3,990 matches
-
a văii Bahluiului în amonte de Hârlău o constituie generalizarea subzonei fagului și stejarului în făgete pure sau în amestec pe soluri brune argiloiluviale tipice. Pe versanții cu înclinări slabe sau moderate, expuși spre nord-vest, vest sau nord, pădurea de fag și de alte foioase (inclusiv solurile corespunzătoare), coboară, uneori, până la baza lor, pentru ca pe aceiași versanți, dar cu înclinări accentuate (frunți de cuestă, abrupturi cuestiforme), să predomine solurile intens erodate și regosolurile. Fauna este cea corespunzătoare pădurilor de foioase. 3
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
râului Bahlui și locuitorii satelor Zagavia, Fetești, Scobinți, Poiana Mărului, Buhalnița, Cotnari. Din punct de vedere bio-pedo-geografic "Coasta de tranziție" constituie domeniul de interferență a zonei forestiere cu cea a silvostepei. Aici se întâlnesc câteva areale cu păduri de amestec (fag, stejar, carpen, gorun, jugastru) în partea estică a Dealului Cătălina și a Dealului Litenc, în Dealul Basaraba (pintenul sudestic), în Dealul Cotnari. De asemenea, această zonă este ocupată de mari suprafețe cu pajiști dominate de asociații cu păiuș. Pe aceste
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
cu precipitații mai abundente, cu o evapotranspirație mai redusă, pe alocuri, cu un relief mai accidentat (la altitudini de 400-450 m), cu roci mai mult sau mai puțin bogate în CO3Ca, dar fără depozite salifere, cu păduri în care predomină fagul și carpenul. În depresiunea de contact Hârlău și în partea estică și sud-estică a acesteia, condițiile de pedogeneză se caracterizează printr-un regim termic mai ridicat, precipitații atmosferice mai reduse, cu o evapotranspirație relativ mare și prin prezența depozitelor salifere
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
verosimilă, deoarece statuile celor doi principi Medici sunt astfel concepute încât ambele privesc către acest perete. Necesitatea de a oferi sarcofagiilor și statuilor care sunt așezate pe acestea - Aurora și Crepusculul pe sarcofagul lui Lorenzo, Ziua și Noaptea pe sarco‑ fagul lui Giuliano - s‑a impus realizarea unui stilobat 66 destul de înalt; dea‑ supra acestuia pe pereții laterali, panoul de zidărie este divizat în trei travee prin așezarea a patru pilaștri grupați doi câte doi și executați din marmură albă. Traveea
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_992]
-
aleargă spre Bistrița, unde se pierde în cealaltă șosea națională care coboară din Bucovina prin trecătoarea Bârgăului. Lăsând Jidovița, drumul urcă întâi anevoie, până ce își face loc printre dealurile strâmtorate, pe urmă însă înaintează vesel, neted, mai ascunzându-se printre fagii tineri ai Pădurii-Domnești, mai poposind puțin la Cișmeaua-Mortului, unde picură veșnic apă de izvor răcoritoare, apoi cotește brusc pe sub Râpele Dracului, ca să dea buzna în Pripasul pitit într-o scrântitură de coline. La marginea satului, te întâmpină 36 din stânga o
CONSTELAŢII DE SIMBOLURI ÎN PROZA LUI LIVIU REBREANU ŞI ÉMILE ZOLA by MARIA-TEODORA VARGAN () [Corola-publishinghouse/Science/673_a_1271]
-
solului, lucrărilor hidroameliorative și agropedoameliorative. Aceste diferențieri se reflectă foarte clar în potențialul de producție al solurilor. Flora României include peste 3700 de specii de plante, din care 350 se întâlnesc în pajiștile montane și peste 800 în pădurile de fag și stejar. Un ecosistem particular îl constituie Delta Dunării care include în jur de 1150 de specii de plante. Fauna cinegetică a României s-a diminuat în ultima perioadă, reduceri care nu au afectat însă nivelurile optime ale efectivelor stabilite
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi /Conservation of biodiversity in Iaşi county. In: Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]
-
și uneori chiar xerofită în care apar pâlcuri de pădure de stejar și șleauri. Pădurile de foioase ocupă părțile mai înalte ale Podișului Sucevei și Podișului Central Moldovenesc. La altitudini mai mari de 400 m se remarcă prezența uniformă a fagului, cum este cazul pădurilor din zona Dealului Mare Hârlau și din zona platourilor structurale din Podișul Central Moldovenesc. În luncile principalelor cursuri de apă se găsesc zăvoaie de plop, salcie, șleauri de luncă. Dacă se are în vedere raportul dintre
