2,832 matches
-
Încât nu vorbeau limba lor, În timp ce patronii aveau obligația să angajeze lucrători germani: țara lor se confrunta cu o sensibilă criză economică...! Și la drept vorbind, toți evadații politici ori economici, nu se mulțumeau cu puținul ce li se oferea...! Fermecați fiind de belșugul Capitalist fiecare emigrant dorea să intre În posesia unui obiect pentru uz personal ori pentru a-l trimite familiei flămânde din țara lui...! Cum Germania Federală nu putea să ofere lucru la sutele de mii de refugiați
Legea junglei by Dumitru Crac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1624_a_3102]
-
Grunerii. Verișoara Angela Îl luase odată pe Sammler la o expoziție de Rouault. Minunat Îmbrăcată, parfumată, subtil machiată, Îl condusese pe Sammler din sală În sală până când Începuse să i se pară că ea era un cerc rostogolit de aur fermecat și nestemate colorate și că el, În urma ei, era un băț vechi de la care ea avea nevoie doar de o atingere ocazională. Dar apoi, oprindu-se Împreună În fața unui portret de Rouault, amândoi făcuseră aceeași asociere: Walter Bruch. Era un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2119_a_3444]
-
era un filozof iluminist. Intenția Îi era În principal blasfemia. Dar pentru cei ce-i urmează (fără să fie conștienți) practicile recomandate, ideea nu mai e o blasfemie, ci mai degrabă igienă, plăcere ce e și igienă și o viață fermecată și interesantă. O viață interesantă este conceptul suprem al neghiobilor. Poate că nu gândesc limpede. Sunt foarte trist și frământat astăzi. Plus că sunt conștient de anormalitatea propriei mele experiențe. Câteodată mă Întreb dacă am vreun rost aici, printre alți
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2119_a_3444]
-
nu avea vânătăi. Danny a simțit din nou senzația aia stranie din stomac. Și o căldură neașteptată. Toți suntem posedați de ceva, i-a răspuns Naji. Soarele strălucea pe crestele de piatră ale munților ca un far, ca o lumină fermecată. Fantome, jinn-i, tatăl lui Danny sau cine știe ce. De vreme ce, după Ahmad, și el era deja musulman, Danny s-a decis să fie unul dintre puținii norocoși care credeau în fantome. Cu cât credeai în mai multe lucruri, cu-atât viața devenea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2245_a_3570]
-
incorecte. Îl cheamă Danny, a mai spus ea. E și el aici. 16 Pearl a pierdut de două ori la jocul Țara Dulciurilor, după care l-a băgat pe Andy în pat. I-a citit din cartea lui preferată, Autobuzul Fermecat cartea despre electricitate, în care Frizz îi duce pe elevi în interiorul cablurilor și-n televizoarele oamenilor. Povestea era și mai incredibilă de vreme ce Andy nu văzuse niciodată un televizor. Lui îi plăcea partea în care copiii rămâneau închiși în aspirator și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2245_a_3570]
-
cu cls.IVIII Nr.3 Mangalia. Sunt membră a Clubului Artelor "SOLTERIS", condus de poeta Emilia Dabu și este a doua mea familie unde se desfășoară activități cultural-artistice deosebit de interesante. Cărți publicate : „Leagăn de alge”, Editura „Metafora”, Constanța, 2007. „Clepsidra fermecată”, Editura „ExPonto”,Constanța, 2012. </biography> Iubirea mea Ploi de toamnă, nesfârșite ploi Plecați de-aicea și luați cu voi Tristețea, disperarea despărțirilor Dând viață meritată doar iubirilor. Trec și se-ntrec grămadă anotimpurile Se strâng și se răsfrâng bogate amintirile
Confluenţe poetice. Antologie de poezie by Relu Coţofană () [Corola-publishinghouse/Imaginative/271_a_1216]
