3,819 matches
-
2002, pp. 53-83. footnote> Tabelul 2.3 Tipuri de modele de inovare, după Rothwell Generație Trăsături-cheie Prima și a doua Modele simple, liniare - technology push, market pull A treia Model de cuplare, recunoașterea interacțiunii dintre diferite elemente și buclele de feedback dintre ele A patra Model paralel, integrarea în cadrul firmei, în amonte cu furnizorii-cheie și în aval cu consumatorii exigenți și activi; accentul se pune pe legături și alianțe A cincea Integrarea sistemelor și networking extensiv, răspuns flexibil și particularizat, inovare
Managementul inovării by Jeanina Biliana CIUREA () [Corola-publishinghouse/Science/192_a_430]
-
marketingul și desfacerea noului produs inovativ sau a noului proces inovativ care sunt „împinse” pe piață. În această abordare, se consideră deci că procesul de inovare este constituit din faze secvențiale, distincte conceptual și temporal, caracterizate prin relații unidirecționale fără feedbackuri (figura 2.5). Acest model al procesului de inovare este util pentru înțelegerea inovărilor radicale. Inovarea, în această abordare, presupune că un efort sporit în cercetaredezvoltare se va concretiza într-un spor al noilor produse obținute. Principala limită a acestei
Managementul inovării by Jeanina Biliana CIUREA () [Corola-publishinghouse/Science/192_a_430]
-
marketingul implică un proces continuu de adaptare a posibilităților tehnologice în raport cu cerințele pieței. Acesta a fost momentul și cadrul apariției modelului interactiv (de cuplare) al procesului de inovare, fiind în esență tot un proces secvențial, dar îmbunătățit prin intermediul buclelor de feedback (figura 2.7). Modelul „de cuplare”, care integrează atât abordarea bazată pe „presiunea tehnologică”, precum și pe cea referitoare la „cerințele pieței”, este centrat în jurul unui proces de interacțiune, în cadrul căruia se accentuează efectele de feedback dintre fazele ascendente și descendente
Managementul inovării by Jeanina Biliana CIUREA () [Corola-publishinghouse/Science/192_a_430]
-
dar îmbunătățit prin intermediul buclelor de feedback (figura 2.7). Modelul „de cuplare”, care integrează atât abordarea bazată pe „presiunea tehnologică”, precum și pe cea referitoare la „cerințele pieței”, este centrat în jurul unui proces de interacțiune, în cadrul căruia se accentuează efectele de feedback dintre fazele ascendente și descendente ale modelelor liniare anterioare, precum și integrarea la nivelul interfeței dintre cercetare-dezvoltare și marketing, rolurile celor două compartimente fiind aproximativ egale. În urma studiilor efectuate, Rothwell a apreciat că modelul de cuplare poate fi prezentat ca un
Managementul inovării by Jeanina Biliana CIUREA () [Corola-publishinghouse/Science/192_a_430]
-
și în aval cu clienții importanți sunt sintetizate de cea de-a patra generație a modelului de inovare, în cadrul modelului lanțurilor de legături, de S.J. Kline și N. Rosenberg în 1986. Modelul „lanțurilor de legături” evidențiază iterațiile complexe, buclele de feedback și interdependența dintre marketing, cercetare-dezvoltare, producție și distribuție în cadrul procesului de inovare, așa cum este prezentat în figura 2.9. Se observă că modelul „lanțurilor de legături” începe și se sfârșește cu „piața”. Inovarea începe, în cadrul acestui model, cu o prospectare
Managementul inovării by Jeanina Biliana CIUREA () [Corola-publishinghouse/Science/192_a_430]
-
un produs sau proces, inovarea fiind condiționată de existența unei piețe potențiale, spre deosebire de cercetare sau invenție, care pot avea loc și în absența unor potențiali consumatori. În cadrul acestui model, rețeaua lanțurilor de legături cuprinde următoarele tipuri de relații: relații de feedback între procesele care au loc în cadrul unei întreprinderi sau al unui grup de întreprinderi cuplate într-o rețea. Aceste relații de feedback pot avea loc între fiecare etapă din avalul procesului de inovare și etapa precedentă (bucle scurte de feedback
Managementul inovării by Jeanina Biliana CIUREA () [Corola-publishinghouse/Science/192_a_430]
-