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi /Conservation of biodiversity in Iaşi county. In: Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]
-
pădurilor Din suprafața totală a județului Iași, 99.022 de hectare sunt ocupate de ecosisteme forestiere care acoperă suprafețe întinse în partea sudică (Podișul Central Moldovenesc) și în partea vestică a județului (Podișul Sucevei). Pădurile sunt alcătuite din: stejar (23%), fag (20%), diferite esențe tari (35%), diferite esențe moi (20%) și rășinoase (2%). 90.776 de hectare fac parte din fondul forestier național repartizat astfel: grupa I-a păduri cu rol deosebit (25.394 ha); grupa a II-a păduri cu
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi /Conservation of biodiversity in Iaşi county. In: Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]
-
care primăvara 112,4 mm, vara 186,8 mm, toamna 99,1 mm, iarna 80,6 mm, pe perioada de vegetatie 309,4 mm. II. BIOCENOZA A. Flora: este reprezentată de pădurea seculară de amestec de: gorun, stejar, carpen, tei, fag și alte specii de foioase caracteristice Podișului Central Moldovenesc. Gorunul și stejarul au vârste de 120-140 ani cu înălțimi de 30-35 m și diametre de 50-70 cm. Specii de plante și asociații vegetale relevante: asociația Querceto-Ulmetum (stejăreto-șleau de terasă) pe
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi /Conservation of biodiversity in Iaşi county. In: Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]
-
medii anuale 560 mm din care: primăvara 135 mm, vara 175 mm, toamna 110 mm, iarna 90 mm, în perioada de vegetație 340 mm; primul îngheț 11 octombrie, ultimul îngheț 21 aprilie. II. BIOCENOZA A. Flora: Este o pădure de fag cu carpen și tei argintiu, în vârstă de 100-150 ani, caracteristică Podișului Central Moldovenesc. Asociațiile identificate sunt: Carpino-Fagetum (făget de deal) și Tilio-Corydali-Fagetum (făget colinar în amestec cu tei argintiu). Dintre angiosperme se întâlnesc: Allium ursinum, Anemone nemorosa, Anemone ranunculoides
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi /Conservation of biodiversity in Iaşi county. In: Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]
-
minimă absolută -30.2°C, primul îngheț 15-16 octombrie, ultimul îngheț 15 17 aprilie; regim pluviometric 572 mm. II. BIOCENOZA A. Flora: Alcătuită în mare parte din făget secular de tip colinar, pădurea mai cuprinde izolat carpen și tei argintiu. Fagul este dispus în două etaje: primul etaj cuprinde tulpinile cu diametre între 80-140 cm, înălțimi peste 30 m și având vârsta de circa 160 ani; celălalt etaj cuprinde tulpini având 60 de ani și un diametru de 25-30 cm. Vegetația
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi /Conservation of biodiversity in Iaşi county. In: Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]
-
podișuri, mai precis ținutul climatic al podișului deluros al Moldovei; temperatura medie anuală 8șC, amplitudinea termică anuală 23,2șC, temperatura maximă absolută: 25șC, temperatura minimă absolută -33,2șC, regim pluviometric 600 mm. II. BIOCENOZA A. Flora: Este o pădure de fag reprezentativă pentru Moldova, cu arbori de peste 120 de ani, înălțimi de 32-33 m și diametre de 50 cm, cu insule de Fagus taurica de peste 140 ani și dimensiuni impresionante. Asociația dominantă este CarpinoFagetum fagetosum tauricae (făget colinar) cu Fagus sylvatica
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi /Conservation of biodiversity in Iaşi county. In: Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]
-
mm din care primăvara 156,5 mm, vara 210 mm, toamna 115,5 mm, iarna 90 mm; în perioada de vegetație 384,4 mm. II. BIOCENOZA A. Flora: Este un făget cu arbori în vârstă de 150200 de ani. Pe lângă fag se întâlnește gorunul iar covorul erbaceu este bogat în specii sudice și continentale. Particularitatea acestui făget este aceea că face trecerea de la pădurile din silvostepă la cele din zona forestieră. Dintre angiosperme întâlnim pe: Actaea spicata, Adonis vernalis, Adoxa moschatellina
