3,685 matches
-
Academia Română rostit de Lucian Blaga, articolul Evreii noștri al lui N. Iorga și Despre evreii români și streini de Mihai Eminescu, poetul fiind elogiat de Vintilă Horia și de Nichifor Crainic pentru „naționalismul” și „rasismul” său și într-un număr festiv (25/1936). Sunt, de asemenea, apreciați în articole omagiale domnitorul Constantin Brâncoveanu, Vasile Conta, Ion Pillat, I. Al. Brătescu-Voinești, Gib I. Mihăescu, Nicolae Paulescu ș.a. Radu Donici traduce Poveste tristă de Crăciun de F. M. Dostoievski și Răzbunătorul de A. P. Cehov
SFARMA-PIATRA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289657_a_290986]
-
regina-mamă a Olandei, Emma; nepoții de Wied; Regele Ferdinand al Bulgariei împreună cu Eleonora de Reuss, a doua sa soție. Maria Bunson, vară primară cu Regina Elisabeta.<footnote Ibidem, p. 256 footnote> Cu prilejul unor astfel de vizite, pe lângă nelipsitele cine festive, serbări și tot ceea ce ține de protocol, se făceau plimbări. Pe aleile din Parcul Castelului Peleș, pe potecile umbrite de brazi, cu popasuri la “Cuibul Reginei”, la “Sf. Ana”, la “Izvorul Peleșului” și până la “Poiana Reginei” (invitații) oaspeții făceau cerc
CASTELUL REGAL PELEŞ (1875-1916) by POPA GABRIELA KARLA () [Corola-publishinghouse/Science/497_a_730]
-
și dezvoltării armonioase a personalității copilului. Părinții trebuie să-și facă timp pentru a se juca cu copilul, să facă drumeții, excursii pentru al apropia de beneficiile naturii, să pregătească împreună o prăjitură, să-l antreneze în aranjarea unei mese festive, în alegerea cadourilor pentru diferite evenimente. Rolul școlii și familiei în orientarea școlară și profesională a copilului Școala și familia trebuie să sprijine copilul în luarea deciziilor privitoare la orientarea spre o treaptă superioară de învățământ și spre o carieră
FAMILIA ŞI ŞCOALA FACTORI DETERMINANŢI ÎN FORMAREA COPILULUI PENTRU VIAŢĂ. In: Arta de a fi părinte by Mariana Munteanu () [Corola-publishinghouse/Science/290_a_1408]
-
reprezentațiile copiilor. Pe lângă explicațiile referitoare la Întreita semnificație a zilei de 10 Mai, cei care au luat cuvântul au ținut să mulțumească autorităților școlare (Ministrul Instrucțiunii, revizorii școlari) care și-au dat tot concursul la punerea În practică a programului festiv, „ca să arate și că cel mare și cel mic e chemat să sădească adânc În inimile copiilor cea mai sfântă datorie: Dragostea de țară” . Documentele de arhivă ne fac cunoscut, spre exemplu, programul sărbătoririi zilei de 10 Mai 1899 de la
SĂRBĂTORIREA ZILEI DE 10 MAI ÎN ŞCOALA ROMÂNEASCĂ HARETISTĂ. In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by ALINA ŞTEFANIA BRUJA () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1284]
-
de manifestări și implicațiile rezultate din organizarea lor, aceste activități au reprezentat, Într-un mod aparte, o posibilitate de afirmare a unor cadre didactice și mai ales un prilej de bucurie pentru elevii școlii românești, care gustau din plin momentele festive.