-
pe ce lume trăim. Intram în lumea lui Pico della Mirandola, în cea a judecăților sintetice a priori, chiar și în lumea în care aripilor trebuia musai să le punem plumbi, că se deschidea o întreagă ofertă empiristă. Toți eram fermecați de acea Șeherazadă, toți, până la unu. Iar ea își iubea toate personajele, oameni sau idei, cu admirație, cu blândețe, cu ironie, dar le iubea pe toate, nu le vomita ca pe o cunoaștere calpă ca să ne lărgească „bagajul de informații
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2152_a_3477]
-
și a rostit aceste vorbe care, pe moment, m-au făcut să zâmbesc: — Dacă frumoasa Șeherazada le-ar fi cunoscut, ar fi consacrat o noapte liniștită istorisirii poveștii lor, ar fi amestecat și niști djinni, niște covoare zburătoare și felinare fermecate, iar înainte de ivirea zorilor, ar fi preschimbat în mod miraculos căpetenia lor în calif, cocioabele în palate și straiele de trudă în veșminte de mare preț. Aceștia erau hamalii din Fès. Trei sute de bărbați, cu toții oameni simpli, foarte săraci, aproape
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2041_a_3366]
-
a asigurat Zâna. Bine, dacă așa spui tu, așa o să fac! După ce ne-am luat rămas bun, omul de zăpadă și Zâna-Primăvară s-au întors în cer, însă, înainte să plece, Zâna mi-a dăruit singurul ghiocel din coroana ei fermecată, ca amintire. Atunci am început să văd toate frumusețile acestui anotimp plin de iubire: iarba și floricelele care, cu greu, răsăreau din pământul înghețat, mugurașii, care se nășteau pe crengile goale, mielușeii care zburdau liberi și voioși pe câmpul animat
Magia anotimpurilor. In: ANTOLOGIE:poezie by Jenica-Daiana Suciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/246_a_691]
-
cereri schelălăite de și mai multă băutură. După tăriile care mi-au adus-o în poziția de drepți, am gonit până acasă și am abandonat Fiasco-ul în mijlocul străzii. Sunt deja un adevărat vrăjitor al halelii și băuturii, al licorilor fermecate și al descântecelor pentru sex. Selina intră în dormitor cu bărbia înfiptă în piept. O întâmpin cu un râgâit măreț și fierbinte chiar când mai slobod băierile burții. Am luat teancul de scrisori de pe măsuța de serviciu și am început
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1876_a_3201]
-
-și scutură veșmântul”; Plânge copacul de lângă fântână,/ Adâncul de ape se rupe și el...”; O, tu, toamnă, doamna mea,/ Spune-i vântului să stea,/ Oprește-i dezlănțuirea/ Și alungă-i rătăcirea!”. Este ca și când poeta, asemenea unei zâne cu bagheta sa fermecată, însuflețește tot ce atinge. Este acel ceva care mă îndreptățește să afirm că pastelul este cheia de boltă a liricii poetei. Vera Crăciun adulmecă, simte plurisenzorial și rezultatul acestor senzații se transpune în percepții și reprezentări transfigurate metaforic, aș cum
Poemul iubirii. In: Aproape de cer by Vera Crăciun () [Corola-publishinghouse/Imaginative/318_a_544]
-
Cu viscol de urgie - În ceasul greu, întîrziat, Aleargă, cine știe... * MODERNĂ Cântau La "Radio" Populare, Aperitive, De-o țuică Și măsline. Legende clasice, Într-un castel, Departe, Secolul XVIII. Ceaiuri pișcoturi Și-acadele. Acolo, pace Acolo, Și-acolo. Orașul fermecat. Acroplan. Un tren, Un vapor. Un monstru Va fi ucis de un erou. Răsună Un megafon... Mistere Pe ecran. * GLOSSĂ Privește savant Cu inima beată De iubire Natura-i statică. Amorul renaște, Cu focul de vară, Cu diamante De iarnă
