodei îi revine lui Stalin, care a experimentat-o în anii ’30 contra țăranilor ucraineni, din pricina faptului că se opuneau intrării în colhozuri. și-n România, colectivizarea s-a realizat, cel puțin pe alocuri, cu ajutorul foametei. Cotele impuse țăranilor independenți erau atât de mari, încât nu permiteau păstrarea
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
se găsea. Conform mecanismelor frustrării, compensația ia forma substituirii. Ca atare, frustrarea și lipsurile ne obligau să căutăm soluții creative. Etalarea unei varietăți de mărfuri produce castrarea imaginației. Alegerea are o proporție mică de creativitate, iar substituția este inutilă. Fiecare experimenta acasă soluția, la care tot fiecare aducea îmbunătățiri, ameliorând soluția printr-o contribuție personală și transformând-o în bun comun. Făceam acasă ciocolată, cașcaval, pate. și, cum în jur, la magazine, venea marfă spre prânz - exact la ore la care
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
50-’60. Un arestat a fost amenințat chiar cu o „mașină electrică de bătut” (Arsene, 1997, vol. 1, p. 141); probabil că Securitatea avea în dotare și aparatură pentru tortura electrică. Una dintre victime a conchis, de altfel, că torționarii experimentau schingiuiri pe care, probabil, le văzuseră în filme. Câțiva dintre foștii anchetați au murit la cîțiva ani după evenimente, chiar din pricina sechelelor torturii efectuate în anchetă. Nu toți protestatarii au fost copleșiți de schingiuiri. Unii dintre ei, excesiv maltratați, au
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
zeamă goală cu miros de fiertură și, după ordin, te serveai de lingură sau trebuia să renunți la lingură și să sorbi zeama aceea insipidă direct din gamelă sau ți se turna conținutul gamelei, cu zeama fierbinte, pe gât. Am experimentat toate aceste moduri de hrană. și somnul a constituit o problemă. În primul rând dormeam foarte puțin. Ne culcam la ordin, întotdeauna după miezul nopții, și somnul avea loc în condiții incomode. Întins, cu fața în sus, acoperit cu pătura
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
să fie ocrotit, îngrijit și hrănit de părinți), dar și obligații (să‑i respecte pe cei mai mari, să fie politicos, să fie înțelegător cu semenii etc.). Asistăm la o dezvoltare a vieții interioare a copilului, în această perioadă el experimentând emoțiile și trăirile lui în raport cu o persoană, cu un obiect sau eveniment din jur. Copilul traversează o etapă importantă a cunoașterii prin diversificarea interacțiunilor cu mediul social și cultural din care asimilează modele de conduită ce determină o integrare tot
Sinteze de psihopedagogie specială. Ghid pentru concursuri și examene de obținere a gradelor didactice by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
importanță. Nu întâmplător John Dewey considera educația un proces al vieții, și nu o pregătire pentru viață, iar școala este cea care trebuie să reprezinte viața actuală, viața tot atât de reală și de vitală pentru copil ca aceea pe care o experimentează zilnic în familia sa, cu vecinii săi sau la locurile de joacă. 2.4. Învățarea ca premiză a formării și dezvoltării personalității. Probleme fundamentale ale activității de învățare; învățarea școlară. În cadrul dezvoltării psihice și al formării personalității indivdului, învățarea ocupă
Sinteze de psihopedagogie specială. Ghid pentru concursuri și examene de obținere a gradelor didactice by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
vizează operații simbolice privind clasificarea, folosirea de reguli, rezolvarea de probleme). Învățarea se poate produce conștient, sau, deseori, inconștient, de obicei din experiența unor situații de viață, cu toate că și situațiile imaginate pot declanșa învățarea. Practic, fiecare persoană, scolarizată sau nu, experimentează procesul învățării la diferite niveluri, dar probabil că în zilele noastre nimeni nu învață cu intensitatea și cu viteza necesară pentru a face față complexității lumii moderne. Teoriile învătării: a. teoriile asociaționiste - mai sunt denumite și teorii ale condiționării, presupun
Sinteze de psihopedagogie specială. Ghid pentru concursuri și examene de obținere a gradelor didactice by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
