3,053 matches
-
lipește cu fața de oglindă.) Ehe-he... (Se privește admirativ.) Nebuniile! (Duios.) Nebunaticule! Se sărută pe sine de câteva ori, zgomotos, în oglindă.) Brrr... (Se privește extatic.) Bzzz... (Își rotește buzele, cu alint, pe suprafață oglinzii.) Bzzz... Na! (Pupătură macabră.) Țoc! (Extaz, își apropie ochiul de oglindă, se privește atent în ochiul stâng.) Uuuu... Își mângâie ochiul, clepfăie, își smulge câteva fire de păr din geană.) Na! Nnnna! (Mirat până la demență, își privește pupila, și-a lipește de fața oglinzii, fluieră nemulțumit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2068_a_3393]
-
ca și cum ai mirosi o floare.) MACABEUS: Vreau! Vreau! (Umblă cu gura ca să apuce.) PARASCHIV: Na! (Îi dă în gură lui MACABEUS; apoi ia și el.) E bună! INAMICUL: Uaaa! (Îi dă și el în gură lui MACABEUS; ia și el; extaz, jubilație.) MACABEUS: Ce chestie! Ce chestie! (Primește când de la unul, când de la celălalt.) PARASCHIV (Către INAMIC.): De unde ai furat-o? INAMICUL (Iu-hu! de acolo, de departe...) PARASCHIV: Mai sunt? INAMICUL (Câte vrei... plin, peste tot, una lângă alta.): Multe! PARASCHIV
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2068_a_3393]
-
nu trebuie să le crezi și totuși le asculți, știi că te înghit și că se întind pe sufletul tău ca o plagă monstruoasă... dar nu poți fără ele... Sunt singurele noastre puncte luminoase, în tot ce facem... (Moment de extaz; își revine după câteva zeci de secunde.) Dar ce voiam să vă spun? Peste noapte puteți dormi acolo, în camera de la etaj. Veți fi singur, în tot etajul, veți putea privi de acolo... tot peronul... și chiar mai departe, toată
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2068_a_3393]
-
o, mi-am dorit atât de mult... atât de mult... Am jinduit, m-am chinuit, am sperat... Ori de câte ori venea ploaia fugeam de acasă, da, alergam pe câmpuri, prin iarbă, mă târam printre șiroaiele de apă... încercam, încercam... să simit ceva... Extazul! Încercam să simt extazul, senzația aceea deosebită, așteptam extazul... Da... Mă lăsam acoperit de apă, mă lipeam de pământ și așteptam să treacă apa prin pielea mea... (Chinuit.) Domnule, era cât pe ce să reușesc! CĂLĂTORUL PRIN PLOAIE: Și? Nimic
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2068_a_3393]
-
atât de mult... atât de mult... Am jinduit, m-am chinuit, am sperat... Ori de câte ori venea ploaia fugeam de acasă, da, alergam pe câmpuri, prin iarbă, mă târam printre șiroaiele de apă... încercam, încercam... să simit ceva... Extazul! Încercam să simt extazul, senzația aceea deosebită, așteptam extazul... Da... Mă lăsam acoperit de apă, mă lipeam de pământ și așteptam să treacă apa prin pielea mea... (Chinuit.) Domnule, era cât pe ce să reușesc! CĂLĂTORUL PRIN PLOAIE: Și? Nimic? ȘEFUL GĂRII (Înfrânt.): Nimic
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2068_a_3393]
-
mult... Am jinduit, m-am chinuit, am sperat... Ori de câte ori venea ploaia fugeam de acasă, da, alergam pe câmpuri, prin iarbă, mă târam printre șiroaiele de apă... încercam, încercam... să simit ceva... Extazul! Încercam să simt extazul, senzația aceea deosebită, așteptam extazul... Da... Mă lăsam acoperit de apă, mă lipeam de pământ și așteptam să treacă apa prin pielea mea... (Chinuit.) Domnule, era cât pe ce să reușesc! CĂLĂTORUL PRIN PLOAIE: Și? Nimic? ȘEFUL GĂRII (Înfrânt.): Nimic... Ani în șir am încercat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2068_a_3393]
-
