3,956 matches
-
îmi spune râzând, pe bună dreptate, că nu îl încearcă nicidecum nostalgia aceea din versurile "De ce m-ați dat de lângă voi/ De ce m-ați dat de-acasă", i-aș spun, cu umorul de care sunt capabil, că postura mea de fecior la plug și la boi nu mă tulbură câtuși de puțin și că încerc să le stau prin preajmă cât mai firesc cu putință. Un singur lucru le-aș cere foștilor noștri coregionali, din oricare parte a țării, trăitori în
Comisia de împăciuire: marafeturi epice, tăieturi din ziare by Daniel Vighi [Corola-publishinghouse/Imaginative/917_a_2425]
-
Mi-a dat prosop murdar!“ Sau „Jos primarul!“ și „Trăiască Regele!“, „Băieșul are draci pe el!“, iar unul scrisese chiar o glumă obscenă din Furnica, despre stăpâna care caută pe pipăitelea ceasornicul care-i dispăruse din casă, la un tânăr fecior, și, tocmai când i se pare c-a dat de el în pantalonii lui, apare bărbatul ei. Afară era deja beznă, noroc că înăuntru totul era iluminat cu electricitate, iar pereții, proaspăt spoiți, rămăseseră curați și albi. Motivul pentru care
Viața începe vineri by Ioana Pârvulescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/586_a_1309]
-
se afla. Părul, de o culoare mai deschisă decât pielea scaunelor, cu câteva fire albe numai, îi era în dezordine și avea nevoie să fie tuns. Nici mustața nu-i stătea cum trebuie. Resemnat cu greu să fie mai mult fecior și bărbier decât ordonanță, Zaharia nu se mira de capriciile stăpânului și, în general, nu se mai mira de nimic pe lume. Însă devenise posac și cam însingurat, deși înainte vreme îi plăcea să râdă, să cânte și să bea
Viața începe vineri by Ioana Pârvulescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/586_a_1309]
-
la familia Margulis, pe strada Fântânei, putea să aprecieze diferența. În favoarea lui, desigur. Pe de altă parte zgomotul permanent al trăsurilor începuse să-l obosească. Se hotărî să facă un duș înainte de a continua căutările, așa că îl strigă pe bătrânul fecior să-i încălzească apa la cazan. „23 de grade, bagă de seamă!“. Doctorii nu recomandau dușuri dese, și sfătuiau temperaturi mai mari la apă, dar el nu ținea cont de sfaturi, și nici nu le dădea. Aici se deosebea de
Viața începe vineri by Ioana Pârvulescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/586_a_1309]
-
pe care o cheamă Elisabeta, ca pe regină, și-apoi Margulis, doctorul, cu o fată tot de 17 ani, mărunțică și al cărei nume Toader nu-l știa, dar nu credea că merita atenția. Pe cât era de limpede că preferința feciorului mergea spre zâna Elisabeta, încărcată cu toate darurile rotunjimilor care-i trebuie unei fete, pe atât de sigur era Alexandru că nu-i ea, fata adormită. Nu credea să fie nici una din cele cinci surori, părea o singuratică. După ce și-
Viața începe vineri by Ioana Pârvulescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/586_a_1309]
-
toți același. Am intrat într-o clădire de care atârna o firmă mică: Dr. Leon Margulis - medic primar, etajul I, și mă ntrebam, înfiorat, cine e gazda și cine invitatul. Fiindcă undeva era și casa mea. Ne-a deschis un fecior, mi-a luat pălăria și paltonul. Doctorul și-a pus jos geanta mare din piele, cu închizătoare tare. — O să-mi dai voie, ca înainte de orice, să mă spăl bine pe mâini și să mă dezinfectez, e primul lucru pe care
Viața începe vineri by Ioana Pârvulescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/586_a_1309]
-
e nesigur. A intrat în hol, dădea să pătrundă cu galoșii-n sufragerie, dar mama, care l-a întâmpinat, i-a spus cu grația ei admirabilă, de adevărată stăpână a casei: „Dacă doriți să vă lăsați galoșii, vă poate ajuta feciorul, ca să nu vă murdăriți!“ Și i-a arătat unde le e locul. Atunci domnul Crețu s-a fâstâcit tot și s-a uitat la perechile de la ușă: doi galoși ai lui papa, două cizme de șevro ale mamei, două botine
Viața începe vineri by Ioana Pârvulescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/586_a_1309]
-
câteva minute. Se hotărî să intre, cu riscul de a-și trezi musafirul, dar nu, îl găsi așezat în pat, cu ochii pierduți la tapetul de mătase, ale cărui modele aurii se încolăceau pe fondul albastru. Odată cu Alexandru intră un fecior care trase cele două rânduri de draperii deoparte și întrebă dacă să i aducă bolnavului micul dejun în cameră. Da, adu-l, spuse Alexandru, fiindcă Dan nu părea să se simtă vizat în vreun fel de întrebare. Feciorul ieși, iar