absența unor potențiali consumatori. În cadrul acestui model, rețeaua lanțurilor de legături cuprinde următoarele tipuri de relații: relații de feedback între procesele care au loc în cadrul unei întreprinderi sau al unui grup de întreprinderi cuplate într-o rețea. Aceste relații de feedback pot avea loc între fiecare etapă din avalul procesului de inovare și etapa precedentă (bucle scurte de feedback), între piață și invenție sau între piață și dezvoltare (bucle lungi de feedback); relații între întreprindere și sistemul științific și tehnologic în cadrul
Managementul inovării by Jeanina Biliana CIUREA () [Corola-publishinghouse/Science/192_a_430]
-
feedback între procesele care au loc în cadrul unei întreprinderi sau al unui grup de întreprinderi cuplate într-o rețea. Aceste relații de feedback pot avea loc între fiecare etapă din avalul procesului de inovare și etapa precedentă (bucle scurte de feedback), între piață și invenție sau între piață și dezvoltare (bucle lungi de feedback); relații între întreprindere și sistemul științific și tehnologic în cadrul căruia aceasta operează (relații cu sursele de cunoaștere și cu cercetarea). Modelul lanțurilor de legături prezintă procesul de
Managementul inovării by Jeanina Biliana CIUREA () [Corola-publishinghouse/Science/192_a_430]
-
de întreprinderi cuplate într-o rețea. Aceste relații de feedback pot avea loc între fiecare etapă din avalul procesului de inovare și etapa precedentă (bucle scurte de feedback), între piață și invenție sau între piață și dezvoltare (bucle lungi de feedback); relații între întreprindere și sistemul științific și tehnologic în cadrul căruia aceasta operează (relații cu sursele de cunoaștere și cu cercetarea). Modelul lanțurilor de legături prezintă procesul de inovare ca fiind o combinație de procese care se desfășoară în paralel sau
Managementul inovării by Jeanina Biliana CIUREA () [Corola-publishinghouse/Science/192_a_430]
-
primul loc trebuie menționate numele celor care au contribuit decisiv la apariția și dezvoltarea ciberneticii, cum sunt cele ale lui Norbert Wiener, Arturo Rosenblueth și Julian Bigelow, cei care au realizat pentru prima oară faptul că ideile legate de mecanismele feedback de reglare pot fi ușor extinse de la ființe la mașini, punând astfel bazele unor discipline științifice noi, determinante pentru dezvoltarea in continuare a ideilor care s-au structurat mai târziu în știința ciberneticii, dar și în alte științe emblematice pentru
Bazele ciberneticii economice by Emil Scarlat, Nora Chiriță () [Corola-publishinghouse/Science/190_a_197]
-
un model perfect al mișcării aleatoare, utilizat, de exemplu, în finanțe. În studiile sale legate de dispozitivele de ochire și apoi de pilotajul navelor, el descoperă că o condiție de bază a unei ochiri corecte este reglarea printr-o buclă feedback, dar, spre deosebire de controlul ingineresc, el se orientează nu spre perfecționarea mijloacelor tehnice și electrice necesare, ci asupra noțiunii fundamentale de „mesaj”, sau „informație”, cum am spune astăzi, și a modului în care aceasta este transmisă de la obiectul observat (avion) la
Bazele ciberneticii economice by Emil Scarlat, Nora Chiriță () [Corola-publishinghouse/Science/190_a_197]
-
și pilotul avionului țintă, pe de altă parte. Deși foarte bine informați asupra funcțiilor de predicție, sistemelor de control și mecanismelor de ochire, cei doi s-au confruntat cu problema comportamentului voluntar al operatorilor umani. Ei ajung la concluzia că feedbackul privind erorile joacă un rol tot atât de important ca și servomecanismele care asigură ghidarea dispozitivelor de ochire. Atunci și-au pus problema dacă există bucle feedback și în sistemul nervos al omului și cum aceste bucle pot fi utilizate pentru a
Bazele ciberneticii economice by Emil Scarlat, Nora Chiriță () [Corola-publishinghouse/Science/190_a_197]
-
s-au confruntat cu problema comportamentului voluntar al operatorilor umani. Ei ajung la concluzia că feedbackul privind erorile joacă un rol tot atât de important ca și servomecanismele care asigură ghidarea dispozitivelor de ochire. Atunci și-au pus problema dacă există bucle feedback și în sistemul nervos al omului și cum aceste bucle pot fi utilizate pentru a corecta eventualele erori înregistrate în procesul de ochire. Wiener și Bigelow îl consultă, în această privință, pe Rosenblueth. Din colaborarea celor trei rezultă o lucrare