Plumb. Cu voi. Scântei galbene. Stanțe burgheze by George Bacovia [Corola-publishinghouse/Imaginative/295560_a_296889]
-
i-a întors gestul amabil, stăvilindu-și cuvintele care i-ar fi tulburat liniștea. Ferma era așezată la marginea drumului. Era lungă, scundă și albă. Fără îndoială, animalele dormeau în staul. Fereastra închisă fusese cea care îl țintuise pe loc, fermecat, pe Vultur-în-Zbor. în spatele ei se vânzoleau oameni, iar viețile își continuau mersul. Brusc, a sărit peste gard și s-a furișat către lumina aceea galbenă. Virgil Jones a rămas în drum și l-a urmărit cu privirea. Vultur-în-Zbor s-a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1986_a_3311]
-
că va veni. Dar ea nu știa nimic. Și atunci băiatul acela s-a gândit să fure fata aceea și să plece cu ea într-o țară îndepărtată, la o mare mare de tot, unde știa că există un castel fermecat în care oamenii se înțelegeau fără să vorbească, doar așa, dacă se priveau în ochi sau își atingeau mâinile sau doar dacă se gândeau numai unul la altul. Apoi zilele acelea cât au fost aproape au trecut și fata s-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2046_a_3371]
-
altă poveste. Atunci am avut revelația înfrățirii oamenilor, prin poveste, până și în Moarte. Nu știam prea multe despre arta de a povesti și nici nu mă interesa pe atunci. Dar în acea dubă-dric, ascultându-l pe șofer, intuiam, simțeam fermecat cum viețile se pot ordona în poveste, cum există un cineva care le apropie, le unește, le adună din toată risipirea lor, dându-le lumini noi, făcându-le parcă mai adevărate decât au fost atunci când se trăiau, când seva lor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2046_a_3371]
-
pe care l-a scos dintr-o geantă din pînză de cort. Mirosea a lavandă. — Hai, șezi aici, lîngă foc, doar n-ai să faci pneumonie din vina mea. Căldura văpăii mi-a redat viața. Bea contempla flăcările În liniște, fermecată. — Ai de gînd să-mi spui secretul? am Întrebat eu În cele din urmă. Bea oftă și se așeză pe un scaun. Eu am rămas lipit de foc, observînd cum aburul urca din hainele mele ca o nălucă În fugă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2276_a_3601]
-
la punct cu Moliner ultimele detalii, Julián merse la casa de pe bulevardul Tibidabo pentru a-i explica planul Penélopei. — Ceea ce am să-ți spun n-ai să poți povesti nimănui. Nimănui. Nici măcar Jacintei, Începu Julián. Fata Îl ascultă, uluită și fermecată. Planul lui Moliner era impecabil. Miquel urma să cumpere biletele folosindu-se de un nume fals și angajînd un necunoscut să le ridice de la ghișeul de la gară. Dacă, În mod Întîmplător, poliția avea să dea peste el, tot ce le
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2276_a_3601]
-
Abia avu timp să se ridice, cînd ușa camerei se deschise Încet și silueta unei femei se profilă În prag. Pentru o secundă, Julián crezu că era vorba de Jacinta, Însă Îndată pricepu că era doamna Aldaya, care Îi privea fermecată, Într-un raptus de fascinație și repugnanță. Izbuti să bîiguie: „Unde-i Jacinta?“. După care se Întoarse și se Îndepărtă În tăcere, În timp ce Penélope se ghemuia pe dușumea Într-o agonie mută, iar Julián simțea că lumea se prăbușea peste
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2276_a_3601]
-
cu mîinile Împreunate pe piept. Am simțit o șfichiuire rece În stomac, Însă de Îndată am recunoscut sforăiturile și profilul acelui nas fără de pereche. Am aprins veioza și l-am văzut pe Fermín Romero de Torres pierdut Într-un zîmbet fermecat și emițînd scurte gemete de plăcere peste pernă. Am oftat, iar adormitul deschise ochii. CÎnd mă văzu, păru mirat. Evident, se aștepta la altă companie. Își frecă ochii și se uită În jur, făcîndu-și o mai justă idee asupra locului