Viața începe vineri by Ioana Pârvulescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/586_a_1309]
-
intră un fecior care trase cele două rânduri de draperii deoparte și întrebă dacă să i aducă bolnavului micul dejun în cameră. Da, adu-l, spuse Alexandru, fiindcă Dan nu părea să se simtă vizat în vreun fel de întrebare. Feciorul ieși, iar când se întoarse cu măsuța pe roți, pe ușă, în urma lui, se strecurară doi copii, o fetiță și-un băiat de vreo șase ani, care se țineau de mână și priveau cu gura căscată spre musafir. — Sunt gemenii
Viața începe vineri by Ioana Pârvulescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/586_a_1309]
-
aproape Floreasca, dar acolo se înecase de curând un rândaș care se dusese tocmai ca să ia gheață, așa că Hristea Livezeanu preferase să-l trimită pe al lor la Cișmigiu. La împodobirea mesei au lucrat până adineauri patru femei și-un fecior: farfuriile von Rosenthal aveau bordură aurie, trandafiri roz și frunze verzi aurii. Așa că tot restul a trebuit asortat pe aceste nuanțe - de asta s-a ocupat ea însăși. Trandafiri roz, comandați din timp și livrați la timp, alternau cu unii
Viața începe vineri by Ioana Pârvulescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/586_a_1309]
-
era mâncată de molii, noroc că nu se vedea. În ce-l privește pe redactorul-prim nu se simțea la larg în perechea de pantofi păstrată numai pentru ocazii cu totul speciale, de parcă i-ar fi crescut între timp picioarele. Toader, feciorul cel binedispus, sări să-i ajute și-i conduse până la treptele intrării, deasupra căreia erau becuri aprinse și ghirlande de brad. Era ora 8. Până la miezul nopții mai rămăseseră 4 ore. Când îl văzu pe Dan, Marioara avu cea mai
Viața începe vineri by Ioana Pârvulescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/586_a_1309]
-
cărui ținută contribuise toată familia: arăta ca scos din cutie. Băiatul era roșu la față, îi era cald, și avea privirea lui de fugă sub sprâncenele în unghi ascuțit. Jacques se chinuia să nu-i alunece cârja, dar pe trepte feciorul îl luă pur și simplu în brațe și-l depuse ca pe un fulg la ușă. Alexandru, care își făcuse tocmai atunci de lucru la intrare, deși părinții lui erau cei care-i primeau pe oaspeți, simți un nod în
Viața începe vineri by Ioana Pârvulescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/586_a_1309]
-
da vorba despre ele cu cuvântul, Mintea tot le - atinge umbra, ochii lor i-ajunge gândul, Dar de cea mai mijlocie nici un gând să n-o măsoare, (10) E o floare de pe mare, cine-i cată-n față moare. Mulți feciori de împărați, de războinici lăudați Le-au cerut ca s-o li-o dee, ca cu chipul de femee Să-mpodoabe c-o icoană viața lor cea năzdrăvană, (15) Da-mpăratul nici gândește să li dee - așa comoară, Ale casei lui
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]
-
c-o icoană viața lor cea năzdrăvană, (15) Da-mpăratul nici gândește să li dee - așa comoară, Ale casei lui mai mândre și mai trainice odoară. Da-ntr-o sară-n drum de țară cine dealul mi-l coboară? Trei feciori voinici de frunte ca trei șoimi voinici de munte, Vin în zale îmbrăcați, pe cai negri - ncălicați, (20) Spițelați, ușori ca vântul, de-o frumseță - ntunecoasă, Au venit să-i ceară, Doamne, fetele cele frumoase. Dar mai bine - ar fi
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]
-
de mult luleaua și clocește tot pe gânduri, Doară plosca-l mai ochește de pe-a policioarei scânduri. Dar în satu cela-n care ședea Împăratul dornic Era și un om de samă, un fruntaș... fusese vornic; (45) Avea trei feciori din cari doi or fost cum or fi fost, Oameni harnici și ca lumea - da cel mic era un prost. Cîtu-i ziua șade-n vatră și se joacă în cenușă, Prost ca gardul de răchită, șuiu ca clanța de la ușă
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]
-
duc traiul ici în codri, măi Călin. Amândoi însă în lume, tu schilod, eu fără mâne, 550Ici pin noaptea dumbravană și pin văi am duce-o bine. Pin pădurile - uriașe, pin grădini și pin palat Se primbla Călin pe gâtul feciorului de-mpărat. Unu-n mâni, altu-n picioare, uriași fiind, de boi Au putere, pe atâta cât le trebue la doi. 555Și trecând așa-n pădure, ei aud foșnind în frunze, Trece-o umbră fugitoare ce țușnea să se ascunză. Călin