Bazele ciberneticii economice by Emil Scarlat, Nora Chiriță () [Corola-publishinghouse/Science/190_a_197]
-
către scop” și „neorientat către scop” sau „aleator”. Ei consideră că o mașină este „orientată către scop” doar dacă are anumite condiții finale precizate către care activitatea acesteia este orientată. Comportamentul orientat către scop era, la rândul său, clasificat în „feedback” sau „teleologic”, și „non-feedback” sau „non-teleologic”. Sistemele feedback sunt definite ca acele sisteme în care inputul este modificat de către output într-o direcție necesară pentru a reduce diferența dintre situația curentă și situația scop. Unele mașini includ un feedback continuu
Bazele ciberneticii economice by Emil Scarlat, Nora Chiriță () [Corola-publishinghouse/Science/190_a_197]
-
Ei consideră că o mașină este „orientată către scop” doar dacă are anumite condiții finale precizate către care activitatea acesteia este orientată. Comportamentul orientat către scop era, la rândul său, clasificat în „feedback” sau „teleologic”, și „non-feedback” sau „non-teleologic”. Sistemele feedback sunt definite ca acele sisteme în care inputul este modificat de către output într-o direcție necesară pentru a reduce diferența dintre situația curentă și situația scop. Unele mașini includ un feedback continuu al erorii de acest tip, remarcă ei. Transmisia
Bazele ciberneticii economice by Emil Scarlat, Nora Chiriță () [Corola-publishinghouse/Science/190_a_197]
-
în „feedback” sau „teleologic”, și „non-feedback” sau „non-teleologic”. Sistemele feedback sunt definite ca acele sisteme în care inputul este modificat de către output într-o direcție necesară pentru a reduce diferența dintre situația curentă și situația scop. Unele mașini includ un feedback continuu al erorii de acest tip, remarcă ei. Transmisia semnalelor de la output la input necesită timp, astfel că, uneori, direcția feedbackului se inversează (deci de la input la output) și astfel apar, în comportamentul sistemului, oscilații. Acesta este fenomenul care intervine
Bazele ciberneticii economice by Emil Scarlat, Nora Chiriță () [Corola-publishinghouse/Science/190_a_197]
-
output într-o direcție necesară pentru a reduce diferența dintre situația curentă și situația scop. Unele mașini includ un feedback continuu al erorii de acest tip, remarcă ei. Transmisia semnalelor de la output la input necesită timp, astfel că, uneori, direcția feedbackului se inversează (deci de la input la output) și astfel apar, în comportamentul sistemului, oscilații. Acesta este fenomenul care intervine frecvent atunci când în dispozitivele de ochire se interpune sistemul nervos al omului, care constituie un sistem feedback de control al erorii
Bazele ciberneticii economice by Emil Scarlat, Nora Chiriță () [Corola-publishinghouse/Science/190_a_197]
-
astfel că, uneori, direcția feedbackului se inversează (deci de la input la output) și astfel apar, în comportamentul sistemului, oscilații. Acesta este fenomenul care intervine frecvent atunci când în dispozitivele de ochire se interpune sistemul nervos al omului, care constituie un sistem feedback de control al erorii. O altă distincție făcută de cei trei oameni de știință este între comportamentul feedback de tip „extrapolativ” sau „predictiv” și „non extrapolativ” sau „non-predictiv”. În comportamentul extrapolativ, traiectoria țintei este anticipată și scopul este definit în raport cu
Bazele ciberneticii economice by Emil Scarlat, Nora Chiriță () [Corola-publishinghouse/Science/190_a_197]
-
oscilații. Acesta este fenomenul care intervine frecvent atunci când în dispozitivele de ochire se interpune sistemul nervos al omului, care constituie un sistem feedback de control al erorii. O altă distincție făcută de cei trei oameni de știință este între comportamentul feedback de tip „extrapolativ” sau „predictiv” și „non extrapolativ” sau „non-predictiv”. În comportamentul extrapolativ, traiectoria țintei este anticipată și scopul este definit în raport cu poziția viitoare a acesteia. Predicția poate fi de ordinul întâi, ordinul doi sau de ordin superior. În dispozitivele