SĂRBĂTORIREA ZILEI DE 10 MAI ÎN ŞCOALA ROMÂNEASCĂ HARETISTĂ. In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by ALINA ŞTEFANIA BRUJA () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1284]
-
sector de activitate, de a implementa „conștiința socialistă”, comportamentele valorizate fiind cel paternalist și cel autoritar. Cadrele de partid girau „propaganda” de partid, conduceau „învățământul ideologic” sau „de partid”, supravegheau activitatea specialiștilor, organizau ședințele de „critică și autocritică”, dirijau manifestările festive (mitinguri) și dovedeau „vigilență revoluționară” (Gheorghiu, 1992). Cadrele de partid - viitoarea nomenclatură - se formau la școala Superioară de Partid, lansată după instalarea acestui regim. La început, după 1948, aici se formau, prin cursuri scurte de șase luni, „cadrele necesare partidului
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
un alt context vorbeam despre tatăl unui remarcabil istoric ieșean care a refuzat să mai cânte altceva decât Internaționala. Cântase Deșteaptă-te, române! și a făcut pușcărie. După aceea, furia și neîncrederea erau așa de mari, încât, cu orice prilej festiv, cânta Internaționala. Era singurul cântec pentru care nu fusese nimeni condamnat. În plus, nu credea în vorbele care anunțau libertatea de manifestare: „Nu credeți niciodată tot ce vi se spune! Cei care hotărăsc în numele nostru nu mai sunt de mult
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
cursurile sale. Mereu în conflict cu Mitropolia, al cărei preot era, se va retrage, până la sfârșitul vieții, ca egumen la mănăstirea Motru, de unde și numele Motreanu, cu care a semnat uneori. Cursul de filosofie, rămas în manuscris, și numeroasele cuvântări festive, adunate, în parte, în Cuvinte panighirice și moralnice (1826), pun în evidență un spirit iluminist. Printre cărturarii munteni din generația premergătoare revoluției de la 1848, P. a fost unul dintre cei mai radicali adversari ai instituțiilor feudale din Țările Române. Influențat
POTECA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288988_a_290317]
-
pe care calc,/ cu capul în jos”, proiectând propria carcasă minerală într-un abis geologic, „până la principiul dintâi”: „port trupul ca pe o raclă de moaște,/ din care, de-acum, nimic nu mai naște”; arar, memoria refuză înstrăinată vechea exaltare festivă, pentru că personajul liric e prizonierul definitivei înstrăinări: „oasele mele,/mai departe de mine decât/ rocile mari ale lumii”. Ca o închidere cu tâlc a cercului, „psalmii luminii” din Voce încearcă să comunice jubilația „unei noi resurecții” după „iarna letargică”, fără
PORUMBACU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288980_a_290309]
-
învățământului. Publicația, subintitulată „literară și industrială”, cuprinde numeroase articole pe teme științifice, scrise la un nivel accesibil, de popularizare. O atenție deosebită este acordată învățământului: se reproduce programa cursurilor de la Colegiul „Sf. Sava”, se publică anual lista premianților, precum și cuvântările festive ținute de Petrache Poenaru, Ion Maiorescu, Simeon Marcovici, în care, în spirit iluminist, se face elogiul înnoirilor civilizatoare și al instrucției în limba națională. Revista a trezit interesul cititorilor mai ales prin tipărirea schimbului de scrisori dintre Costache Negruzzi și
MUZEU NAŢIONAL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288339_a_289668]
-
literatura epocii Ceaușescu alte alegorii ale insulei scoase din fluxul timpului prin imobilism, precum romanul Le Second Messager al lui Bujor Nedelcovici. Aceeași tragedie a istoriei este întrupată la P. în imaginea deținuților înfometați care își clamează libertatea prin lozinci festive. Fiu de miliardar, Max, evreu, nimerește în această lume, retrăind experiența străinului în lumea comunismului totalitar. Gulagul îl supune pe acest antierou statutului alienant impus de Consiliul cel temut, ipostază a celebrului Comitet Central, dându-i sentința „insulă pe viață
PETRAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288775_a_290104]
-
românesc”, „Muzeu național”, „Gazeta Teatrului Național”, „România”, „Cantor de avis și comers”, „Foaie pentru minte, inimă și literatură”, „Vestitorul românesc”, „Trompeta Carpaților”. Articolele lui conțin, îndeobște, sfaturi practice pentru lucrarea pământului, învățăminte folositoare în gospodărie sau sunt rapoarte școlare, cuvântări festive ș. a. La 1 octombrie 1843 P. scoate foaia „Învățătorul satului”, cea dintâi publicație, gratuită și oficială, destinată mediului rural. Semnând de obicei cu inițiale, redactorul folosește o exprimare agreabilă și pe înțeles, vădind o familiarizare cu graiul țărănesc. În afară de povețe
POENARU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288863_a_290192]
-
credincioase în ființă ei de fiica a Orientului, în 1931 va prefață cu empatie un volum de Contes roumains d’écrivains contemporains, tipărit la Paris de Sărina Cassvan, si va parcurge, în poemul Amintirea străbunilor, dedicat Elenei Văcărescu în numărul festiv, consacrat României Mari de „Illustration”, la 1 decembrie 1928, o anamneza pioasa a „tainei obârșiilor” în „țară aurita, cuminte, plină de candoare”, care îi va fi imprimat cel dintâi vis - un „cânt să fie, de pastori”, și ale cărei palate
NOAILLES. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288468_a_289797]
-
de o. este influențat de epistolele grecești, în special de epistolele lui Teofil Coridaleu, și a servit drept model o. protocolare rostite la sărbători. Un creator de o. ocazionale a fost marele ban Văcărescu, tatăl poetului Ienăchiță Văcărescu. Spre deosebire de o. festivă, obișnuită la Curțile domnești și boierești, o. de nuntă conservă numeroase elemente poetice de o rară frumusețe. Surse: I. Păunescu, Orații populare, care în unele sate obișnuiesc a se zice la nunți, II, București, 1848; V. Alecsandri, Poezii populare ale
ORAŢIE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288566_a_289895]
-
subalterne avute, chipurile, de Mihai Eminescu și a mizeriei materiale în care s-ar fi zbătut marele poet e măturată pur și simplu într-un text antologic - Funerariile poetului. Iată prăpădul pe care îl face printre clișee într-un articol „festiv” despre Sadoveanu în Alchimia existenței sau pedepsirea exemplară a snobismului superficial, a modei ușuratice, executată de sus, cu un zdrobitor dispreț, după o nouă lectură (a paisprezecea) dintr-o privilegiată serie à la Ibrăileanu a romanului Război și pace. Inclemența
PALEOLOGU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288628_a_289957]
-
au plătit (suma de bani strânsă este numai pentru a asigura muzica de către un voluntar sau de către preot și, după cum am menționat, depinde de situația materială a familiei și de numărul de persoane participante la Rugă). Fiecare organizează o masă festivă în familie la care sunt invitate de regulă rudele și, eventual, vecinii cei mai apropiați. Sunt amintite duminicile (ca zile în care nu se lucrează), sărbătorile cu cruce roșie în calendar, Crăciunul (cu obiceiul colindului, care se păstrează în sat
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
șase studii de caz a discutat despre elemente ale vieții comunitare. În prim-plan au fost implicarea în producerea bunului comun și mărcile vizibile ale acesteia: dezvoltarea de proiecte comune, cu finanțare din interiorul sau din afara satului; existența unor evenimente festive ce adună periodic sătenii în același loc, oferindu-le prilej de a socializa, de a discuta și de a face planuri împreună; întrajutorarea și solidaritatea; consultarea publică în ceea ce privește unele decizii ale administrației locale; participarea în asociații formale sau informale etc.