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]
-
lângă el un sac de nuci. Cade-o nucă - o bucățică, astfel îl făcu hăbuci. - Ș-acum tu voinice, zise, mi-i fi ginere. - Ba nu, 630Altă fată, împărate, tare dragă îmi căzu. Am un frate-nsă de cruce, tot fecior de împărat Și de mult ți-era s-o ceară, deși nu s-a cutezat. Uite-l ice. Dară fata se cam uită vrând - nevrând, Că tot pe Călin Nebunul l-ar fi vrut ea mai curând. 635Cîndure că cu
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]
-
de împărat Și de mult ți-era s-o ceară, deși nu s-a cutezat. Uite-l ice. Dară fata se cam uită vrând - nevrând, Că tot pe Călin Nebunul l-ar fi vrut ea mai curând. 635Cîndure că cu feciorul era mai de o potrivă La a ochilor lui jele s-a muiet mai milostivă. Deci făcur-o nunta, mare ș-a ținut trei luni de rând. Lăutari, benchet, halaiuri, tot ce-ți poate trece-n gând. Ce nu era? Dragă
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]
-
a smeilor prinsoare... - Ș-au luat care pe care? - Mijlociul pe cea mică și cel mare pe cea mare. 655- Da ce-i cu cea mijlocie? - La găini au pus-o ei Și să vezi, voinic străine, că eu sunt feciorul ei. Mama-mi spune cîte-odată de-o întreb a cui îs eu, Că-s a lui Călin Nebunul. Cine-o mai fi, nu știu, zău! Când aude... numai dânsul își știa inima lui, 660Că, să iertați Dumneavoastră, de... era băietul
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]
-
viața ș-o îmbracă. 45A ei priviri sunt tinere și hoațe, Zîmbirea-i caldă buza-i stă s-o coacă - Și-n acest rai, în astă lume suavă De mulțămire se simția bolnavă. Dar de a ei frumseță fără seamăn 50Auzi feciorul de-mpărat Florin, Norocul lui cu-al ei îi pare geamăn, De-atunci un foc îl mistue în sin. " În van stau locului, stau să mă-ndeamăn Cu munca mea, cu dorul, cu-al meu chin". 55Pătruns de dorul neștiutei Verguri
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]
-
sboară-n lume fără frică, Dar dacă vrei s-o afli, ține minte: Nu stă în valea - aducerei a minte. 65Porni în lume, singurel, în toiu-i. Îl duce calu-i frățior cu vântul - De aur păru-i și frumos e boiu-i, Fecior de-a drag, cum n-a văzut pământul, O stea el pare-n neamu-i și în soiu-i - 70Cu bine meargă-mi și să-l ție sfântul. {EminescuOpVI 49} {EminescuOpVI 50} {EminescuOpVI 51} Ajunse-o vale mândră și frumoasă - Părea că
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]
-
s-audă, De la sat ia ziua bună, Nu-i păsa de drum și trudă, Căci mereu părea că-i sună Vestea mândră în ureche, Ca și o poveste veche. Ș-a pornit în toiul lui, Năsdrăvan într-o ureche Ca feciorul nimărui. Și la curtea - mpărătească A ajuns într-un târziu Ș-apăsă pe frunte casca, Șterge păru-i auriu, Intră-n curte. Sumedenii De voinici, boieri, rudenii Se-nchinau fetei bălane, Precum oamenii la denii Bat metănii la icoane. Ea
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]
-
Să mă prinză de aripă 113 {EminescuOpVI 114} Să m-ascunză în mormânt Ca să nu știu unde sunt, Ori de aripi să mă lege De un clopot fără lege Și trăgîndu-l, sunător, De izbirea lui să mor, Căci eu nu sunt vr-un fecior Ca să viu amăgitor, Ci eu sunt Sburător Ca un vânt De ușor, Mă anin De un ram Și suspin Lângă geam, Ca-n sălaș Tremurând Să mă lași Mai curând. Ea-și netează a ei tâmple Și de lacrimi i
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]
-
Și mai zăbăvi tu o leacă Pîn-al meu bărbat că pleacă. El pe cal că se suia Și cu el la câmp merea Și ea-n casă mă chema. 26 Puiculiță cu părinți, Nu grăbi să te măriți, Că-s fecior neînsurat, Nici mustața nu mi-o dat Și sunt bun de însurat. Dragă mândră puiculiță, Iubita mea porumbiță, Să te văd în sat la noi Nu te-aș da pe patru boi, Dar încă la noi acasă Nu te-aș
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]
-
tău Nu mă pot hodini eu, Că îmi pare tare rău Că nu te pot lua eu. 119 Hoi, săracă primă neagră, Strigă-mă ca să-ți fiu dragă, Da eu dragă nu-ți-oi fi Că nu mi-s dragi feciorii. Bărbatul din grai grăie: - Mândră, mândră, draga mea, Ce trecu p-îngă fereastă Că s-a văzut umbra-n casă. Da mândra din grai grăia: - Bădiță, lumina mea, ............................ Trage altul cu mâna. Bădiță, lumina mea, Mie-mi vine a cânta. Cântă
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]