Bazele ciberneticii economice by Emil Scarlat, Nora Chiriță () [Corola-publishinghouse/Science/190_a_197]
-
din directorul medical al Fundației, Frank FremontSmith. Ca invitați s-au alăturat grupului N. Wiener, J. von Neumann, W. Pitts, Lorente de No ș.a. Prima întâlnire a grupului a avut loc în martie 1946 și a avut drept temă: Mecanisme feedback și sisteme circulare cauzale în sistemele biologice și sociale. Două alte întâlniri au avut loc tot în 1946; prima, în septembrie, cu tema Mecanisme teleologice în societate, iar a doua în octombrie despre Mecanisme teleologice și sisteme circulare cauzale, în
Bazele ciberneticii economice by Emil Scarlat, Nora Chiriță () [Corola-publishinghouse/Science/190_a_197]
-
era inevitabil ca între ei să apară controverse. Una dintre acestea a fost cea legată de unul dintre conceptele actuale fundamentale ale științei, și anume informația. O parte dintre oamenii de știință participanți la acele conferințe aveau convingerea că buclele feedback servesc la transmiterea energiei, în timp ce N. Wiener susținea primatul informației. În acel timp, teoria informației era în curs de elaborare, Claude Shannon împreună cu Denis Weaver publicând, în 1948, lucrarea sa fundamentală A Mathematical Theory of Communication, care se ocupa de
Bazele ciberneticii economice by Emil Scarlat, Nora Chiriță () [Corola-publishinghouse/Science/190_a_197]
-
el introduce bitul ca unitate fundamentală de măsură a cantității de date transmise. O temă importantă a conferințelor a fost modul în care pot fi utilizate conceptele din teoria informației în procesul de comunicare umană. Este introdusă analogia dintre bucla feedback și canalul de informație, iar legătura inversă de la output la input este considerată ca un mesaj purtător de informație care are un triplu sens: sintactic, semantic și pragmatic. Treptat a apărut și problema stocării informației în mașinile de calcul automate
Bazele ciberneticii economice by Emil Scarlat, Nora Chiriță () [Corola-publishinghouse/Science/190_a_197]
-
cunoașterii și conștiinței de tip cibernetic. Pornind de la concepția lui Wiener, de care se apropie în timpul studiilor sale medicale la Cambridge, Pask dă conștiinței o semnificație generală care asigură unitatea dintre natură și om și care se formează printr-un feedback permanent între cele două entități ce determină adaptarea uneia la alta. Apare pentru prima oară ideea, reluată și dezvoltată în ultimii ani tot mai insistent, conform căreia natura are o inteligență proprie și răspunde în mod adecvat agresiunii omului asupra
Bazele ciberneticii economice by Emil Scarlat, Nora Chiriță () [Corola-publishinghouse/Science/190_a_197]
-
generalizate, tinzând treptat să înlocuiască metodele clasice utilizate în diferite științe. O dată cu acest proces de extindere, însăși cibernetica se perfecționa, înțelegându-se mai bine raporturile sale cu obiectul de studiu și rolul pe care îl are factorul uman în mecanismul feedback dintre observator și sistemul observat. Este perioada în care se constituie cibernetica de ordinul doi, prima mare transformare pe care o suferă această știință în procesul permanent de autoperfecționare. În 1963 Magoroh Maruyama (în lucrarea The Second Cybernetics: Deviation-Amplifying Mutual
Bazele ciberneticii economice by Emil Scarlat, Nora Chiriță () [Corola-publishinghouse/Science/190_a_197]
-
doi, prima mare transformare pe care o suferă această știință în procesul permanent de autoperfecționare. În 1963 Magoroh Maruyama (în lucrarea The Second Cybernetics: Deviation-Amplifying Mutual Causal Processes) introduce conceptul de „proces cauzal amplificator”, care se referă la rolul buclelor feedback pozitive în sistemele aflate în competiție cu alte sisteme din mediul înconjurător. Pentru a descrie procesul de creștere generat de buclele feedback pozitive, Maruyama folosește atât automatele celulare ale lui von Neumann cât și așa-numitul joc al vieții (game
Bazele ciberneticii economice by Emil Scarlat, Nora Chiriță () [Corola-publishinghouse/Science/190_a_197]