5,557 matches
-
doar un efect minor asupra politicilor. Această relație va fi modelată ca o curbă de forma S, cu cel mai mare impact al variabilei independente asupra celei dependente în zona valorilor de mijloc și cu impact mult mai mic spre extreme. Este important de notat că Y apare în ipoteză tot ca funcție matematică a lui X: Y = f(X), cu toate că forma termenului funcțional este mai subtilă decât o linie dreaptă. Conform ipotezei, eroarea apare în mod aleatoriu în jurul tendinței prezise
Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King () [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
aceea de a găsi o metodă acceptabilă pentru a însuma aceste preferințe, generate de acțiunile raționale strategice ale jucătorilor implicați. Definiția exactă a unei scări unidimensionale nu contează din punct de vedere teoretic. Pentru nevoile noastre vom numi cele două extreme „dreapta” și „stânga” deoarece așa apar ele pe desen. Modelul combină doua teme discutate deja. Prima este aceea că indivizii au amplasamente de rezultate preferate și își măsoară pierderea de utilitate prin distanța unui rezultat particular față de amplasamentul lor preferat
Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King () [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
obține un rezultat de echilibru în M. Este important de observat faptul că rezultatul este independent de forma propriu-zisă a distribuției de preferințe. Raționamentul este același atunci când legislatorii sunt grupați bimodal, atunci când majoritatea dintre ei sunt amplasați către cele două extreme, sau când sunt îngrămădiți spre mijloc. O implicație importantă a acestui raționament este faptul că, atunci când se interpretează un anumit act legislativ nu poate exista o „intenție legislativă”. Mai degrabă putem spune că există mai mulți legislatori cu intenții diferite
Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King () [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
imposibil de atins. Aceasta este una dintre problemele de acțiune colectivă cel mai ușor de rezolvat, dar prezintă totuși complicații enorme, mult mai dificil de evitat în forma sa de n persoane decât în cea de-a doua. La cealaltă extremă, problemele ridicate de „Dilema prizonierului” în formă de n persoane par a fi imposibil de rezolvat. Cele mai multe dintre exemplele de mai sus pot fi analizate ca joc de tipul „Dilema prizonierului” de n persoane. Dacă alții contribuie la un bun
Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King () [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
reducționiștii caută să descopere și raționalitatea din normele sociale colective, tratând calculele strategice ca simple moduri de gândire despre lume care au devenit prevalente în societățile moderne doar din întâmplare. Cred că suntem îndreptățiți să tratăm ambele poziții reducționiste ca extreme. Scopul și puterea normelor sociale, cred eu, țintesc mult mai departe de nevoile conveniențelor raționale; structura gândirii raționale păstrează trăsături universale care depășesc delimitările culturilor noastre diferite. Ar însemna să ne îndepărtăm de scopul acestui curs dacă am deschide o
Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King () [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
este demn de a fi luat în considerare, față de alternativa „fără nici o relație”. Prima ilustrare a statisticilor bivariate se bazează pe un studiu în care ambele variabile sunt modelate în formă categorială. Cea de-a doua ilustrare trece în cealaltă extremă, în care ambele variabile sunt modelate în formă continuă și de interval. De exemplu, voi emite ipoteza că fatalitățile datorate traficului sunt legate în mod negativ de cheltuielile guvernului. Cu cât sunt mai mari promisiunile de resurse pentru programele de
Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King () [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
Danemarca”. Mai este nevoie să introducem încă o specificare în logica testării semnificației. Până acum am presupus că avem de-a face cu o simetrie în respingerea ipotezei nule, descrisă ca rezultat ce reprezintă o apariție aleatorie improbabilă în ambele extreme ale distribuției normale. Distanța critică a fost astfel definită ca media lui Xp plus sau minus un oarecare scor Z. Dar ipotezele testate în științele sociale sunt adesea asimetrice și direcționale - că absolvenții admiși la universitate sunt mai inteligenți decât
Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King () [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
absolvenții admiși la universitate sunt mai inteligenți decât populația în general, că indivizii care călătoresc în străinătate sunt mai toleranți decât norma, că națiunile care au super-puteri în vecinătate intră mai rar în războaieetc. Astfel, un rezultat empiric amplasat în extrema opusă a distribuției normale nu ar fi considerat o confirmare. Ba chiar dipotrivă, ar fi interpretat ca probă negativă. (Nu ne-ar face plăcere să descoperim că studenții de la universitate sunt, în general, mult mai puțin inteligenți decât populația.) Prin
Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King () [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