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi /Conservation of biodiversity in Iaşi county. In: Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]
-
îngheț 11 octombrie, ultimul îngheț 21 aprilie. II. BIOCENOZA A. Flora: Este o pădure alcătuită din arbori de pin, lariță și molid ce depășesc vârsta de 100 ani, cu diametre de 70-120 cm și înălțimi de peste 30 m. Rareori apar fagul, gorunul și frasinul. Vegetația ierboasă este tipică pădurilor de fag și stejar, cu multe elemente specifice pădurilor de conifere montane. Dintre ferigi putem întâlni pe Dryopteris carthusiana. Angiospermele sunt reprezentate de: Agrostis tenuis, Ailanthus altissima, Allium ursinum, Anemone ranunculoides, Anthemis
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi /Conservation of biodiversity in Iaşi county. In: Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]
-
Flora: Este o pădure alcătuită din arbori de pin, lariță și molid ce depășesc vârsta de 100 ani, cu diametre de 70-120 cm și înălțimi de peste 30 m. Rareori apar fagul, gorunul și frasinul. Vegetația ierboasă este tipică pădurilor de fag și stejar, cu multe elemente specifice pădurilor de conifere montane. Dintre ferigi putem întâlni pe Dryopteris carthusiana. Angiospermele sunt reprezentate de: Agrostis tenuis, Ailanthus altissima, Allium ursinum, Anemone ranunculoides, Anthemis tinctoria, Arctium lappa, Arctium nemorosum, Arctium tomentosum, Aristolochia clematitis, Artemisia
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi /Conservation of biodiversity in Iaşi county. In: Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]
-
nu trebuie extrași din pădure prin acțiunea de igienizare, acțiune care nu are nimic în comun cu ecologia și protecția naturii. Copacii bătrâni cu multe scorburi sunt adevărate maternități pentru păsări, constituind locuri ideale pentru cuibărit. Aici există Fagus orientalis fagul oriental, Fagus taurica - fagul tauric și Fraxinus coriariaefolia frasinul păros, alături de Dentaria quinquefoliarajnica, Euonymus nana - salba pitică, Phylitis scolopendrium - limba vecinii. SITURI DE IMPORTANȚĂ COMUNITARĂ (SCI) DEALUL LUI DUMNEZEU Dealul lui Dumnezeu este localizat la nord-vest de municipiul Iași, într-
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi /Conservation of biodiversity in Iaşi county. In: Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]
-
pădure prin acțiunea de igienizare, acțiune care nu are nimic în comun cu ecologia și protecția naturii. Copacii bătrâni cu multe scorburi sunt adevărate maternități pentru păsări, constituind locuri ideale pentru cuibărit. Aici există Fagus orientalis fagul oriental, Fagus taurica - fagul tauric și Fraxinus coriariaefolia frasinul păros, alături de Dentaria quinquefoliarajnica, Euonymus nana - salba pitică, Phylitis scolopendrium - limba vecinii. SITURI DE IMPORTANȚĂ COMUNITARĂ (SCI) DEALUL LUI DUMNEZEU Dealul lui Dumnezeu este localizat la nord-vest de municipiul Iași, într-o zonă delimitată de
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi /Conservation of biodiversity in Iaşi county. In: Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]
-
mica pasăre s-a dus în pădure să ceară ajutor de la arbori. Ea îi întrebă pe toți cu glas duios: - Vreți să mă lăsați să trăiesc între ramurile voastre până ce se face vremea bună? Vă rog!... - Nu pot! îi răspunse fagul. Mi-e destul de greu că port povara ramurilor mele. - Nici eu nu pot! zise stejarul. Mă tem că-mi vei mânca ghinda: Du-te în altă parte! - Și nici eu nu te primesc, drăguță, fiindcă nu adăpostesc niciodată străini! - spuse
PAȘI SPRE PERFORMANȚĂ Auxiliar la limba și literatura română pentru elevii claselor a III-a by GRETA - FELICIA ARTENI () [Corola-publishinghouse/Science/91575_a_93526]
-
inspectorate și 30 de ocoale silvice. Astfel, în 1910, pădurile Fondului Bisericesc ocupau o suprafață de 225.149 ha, adică 51,4 % din totalul pădurilor din Bucovina, a căror compoziție forestieră era formată din: molid 47,9 %, brad 26,1 %, fag 19,1 %, carpen 2,8 %, goluri și rarești 2,2 %.1 Prima conflagrație mondială, cu toate suferințele cauzate omenirii, a afectat și starea pădurilor din Bucovina. Valul frontului a trecut de cel puțin patru ori peste tot cuprinsul Bucovinei, pădurile