când un stimul cunoscut produce un răspuns -schema condiționării clasice pavloviste) și comportamentul operant (când apare un răspuns spontan pentru un stimul care nu se cunoaște sau nu este controlat de experimentator - condiționarea este instrumentală sau operantă). Aplicând această teorie, experimentând pe animalul care învață să acționeze pentru a obține hrana, și aplicând-o pe individul uman, Skinner a construit mașinile de învățat de tipul programării lineare. E.R. Gutherie prezintă teoria condiționării prin contiguitate, subliniind că învățarea nu provine din întărire
Sinteze de psihopedagogie specială. Ghid pentru concursuri și examene de obținere a gradelor didactice by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
tulburarea, pot deveni depresivi ca răspuns la faptul că realizează gravitatea afecțiunii. Copiii cu tulburări din spectru autist au de multe ori dificultăți cu stimulii senzoriali și acest lucru poate cauza probleme în procesarea și integrarea lumii în care trăiesc; experimentând o lipsă de integrare în unul sau mai multe domenii ale sistemului lor senzorial, copiii cu tulburări din spectru autist își dezvoltă propriile mecanisme pentru a se descurca, precum rotire, legănare, alinierea obiectelor și alte stereotipii. Aspectele senzoriale experimentate în
Sinteze de psihopedagogie specială. Ghid pentru concursuri și examene de obținere a gradelor didactice by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
trăiesc; experimentând o lipsă de integrare în unul sau mai multe domenii ale sistemului lor senzorial, copiii cu tulburări din spectru autist își dezvoltă propriile mecanisme pentru a se descurca, precum rotire, legănare, alinierea obiectelor și alte stereotipii. Aspectele senzoriale experimentate în mod frecvent de persoanele cu tulburări din spectru autist și implicit metodele de intervenție sunt influențate de faptul că un copil sau o persoană cu tulburări de tip autist poate avea un sistem senzorial hiposensibil și de aceea vor
Sinteze de psihopedagogie specială. Ghid pentru concursuri și examene de obținere a gradelor didactice by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
jur, orientarea în spații mici, formarea deprinderilor de autoservire, valorificarea noilor echipamente și a tehnologiilor moderne destinate acestor categorii de persoane sunt doar câteva dintre priorități în fundamentarea programelor individualizate de intervenție și recuperare. Astfel, ei pot fi ajutați să experimenteze, să accepte, să organizeze și să reacționeze la stimuli externi, pot fi învățați să‑și folosească vederea și auzul rezidual (acolo unde acestea există) și să dezvolte deprinderi motorii importante, modalități eficiente de comunicare, deprinderi de viață și mobilitate de
Sinteze de psihopedagogie specială. Ghid pentru concursuri și examene de obținere a gradelor didactice by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
a permis evidențierea unor modele generale care pot fi sintetizate astfel: • Modelul cooperării școlii obișnuite cu școala specială - în acest caz, școala obișnuită coordonează procesul integrării și stabilește un parteneriat activ între cadrele didactice din cele două școli care vor experimenta și susține un nou mod de desfășurare a activităților didactice, pregătind împreună conținutul activităților școlare, adaptând materialele și mijloacele de învățare folosite în timpul orelor și oferind un cadru confortabil tuturor elevilor din clasă. Acest model are avantajul că permite valorificarea
Sinteze de psihopedagogie specială. Ghid pentru concursuri și examene de obținere a gradelor didactice by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
prin urmare, dacă se simte egal în familie, el va ajunge să se simtă egal și în societate. Practic, familia joacă rolul unui „laborator” în care copilului cu deficiențe i se oferă oportunitatea de a‑și găsi locul, de a experimenta situații de viață autonomă și de a se obișnui cu situația în care se află. În acest context, copilul se dezvoltă în armonie cu cei din anturajul său și are șanse foarte mari să se integreze în activitățile sociale. Părinții