păcat... CASIERUL: Nu-i ascultați, nu-i ascultați, nu le dați atenție. Asta e obsesia lor, sunt niște ratați, fiecare a vrut să fie cândva călător prin ploaie, de aici a pornit totul. Eu, când eram mic, începusem să simt extazul, vă jur, începusem să visez forma norilor, în timpul somnului. Era magnific, se făcea, de pildă, că începusem să cobor într-o prăpastie... Da. Ha, ha, ha... HAMALUL: Să-l ducem la culcare. Bătrânul s-a prostit de tot. ȘEFUL GĂRII
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2068_a_3393]
-
se înfruntă prin sunetele amplificate de ecou.) Aaaa... IOANA (Comportament de fetiță naivă, bate din palme etc.): O să ne jucăm! O să ne jucăm toată noaptea! ȘEFUL GĂRII (Dintr-o dată, serios.): Brrr! Ce frig s-a făcut! HAMALUL (Revenindu-și din extazul produs de ecou.): Ce să fie asta, domnule? CASIERUL (Către ȘEFUL GĂRII, pe urmele unor gânduri comune.): Credeți că... s-ar putea să fie... să fie... IOANA (Arătându-l pe CĂLĂTOR.): El a văzut și o pată albastră... ȘEFUL GĂRII
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2068_a_3393]
-
de război, își pierduse tot părul și ajunsese aproape imobilizat de o grăsime hidropică. Câinele arăta ca un animal amfibiu din timpuri străvechi menit să se bălăcească în noroi. În timp ce Resi îl mângâia, ochii lui cafenii se bulbucau orbiți de extaz. Orice reacție cât de mică din partea lui venea ca răspuns la atingerea degetelor care îi mângâiau blana. Nu o cunoșteam bine pe Resi. Mă făcuse să îngheț odată, destul de la începutul războiului, când cu glas șoptit mă făcuse spion american
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2334_a_3659]
-
simțit niciodată așa ceva. De pildă, uite... Scenarii, târguieli, fantezii, instrumente, roluri, totul ieșea la iveală ca o tavă cu chifle scoasă încet din cuptor. Nu conta dacă uneori secvențele narative se întrețeseau prea frumos pentru a fi adevărate, în niște extaze suspect de bine proporționate și de variate. Elena și Ioana cereau detalii și începeau să-l vizualizeze pe Liviu Amantul, așa cum își vizualizaseră cariera imediat după examen. Însă, într-o zi, Ioana îi făcu semn Elenei să privească pe geam
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2226_a_3551]
-
sfânt. Omul e cu sfințenia lui, are cancer și nu zice nimic, continuă să zâmbească, mă rog, chestii din astea. Sfântul oribil e personificarea fațadei, a mierii în care a fost pusă o bombă de zahăr, e omul care radiază extazul și te copleșește, ca o pătură de lână în toiul verii. Vorbește delicat și atent, nu care cumva să-ți rănească timpanele, clipește încet și cu înțelegere, spune da, niciodată nu, decât atunci când slujește un scop pozitiv - îl întrebi ce
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2226_a_3551]
-
mult Anne Rice1. —Mai degrabă d-na Radcliffe 2. I-am aruncat o privire sclavului celui rău și, simțindu-mă vinovată pentru ca i-am stricat cheful, l-am împuns cu tocul cizmei în costumul mulat din latex. A scheunat în extaz. —N-am înțeles niciodată cum scapă de transpirație în chestiile alea, i-am spus lui Janey. — Păi probabil că nu scapă. —Îh. —Eh, măcar nu s-a prefăcut că e sclavul din Pulp Fiction 3, zise ea. Am văzut deja
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2065_a_3390]
-
Iar eu unul abia aștept. Hai, Pamela. O să te leg de pat și o să te oblig să faci tot felul de mârșăvii. Mă aștept să-mi mângâi orgoliul protestând plină de groază pentru ca, în cele din urmă, să cazi în extaz. — Fii sigur că prima parte așa va fi, l-am asigurat eu, dar dacă ai de gând să mă legi de pat, restul e în mâinile tale. — La propriu, zise Hugo cu un zâmbet de plăcere la acest gând. Capitolul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2065_a_3390]