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2276_a_3601]
-
uitat pe fereastră și am zărit pe peron silueta lui Julián, În același loc unde Îl văzusem prima oară. Am Închis ochii și nu i-am mai deschis pînă cînd trenul nu a lăsat În urmă gara și acel oraș fermecat În care nu m-am mai putut Întoarce vreodată. Am ajuns la Barcelona a doua zi, În zori. În ziua aceea am Împlinit douăzeci și patru de ani, știind că lăsasem În urmă partea cea mai frumoasă a vieții mele. 2 CÎnd
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2276_a_3601]
-
spusese Bea) În taină poet suprarealist, care era postat În poartă. Don Saturno ieșise să contemple spectacolul zăpezii cu mătura În mînă, Încotoșmănat cu nu mai puțin de trei fulare și ghete de asalt. — E mătreața Domnului, a zis el fermecat, inaugurînd ninsoarea cu versuri inedite. — Merg la familia Aguilar, am anunțat eu. — Se știe că pe cine se scoală de dimineață Dumnezeu Îl ajută, dar În cazul dumitale, tinere, e ca și cum i-ai cere o bursă. — E vorba de o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2276_a_3601]
-
ei profesor de muzică, Adrián Neri, a cărui simfonie a rămas neterminată și care, pe cît se pare, a făcut carieră ca gigolo printre damele din cercul de la Teatrul Liceo, unde acrobațiile sale de alcov i-au atras porecla Flautul Fermecat. Anii n-au fost prea generoși cu amintirea inspectorului Fumero. Parcă nici măcar cei care Îl urau ori se temau de el nu și-l mai amintesc. Cu ani În urmă, m-am Întîlnit pe Paseo de Gracia cu locotenentul Palacios
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2276_a_3601]
-
am dus. - Cum de poți, bunică, spune, Să ne fii așa de bună? - Mi-a dat stea de-nțelepciune Zâna cea cu strai de lună. - Cum de faci tu treaba toată Așa bine și cu spor? - Mi-a dat apă fermecată Un pitic de vrăjitor. Craiul soare se întoarce După muntele cu creste, Din fuior de raze toarce Lin bunica o poveste. Ea cu gândul e departe, Într-o țară de minune; Se aud în juru-i șoapte: - Spune, rogu-te, mai
CASA CU POVEŞTI. In: Cartea binelui : poezie şi proză : antologie by Sanda Sfichi () [Corola-publishinghouse/Imaginative/544_a_722]
-
dar și iubit Și cu Cartea înțeleaptă Pe toți v-am împrietenit! (Apare în acenă Cartea, foarte veselă). Cartea: Am să vă spun povestea mea Care nu-i tristă și nici grea! A fost odată un brăduț Într-o pădure fermecată Dar tăietorul priceput L-a doborât pe dată! Lemnul uscat a fost topit Schimbându-se-n hârtie Iar foile iute au pornit Drept la tipografie. Acolo literele toate Au făcut un dans de soi Și o poveste fermecată A apărut
MICI ŞCOLARI, DAR MARI ACTORI by Oana ARGHIRE () [Corola-publishinghouse/Imaginative/368_a_561]
-
o pădure fermecată Dar tăietorul priceput L-a doborât pe dată! Lemnul uscat a fost topit Schimbându-se-n hârtie Iar foile iute au pornit Drept la tipografie. Acolo literele toate Au făcut un dans de soi Și o poveste fermecată A apărut pe foi. Paginile mele legate Cu poveștile minunate Ajunseră din tipografie Într-o mare librărie. Acolo voi, copii cuminți Veniți cu bucurie Mă cumpărați și le citiți Și biblioteca voastră o îmbogățiți! Un copil: Da, e adevărat! Atâtea
MICI ŞCOLARI, DAR MARI ACTORI by Oana ARGHIRE () [Corola-publishinghouse/Imaginative/368_a_561]