Sinteze de psihopedagogie specială. Ghid pentru concursuri și examene de obținere a gradelor didactice by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
mouse‑ului să exploreze o casă sau îl determină să facă diferite acțiuni: să‑și perieze dinții, să plece în excursii etc. - toate acestea realizate într‑o grafică atractivă. • Muzica - utilizarea calculatorului permite copiilor cu diverse deficiențe să exploreze, să experimenteze și să creeze diverse sunete și efecte muzicale. De exemplu, programul special adaptat Soundspace permite acestor copii explorarea unui microunivers cu ajutorul unui Touch Screen (prin atingerea ecranului) și al unui sintetizator de voce. Copiii descoperă în acest mod relațiile cauză
Sinteze de psihopedagogie specială. Ghid pentru concursuri și examene de obținere a gradelor didactice by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
frontul antihitlerist (Marșul alb, Luptătorul fericit și iubirea lui pătimașă) sau cercetează datinile și istoria Maramureșului în încercarea de a descifra adevăruri uitate (Student la istorie), autorul este egal cu sine însuși, în pofida încercărilor de înnoire a formulelor epice. El experimentează modalități diferite, de la notația lirică la cea alegorică, de la tușa fantastică la observația directă de reporter, recurge la expresia frustă, condensată și dinamică a ziaristului, dar și la mijloace ale prozatorului modern, cum ar fi fracturarea fluxului temporal, întretăierea planurilor
POP-12. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288893_a_290222]
-
realități exotice, încât străbaterea lor reclamă foiletarea enciclopediilor și a atlasului. În anii de studii, poezia este pentru P. un prilej de verificare a gustului și a cunoștințelor și, în mare măsură, un exercițiu pentru desăvârșirea meșteșugului versificării. Fără să experimenteze prea variate moduri prozodice, poetul le cultivă perseverent pe acelea în care se va exprima și în opera de maturitate. Preferința lui merge către versul iambic de paisprezece silabe, dar folosește destul de frecvent și endecasilabul, uneori alexandrinul, din când în
PILLAT-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288815_a_290144]
-
din adolescență și închipuindu-și-le a fi „probele” mult căutate. Scena are o plasticitate intensă, amintind - ca perspectivă grotescă asupra unui eveniment funciarmente tragic - pânzele expresionismului. Calchierea titlului Simfoniei fantastice op. 14 de Hector Berlioz nu este întâmplătoare. Scriitorul experimentează o formulă stilistică neobișnuită și oarecum singulară în proza românească. Își propune, de pildă, să insinueze narațiunii modelul retoric al simfoniei lui Berlioz. Tentativa amintește teoretic de André Gide și de proiectele orgolioase ale eroului din Les Faux-monnayeurs (1925). Practic
PETRESCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288781_a_290110]
-
narațiune în care conlucrarea internă, infrastructurală a capitolelor să aproximeze convergența orchestrală a episoadelor simfonice. Menține, de aceea, romanul în strictă simetrie cu afabulația muzicală și dă unor convenții componistice funcționalitate literară. Oricât de mult ar fi fost tentat să experimenteze, să își modernizeze retorica narativă, poate și din mondenitate, pentru a fi pe valul mișcării artistice europene, P. o face pe texte de mică extensie epică, nuvelistice. Dar, când își propune un studiu social tradițional, se întoarce la marile teme
PETRESCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288781_a_290110]
-
Luceafărul” (1980), „Ateneu” (1981), „Amfiteatru” (1985). Sub un titlu provocator, primul volum al lui P. însumează, s-ar putea spune, teste de abilitare prozastică, atestând o surprinzătoare maturitate. Deținător al tuturor secretelor de meșteșug, autorul „povestirilor terminate înainte de a începe” experimentează, ca mai toți optzeciștii, modalități de scriitură modernă dintre cele mai diferite, de la literaturizarea, în spiritul Noului Roman, a „micului fapt adevărat” (ca în Nina, de exemplu) la transfigurarea banalului prin inserții de bizar, absurd, „miraculos” cotidian, suprarealist, de senzațional
PREDA-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289002_a_290331]