confirmare. Ba chiar dipotrivă, ar fi interpretat ca probă negativă. (Nu ne-ar face plăcere să descoperim că studenții de la universitate sunt, în general, mult mai puțin inteligenți decât populația.) Prin deducție, numai acele rezultate ce reprezintă apariții aleatorii în extrema distribuției normale din ipoteza trebuie considerate suficiente astfel încât să permită cercetătorului să accepte provizoriu afirmația de testat în locul ipotezei nule. După cum am văzut în distribuția Z din tabelul de mai sus, în cazul testelor unidirecționale (one-tail tests), spre deosebire de cele bidirecționale
Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King () [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
fi apărut ca selecție aleatorie din populația respectivă. Distribuțiile exprimate de t, la fel cu Z, reprezintă curbesimetrice de tip clopot, astfel încât ariile de sub curbă sunt regulate. Totuși, distribuțiile sunt ceva mai plate decât Z, cu arii mai ample spre extreme, ceea ce este logic, căci sunt determinate de eroarea standard a eșantionului observat, funcționând ca factor estimator nu tocmai perfect pentru eroarea standard de la nivelul populației sale de bază. Distribuția t este diferită pentru fiecare grad de libertate, deoarece mărimea eșantionului
Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King () [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
de tip logit și cele de tip probit sunt metode elaborate pentru variabilele dependente care nu sunt continue, și au scopul de a preciza dacă o schimbare în X produce un rezultat care să îl deplaseze pe Y de la o extremă a curbei de tip S la cealaltă. În sfârșit, factorii reziduali din analiză trebuie să aibă suma zero și să fie distribuiți aleatoriu în jurul tendinței centrale. Trebuie să examinăm întotdeauna forma graficului datelor observate și să căutăm aranjamente neobișnuite. S-
Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King () [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
În tipologia formelor de Întrajutorare intragenerațională, există două situații dihotomice: pe de o parte, familii solidare, iar pe de altă parte, familii Între care schimburile sunt foarte reduse. În opinia sociologului francez, majoritatea familiilor trăiesc situații intermediare Între cele două extreme. Această diversitate reflectă, În același timp, atât stadiile diferite de evoluție ale ciclului familial, cât și varietatea culturilor familiale. Dar, oricare ar fi nivelul de solidaritate, există dificultăți mai mult sau mai puțin importante și care nu lipsesc nici din
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
eșecului, tristețea se transformă în disperare, iar disperarea urcă spre paroxism. O crâncenă luciditate îl face să privească realitatea drept în față. Câtă luciditate, atâta pătimire... Câtă singurătate, atâta deznădejde. Un „iad” din care nu se poate ieși. Soluțiile sunt extreme: sau asumarea până la capăt a dictatului sorții (cazul Siminei), sau suprema evadare. Damian își ia viața, recitând ca un ieșit din minți monologul lui Nero. Despărțirea de viață coincide cu reîntâlnirea, de o clipită, cu sine. „Pretextul biblic” Lui et
OMESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288533_a_289862]
-
legitima anumite procese istorice prin cauzalitatea lor sau cel puțin prin circumstanțele în care s-au desfășurat. Aceeași modalitate de abordare a temei se regăsește atât în Tradiționalism și modernitate în deceniul al treilea (1980), cât și în Anii treizeci. Extrema dreaptă românească (1995), unde, ca și în lucrările precedente, după recompunerea cadrului general, se conturează precis panorama evoluției literaturii în aceste perioade, cu evidențierea conexiunilor dintre creațiile individuale și orientările ideologice integratoare. Metoda subliniază aproape inevitabil operația de explicare și
ORNEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288593_a_289922]
-
Dobrogeanu-Gherea, București, 1982; Opera lui C. Dobrogeanu-Gherea, București, 1983; Actualitatea clasicilor, București, 1985; Viața lui Titu Maiorescu, I-II, București, 1986-1987; Interpretări, București, 1988; Atitudini, București, 1988; Viața lui C. Stere, I-II, București, 1989-1991; Înțelesuri, București, 1994; Anii treizeci. Extrema dreaptă românească, București, 1995; Fizionomii, București, 1997; Medalioane, Iași, 1997; Portrete, București, 1999; Glose despre altădată, pref. Dan Silviu Boerescu, București, 1999; Polifonii, Iași, 2001. Ediții: H. Sanielevici, Cercetări critice și filosofice, introd. edit., București, 1968; Mihail Dragomirescu, Scrieri critice
ORNEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288593_a_289922]
-
grupare sau o școală literară, fie literatura caracteristică unei întregi epoci sau chiar un fenomen social, deja însoțit de o „mitologie” și un „folclor” proprii, el este imposibil de fixat consensual, deși, tot consensual, legitimitatea lui apare ca necesară. Între extremele posibile - lărgirea lui până la irelevanță prin considerarea drept aparținători o. a tuturor scriitorilor născuți în anii ’50 (mai precis între 1948 și 1958) și care au debutat în anii ’80, de unde concluzia unui o. „nețărmurit” sau, dimpotrivă, reducerea lui la
OPTZECISM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288562_a_289891]
-
Bogdan Hanu, Aurel Pantea și aporiile realului, CNP, 2000, 6; Dumitru Mureșan, Imagini din Valea Plângerii, VTRA, 2000, 9; Bucur, Poeți optzeciști, 154-158; Cistelecan, Top ten, 163-166; Dicț. scriit. rom., III, 584-586; Popa, Ist. lit., II, 630-631; Virgil Podoabă, Între extreme. Eseu despre poezia lui Aurel Pantea, Cluj-Napoca, 2002. R.D.
PANTEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288659_a_289988]
-
planul convingerilor politice, P. a trecut de-a lungul vieții, după cum mărturisește în Sfidarea memoriei (1996), „prin niște fluctuații și înainte de arestare și după detenție”, înregistrând „niște oscilații pe un evantai destul de mare”: de la stânga, chiar extremă, la dreapta, nu extremă (i-a sfidat într-o împrejurare publică pe legionari), și la cea pe care o numește „dreapta junimistă”. Mai multă consecvență a arătat scriitorul în planul opțiunilor politice după decembrie 1989. Scrisul lui P., eseistul prin excelență al literaturii române
PALEOLOGU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288628_a_289957]
-
Dimitrie Karnabatt, folosind adesea și pseudonime (Calina, Donna Sol) sau recurgând la mici artificii de iscălitură (L.K., L.Kar., L.Karr., Kara, Lucrezzia Kara). În noiembrie 1932 este primită în Societatea Scriitorilor Români. Simpatia ei, cam stridentă, pentru mișcările de extrema dreaptă o expune în ultima parte a vieții unor persecuții. În 1945, de pildă, i se interzice să mai profeseze ca ziaristă; curios, în „Papagalul” (1946) îi mai apar câteva colaborări. Până atunci publicase în presă felurite impresii, comentarii de
KARNABATT-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287703_a_289032]
-
mod de a fi și făceau ceea ce corespundea acestuia. Orice ieșire din cadru coincidea cu o tulburare a ordinii existente. De aici au rezultat și coordonatele sau axele constitutive ale repartizării indivizilor în ordinea socială. Ordinea comunistă a dus la extremă această distribuție, dar a răsturnat fluxul determinării. Ceea ce faci a ajuns să aibă preeminență asupra lui cine ești, identitatea fiind derivată exclusiv din rolurile jucate. Normele sociale reglementau distribuția rolurilor și practicile asociate acestora într-o asemenea măsură încât orice
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
grup sau spre separare și construcție a distincției personale; c) sensul vieții se referă la permanentizarea unei căutări reflexive a oportunităților de viață sau a unei stabilități securizante într-un proiect. Fiecărei variabile îi corespunde un continuum variațional ale cărui extreme le-am precizat deja. Din combinația acestora, am putea obține, ca în figura 3.2, fețele individualizării. Separare Integrare Roluri sociale Identitate Stabilitate Căutare Figura 3.2. Fețele individualizării Având în vedere cele de mai sus, rezultă că individualizarea din
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
avansarea pe căile deschise de economia de piață și democrația liberală au coincis cu destructurarea tuturor coordonatelor sociale moștenite, cu instituirea unora noi și cu o explozie a individualizării personale. Această explozie situează aproape fiecare persoană pe orbita rezultată din extremele variabilelor de individualizare menționate mai sus. Stabilitatea este înlocuită de căutarea permanentă și reflexivă a sensului vieții, într-o lume în care oportunitățile se multiplică rapid. Integrării i se substituie separarea, întrucât vechile organizații s-au dezintegrat, instituțiile și codurile
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
a forței de muncă disponibile la un sistem bazat pe angajare diferențiată, angajare parțială și șomaj, pe migrare externă a forței de muncă și pe autoangajare; b) ștergerea granițelor dintre muncă și non-muncă și afirmarea acelui continuum între aceste două extreme care face dificilă delimitarea lor tranșantă; c) înlocuirea ocupației de-o viață cu multiple ocupații relativ asemănătoare sau chiar deosebite de-a lungul vieții, inclusiv după pensionare și în diferite locuri de muncă; d) destandardizarea locurilor de muncă și a
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
ocupaționale, care le determină să-și reducă ambițiile și chiar să caute dependența financiară. Capcana conflictuală își relevă contururile obiective și subiective între evadarea din și reconectarea la vechiul status al dependenței. Atitudinile și comportamentul cotidian oscilează între cele două extreme. Între „datoriile” familiale și autonomia personală se instituie alegeri dramatice și timpul insuficient pentru a le onora conștiicios pe toate. Formarea profesională cheamă realizarea în muncă, familia solicită armonia prin supunere sau, cu puțin noroc, prin reciprocitate, copiii au nevoie
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
comparabile cu cele din prima jumătate a secolului al XIX-lea. Indiciul cel mai elocvent al unor astfel de transformări este despărțirea dintre universitatea ca „organizație a pieței” și universitatea clasică, adică cea consacrată în epoca de maturizare a modernizării. Extreme în confruntare Iată o ilustrare a acestei despărțiri, preluată din SUA și evocată adesea de observatorii atenți ai modului de constituire actuală a spațiului universitar. Imaginați-vă un candidat la studenție care se apropie cu timiditate de Universitatea din Chicago
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]