-
si în sfera imaginarului din creația epică a lui Mircea Eliade, care propune modalități de realizare artistică a spațiului și timpului sacru și profan. O formă de percepție a realității în forme fabuloase se constituie în momentul regăsirii stării de extaz mistic în feeria verde a camerei în care se simțea „ca într-o boabă de strugure”. Beatitudinea reiterării originilor e observabilă în existența copilului care trăiește întrun timp paradisiac și are revelația camerei Sambô. Imaginea este reluată obsesiv în scrierile
Timp şi spaţiu în literatura română - viziunea lui Mihai Eminescu şi a lui Mircea Eliade -. In: CATALOG Sincretismul artelor 1 by Cristiana Grigoriu, Daniela Luca, Adriana Pîrţac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/425_a_949]
-
îți dă speranță și bucuria de a renaște iar și iar cu aceeași prospețime și vigoare de nestăvilit. Ea presară peste natură mii de flori, ghiocei, lăcrimioare, viorele, brebenei și brândușele, un peisaj pastelat și plin de culoare, voioșie și extaz. Totdeauna în mintea mea acest anotimp este sinonim cu dorința nestăvilită din sufletul unui copil, senzația eternă a copilăriei, bucuria și jovialitatea prin care crede că totul și orice se poate împlini, fără opreliști sau imposibilități. Și atunci când neputincios și
Mofturile copilăriei. In: ANTOLOGIE:poezie by Raluca Gavrilă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/246_a_678]
-
în mod activ, la tot ce are legătură cu nașterea. Ce vreau să zic este că, într-un fel, și noi suntem mame, iar eu, personal, nu am o problemă cu chestia asta. Chipul lui Lotti s-a luminat de extaz. —Ai dreptate, Jake, a gâfâit ea cu ochii strălucindu-i în spatele lentilelor. Ce bine ar fi dacă și alți bărbați ar gândi ca tine! Să-ți vină să vomiți, s-a gândit Hugo. Asta era singura modalitate prin care putea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2086_a_3411]
-
se gândea că venise momentul să se retragă din cursa legalităților. Și, nu în ultimul rând, trebuia luată în considerare și frumusețea lui Jake. Câți bărbați erau atât de frumoși sau câți erau în stare să o aducă în pragul extazului cu câteva mângâieri sensibile ale unei mâini de cunoscător? Până la urmă, ce altceva își mai putea dori? Presupun că s-au întâmplat foarte multe într-un timp atât de scurt, a mărturisit ea într-un final. Toate surprizele astea! E
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2086_a_3411]
-
vezi... zise el uitându-se pe cer, Cassiopeea e tot acolo, ca și Andromeda și Perseu... și vor fi mereu tot acolo... ca și Orion. Il vezi... Sus, sus de tot.... Cât e de frumos !” Se minuna el căzând în extaz. Povestea lui e scurtă. Să ți-o spun. Cică, un pământean vestit vânător, în timp ce vâna în pădure, a fost omorât de Diana 5, și așezat apoi, pe cer între constelații... Constelația Orion cea mai frumoasă constelație.” ”- Ce frumos... ce frumos
PRECUM ÎN CER AŞA ŞI PE PĂMÂNT by Gheorghe TESCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91553_a_92861]
-
în pădure, a fost omorât de Diana 5, și așezat apoi, pe cer între constelații... Constelația Orion cea mai frumoasă constelație.” ”- Ce frumos... ce frumos !” murmură ea fascinată. ”- Stelele... stelele, purtătoarele noastre de peceți !” murmură Iorgu și el cuprins de extaz. ”- Crezi în destin... în soartă ?... îl întreabă ea direct. Ce e destinul, ce e soarta ?!” și se lipi mai mult de el. După o clipă de ezitare, Iorgu îi răspunse. ”- Da !... Simplu vorbind, da, cred! Vezi, tu, Fata, totul este