Bucovina: adevăruri trecute sub tăcere by Huţu Cătălin () [Corola-publishinghouse/Science/902_a_2410]
-
au fost pagubele săvârșite de subunitățile armatei sovietice în intervalul 8 aprilie-12 septembrie 1944. Armata de ocupație și-a însușit în mod samavolnic circa 3.886 mc lemn, evaluat la 13.220.000 lei/5.288 dolari, 681 traverse de fag ce au costat 681.000 lei/272,4 dolari. De asemenea, au fost distruse 22 ha de fâneață și 10 ha de pepinieră de către caii armatei sovietice, distrugeri ce s-au ridicat la 6.500.000 lei/2.600 dolari
Bucovina: adevăruri trecute sub tăcere by Huţu Cătălin () [Corola-publishinghouse/Science/902_a_2410]
-
moară înecat"; iar a treia - "să trăiască 60 de ani și să moară de moarte bună." Reacția copilului este promptă: "ține cărticică, bate tu cârjuliță! Și le-a luat la bătaie pe ursătore șî bete-le! Le-a bătut... frunza fagului!" Copilul cere ursitoarelor să-l ursească "să trăiesc cât a trăit tica, treisuteșaizeci de ani!" Ursitoarele "l-au ursat" din nou atât pe el, cât și pe părinții lui. Le-a mai dat câte-o cârjuliță sî, pfiu! Bătea cârjulița
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
exista dezordine, deoarece trebuie respectată liniștea relativă din pădure, absolut necesară observării animalelor. Botaniștii notează speciile întâlnite în stratul ierbos, stratul arbuștilor și cel al arborilor, vor colecta plantele necunoscute ierborizându-le. Vor observa speciile amentifere Carpinus betulus (carpenul), Fagus silvatica (fagul), Querqus robur (stejarul), la care florile mascule se numesc amenți și produc o cantitate mare de polen ca adaptare la polenizarea anemofilă. Vor observa că plantele de umbră au culoare verde mai închis ca adaptare la aceste condiții (Asarum europaeum
Aspecte ecologice ale avifaunei din unele parcuri ieşene : valorificarea instructiv-educativă a studiului avifaunistic by Magdalena Dorina Culbec () [Corola-publishinghouse/Science/335_a_652]
-
licheni ). Adaptări la polenizare entomofilă: flori viu colorate, odorante și nectarifere: sânziene, cicoare, păpădie, coroniște, ghizdei, sunătoare, jales, etc . Adaptări la polenizare prin vânt : flori reduse, fără înveliș floral, care produc cantități mari de polen, spice sau amenți : stejar, carpen, fag, ulm, corn, urzică, specii din familia Poaceae Semințele și fructele au adaptări morfologice pentru a le ușura plutirea: acoperire cu puf (păpădie, salcie), existența aripioarelor (tei, frasin, ulm, paltin) Lista animalelor determinate a. Animale nevertebrate: Gasteropoda - Helix pomatia,Arahnida - Aranea
Aspecte ecologice ale avifaunei din unele parcuri ieşene : valorificarea instructiv-educativă a studiului avifaunistic by Magdalena Dorina Culbec () [Corola-publishinghouse/Science/335_a_652]
-
astfel să devină o tehnică în folosul artiștilor și pentru artiști. PLĂCILE DE LEMN Xilogravura poate folosi diferite esențe de lemn. Palmierul (buxus caucazian) este lemnul cel mai dens și mai tare. La gravare, dă o linie fină și curată. Fagul era socotit, înainte de întrebuințarea lemnului de palmier, drept unul dintre cele mai bune materiale pentru gravarea pe lemn vertical. T. Bewick, fondatorul gravurii pe lemn vertical, a fost cel dintâi care a gravat pe lemn de fag. Dar fagul este
Tehnici şi maniere în gravură by Florin Stoiciu () [Corola-publishinghouse/Science/618_a_1363]
-
fină și curată. Fagul era socotit, înainte de întrebuințarea lemnului de palmier, drept unul dintre cele mai bune materiale pentru gravarea pe lemn vertical. T. Bewick, fondatorul gravurii pe lemn vertical, a fost cel dintâi care a gravat pe lemn de fag. Dar fagul este mult mai moale decât palmierul și nu este atât de omogen ca material, din cauza unor intervale mari între cercurile fibrei. Părul se apropie ca densitate de palmier, iar semnele gravate pot beneficia de o linie catifelată. Gravorii
Tehnici şi maniere în gravură by Florin Stoiciu () [Corola-publishinghouse/Science/618_a_1363]