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
s-a spus, ar fi devenit „pricină de sminteală” pentru popor (tratat cu aceeași condescendență). Alții au explicat mai precis: „Nu există ceva mai bun”. Apele tulburi din țara regelui nebun s-au scurs treptat în mlaștina uitării. La zilele festive din marile orașe ale patriei, o mulțime de clerici n-au contenit să blagoslovească cuvioasele zâmbete electorale ale potentaților. Se făcuse târziu. Taxa de intraretc "Taxa de intrare" Nu credeam că un Trup mistic are nevoie de funcționari kafkieni și
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
ajung să fie, pentru cei din lume și din Biserică, deopotrivă, pricini de sminteală. Din păcate, dezorientarea „bobocilor” nu este doar temporară; ea continuă de multe ori în perioada formării școlare, prelungindu-se, nu în puține cazuri, și după momentul festiv al absolvirii facultății. Dacă absența unui sprijin familial nemijlocit, alături de un context sociocultural de multe ori ostil creștinismului, explică în bună parte acest eșec, este cazul să ne întrebăm ce anume îi lipsește sistemului de educație al Bisericii Ortodoxe pentru
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
de asemenea, că, înainte de triumful constantinian, învățătorul creștin risca nu doar marginalizarea socială, ci chiar martiriul. Fără să fie neapărat preoți sau episcopi, cateheții creștini erau implicați în activitățile liturgice ale Bisericii, tâlcuind Scripturile sau recitând din Psalmi la adunările festive ale credincioșilor. Învățătorii creștini păstrau însă relația și cu „fiii îndoielii”, situați în afara Bisericii. A fost cazul eminențelor cenușii ale Alexandriei, între care Panten, Origen sau Clement, care au activat într-un context cultural sincretic, apropiat oarecum decorului potpuriu al
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
de mere. Puneți într-o cafetieră de 36-40 porții. În cana cafetierei puneți ½ cană de zahăr brun, 1 ½ lingurițe de cuișoare întregi și 4-5 batoane de scorțișoară. Când ciclul s-a încheiat, luați cana cafetierei și serviți fierbinte. Este foarte festiv și bun. Ciocolată caldă cu mentă Preparați ciocolata caldă. Amestecați cu o acadea de mentă. Mocca elvețiană Amestecați ½ cană de cafea instant, 2 linguri de cacao, 1/3 lingurițe de bicarbonat de sodiu, 1 cană de zahăr și o cană
Remedii naturiste pentru sănătate și frumusețe by Jude Todd [Corola-publishinghouse/Science/2151_a_3476]
-
dacă nu li se impune într-o formă sau alta, nu neapărat prin constrângere și (abuz de) putere - de la intensitatea pozițiilor lor și nici nu se repliază pe valorile lor exclusiv în sfera privată: canibali/poligami acasă, „multiculturali” în mediul festiv, de carnaval etnofolcloric al orașului postmodern. Cred că trebuie să existe un set de valori comun împărtășite pentru a putea construi o societate bună, dar rămân deschis discuției privind temeiul, substanța, poziționarea relativă, aplicarea lor. Gray și alții, din perspective
Războaie culturale. Idei, intelectuali, spirit public by Sorin Antohi () [Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
proverbiale de inspirație populară, inegalitățile societății divizate În clase: «pentru unii mumă,/pentru alții ciumă, pentru unii miere,/pentru ăilalți fiere, voi cu durerile,/ei cu averile, voi cu ponoasele,/ei cu foloasele și cu ordânele lor ticăloasele». Problema poeziei festive, prezentă În chip destul de supărător la un moment dat În câmpul liricii noastre, pare a căpăta un răspuns satisfăcător În volumele de versuri discutate mai sus. Astăzi, poate oricine recunoaște că nu cu găunoase discursuri festive Întâmpină poeții noștri sărbătoarea
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
lor ticăloasele». Problema poeziei festive, prezentă În chip destul de supărător la un moment dat În câmpul liricii noastre, pare a căpăta un răspuns satisfăcător În volumele de versuri discutate mai sus. Astăzi, poate oricine recunoaște că nu cu găunoase discursuri festive Întâmpină poeții noștri sărbătoarea muncii. (Ă) Dar realizările celorlalți poeți, orientate În jurul acelorași teme, aflate Într-un acelaș proces de dezvoltare al liricei noastre ne apar la fel de semnificative. Și aceștia au știut să deschidă drum primăverii noi În versurile lor
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
tinere educate de Partid, În spiritul ideologiei marxist-leniniste, al luptei pentru construirea patriei socialiste. Debitul lui nesleit nu se poate consuma retoric În gol, el fierbe ca vinul În «buteliile pântecoase ce se Îngrămădesc la cramă». Poezia lui iese Înainte festiv: «cu brațele-ncărcate de poame și bucate, cu maldăre de soare În suflet și-n ferești». și pictează În culori vii și linii dinamice, imaginea globală și exuberantă a țării de mâine, imaginea ei de baladă”. Dar popularitatea lui Dan
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]