PRECUM ÎN CER AŞA ŞI PE PĂMÂNT by Gheorghe TESCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91553_a_92861]
-
spăimântate, negrele lor discuri. Ci pe noi, schimbații mai presus de îngeri, Vipiile sacre slobozi azi ne lasă... Doar atât să spunem, tari, fără de-nfrângeri: Noi copiii Slavei, ne’nturnăm acasă... ” - Ce frumos!... Sublim de frumos!... murmură Iorgu căzut în extaz. Oare, unde le-am citit, unde?!... se întrebă el. Ah, da, da!... mi-am amintit. Era târziu... Se chinui să adoarmă dar, somnul tot nu-l prindea. Și , fără să știe cum s-a pomenit cu Biblia, Cartea Cărților, în
PRECUM ÎN CER AŞA ŞI PE PĂMÂNT by Gheorghe TESCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91553_a_92861]
-
Încep să-i Înțeleg. Probabil aceeași senzație pe care am avut-o eu În dimineața când m-am trezit În patul lui Jean-Claude și al lui Jacqueline o au toți drogații care se trezesc la realitate după o noapte de extaz. Probabil că, Într-adevăr, cel mai sigur ar fi să plec fărĂ să mă uit Înapoi. Dar asta mi se pare un fel de amânare a confruntării directe cu răul. Poate că acum am șansa de a ajunge În sfârșit
Şaman by Adina Dabija () [Corola-publishinghouse/Imaginative/858_a_1756]
-
încep să-i înțeleg. Probabil aceeași senzație pe care am avut-o eu în dimineața când m-am trezit în patul lui Jean-Claude și al lui Jacqueline o au toți drogații care se trezesc la realitate după o noapte de extaz. Probabil că, într-adevăr, cel mai sigur ar fi să plec fără să mă uit înapoi. Dar asta mi se pare un fel de amânare a confruntării directe cu răul. Poate că acum am șansa de a ajunge în sfârșit
Şaman by Adina Dabija () [Corola-publishinghouse/Imaginative/858_a_1757]
-
lumii, orice Împreunare dintre bărbat și femeie aducea viață, numai viață; nicăieri, la Începuturi, nu s-a vorbit despre plăcere, aceasta probabil că fusese mai tîrziu sădită În om, de către vreun demon neștiut. Perversiunile răscoleau instinctul uneori adormit; Într-un extaz de cîteva clipe, bărbatul risipea o sămînță tot mai rar sortită procreației. Protecție, sex oral, anal, protecție, mai ales, se ivise o boală nimicitoare: În jurnale, reviste, la TV, numai Îndemnuri la grijă: amorul se dovedea un mare pericol, putea
După Sodoma by Alexandru Ecovoiu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/869_a_1561]
-
de exaltare; Thomas se temea, uneori, să nu-și piardă, instantaneu, În astfel de clipe, mințile: o beție care să Întunece brusc totul sau, dimpotrivă, să lumineze definitiv totul: Thomas știa nebuni mereu cu zîmbetul pe buze, Într-un nesfîrșit extaz, de ce erau socotiți nefericiți de către cei, așa-ziși, cu mintea Întreagă? Avea, deseori, impresia că Își Întinde singur o cursă și că Își este inferior sieși, un alt Thomas strica totul, judecînd anapoda, ce-i trebuiau copii care nu-i
După Sodoma by Alexandru Ecovoiu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/869_a_1561]
-
de Cryos; unul lua vieți, altul aducea lumii prunci. Acum, Thomas Încerca să dea de urma lor. What a wonderful world, ascultau, la deșteptare, soldații americani În Vietnam. Armstrong Îi dopa cu glas răgușit; da, chiar puteai să cazi În extaz, uitînd de prăpăd, ascultînd cîntecul. Sau să dezertezi. Cel care alesese un astfel de semnal muzical pentru radioul de front nu fusese cine știe ce isteț, dar, neîndoielnic, cinic fusese. Thomas fredona deseori cîntecul, mai ales pînă să se cumințească, un eufemism
După Sodoma by Alexandru Ecovoiu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/869_a_1561]