2,319 matches
-
Iarba fiarelor, despre care se crede că înflorește pe la miezul nopții de Sânziene, "dar numai pentru câteva clipe"730, precum și mesajul transmis de edițiile din Scânteia care sunt datate în iunie. Simbolismul solstițial a fost considerat esențial pentru înțelegerea prozei ficționale a lui Eliade, "atât la nivel individual, cât și în termenii unor tipare recurente comune"731. Mai mult (sau mai puțin) decât în Pe strada Mântuleasa, unde faptele erau supuse unei duble lecturi și conduceau la două mesaje diferite, în funcție de
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
Louis Hébert). Numele figurează în lanțurile referențiale, își dezvoltă semnificația în desfășurarea acțiunii (Francis Corblin), au funcție poetică și diegetică (Marie-Thérèse Mathet) și pot fi clasificate pornind de la ideea onomasticii ca mijloc de interpretarea a textului (Jean Ntakirutimana). În universul ficțional eliadesc, un univers al non-arbitrarului lingvistic în care numele este model al ființei, onomaturgul fixează numele potrivite adevărului lucrurilor, ousiei. Von Baltasar intuiește că numele Ilariei (adj. hilarós, "vesel) nu îi redă esența/ființa tragică de Antigonă sau de Cordelie
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
grafică (prezența grafemului V). În această alchimie semnificațională a numelor proprii, în acest labirint semnificațional pe care îl traversează semantismul designatorului, actul numirii se coagulează în mai multe paliere de semnificare, deschise unor posibilități diferite de interpretare și valorificare. Lumea ficțională eliadescă devine inteligibilă prin prisma conținuturilor mitofore ale numelor personajelor care o pun în act. În felul acesta, devine evident felul în care țesuturile limbajului generează lumea prozei lui Eliade. Țesuturi în structura cărora unul dintre firele recurente este acela
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
Tudor, Mitologie românească, Editura Allfa, București, 1997. Pamfile, Tudor, Sărbătorile de vară la români. Studiu etnografic, Librăriile Socec& Comp., C. Sfetea și Librăria Națională, București, 1910. Pânzaru, Ioan, Practici ale interpretării de text, Editura Polirom, Iași, 1999. Pavel, Toma, Lumi ficționale, Editura Minerva, București, 1992. Petrescu, Liviu, "Orpheu și Eurydice", în Caiete critice, nr. 1-2/1988, Viața Românească. Petrescu, Liviu, Vârstele romanului, Editura Eminescu, București, 1992. Petreu, Marta, ""Salvatorul salvat" și enigma celor nouăsprezece trandafiri", în Caiete critice, nr. 1-2/1988
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
3 Thomas A. Sebeok, Semnele: o introducere în semiotică, Editura Humanitas, București, 2002, p. 83. 4 Ștefan Oltean, Introducere în semantica referențială, Editura Presa Universitară Clujeană, Cluj-Napoca, 2006, pp. 103, 208, 211. 5 Ibidem, p. 102. 6 Toma Pavel, Lumi ficționale, Editura Minerva, București, 1992, pp. 24, 54. 7 Ecaterina Mihăilă, "Despre geneza și funcția numelor proprii", în Limba română, nr. 3/1978, p. 274. 8 Toma Pavel, op. cit., p. 53. 9 Saul Kripke, Numire si necesitate, București, Editura ALL Educațional
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
română, nr. 3/1978, p. 274. 8 Toma Pavel, op. cit., p. 53. 9 Saul Kripke, Numire si necesitate, București, Editura ALL Educațional, 2001, p. 32. 10 Exemplul este adaptat după modelul d-lui Pickwick, dat de P. Toma în Lumi ficționale, ed. cit., p. 53. 11 Saul Kripke, op. cit., p. 29. 12 Toma Pavel, op. cit., p. 54. 13 Ștefan Oltean, op. cit., p. 99. 14 Saul Kripke, op. cit., p. 25. 15 Toma Pavel, op. cit, pp. 54-55. 16 Ibidem, p. 61. 17
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
72-74. 214 Christian Ionescu, op. cit., p. 128. 215 Sintagma este folosită de Mihai Ignat în op. cit., p. 328: "Numele cu funcție intertextuală este un nume care vine dintr-un alt roman și este "umplut semantic", motivat; este situația unui referent ficțional deja constituit, preexistent noii ficțiuni în care intră" (p. 318). Acest tip de referent se opune referentului care trebuie inventat de la zero pe parcursul cărții și care își limitează rolul la nivelul unei anumite opere (p. 319). Capacitatea de evocare intertextuală
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
București, 1996. 15 Toma Pavel, în op. cit, pp. 54 și 61. ------------------------------------------------------------------------- PROZA LUI A. SOLJENIȚÎN Relațiile interpersonale 2 1 MITOLOGII NOMINALE ÎN PROZA LUI MIRCEA ELIADE 2 3 Prefață Mențiuni preliminare Numele proprii eliadești în discursul criticii literare Numele ficționale Atracția coincidenței contrariilor Numele ficționale eliadești Considerații finale Bibliografie Abstract Résumé
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
în op. cit, pp. 54 și 61. ------------------------------------------------------------------------- PROZA LUI A. SOLJENIȚÎN Relațiile interpersonale 2 1 MITOLOGII NOMINALE ÎN PROZA LUI MIRCEA ELIADE 2 3 Prefață Mențiuni preliminare Numele proprii eliadești în discursul criticii literare Numele ficționale Atracția coincidenței contrariilor Numele ficționale eliadești Considerații finale Bibliografie Abstract Résumé
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
sens, prin asumarea domeniului conceptibilității, filosofia este o construcție conceptuală normativă a cărei robustețe depinde de coerența internă și rigurozitatea derivărilor raționale. De aceea, în raport cu faptele, filosofia își permite să construiască lumi imaginare și să dea seamă față de o realitate ficțională prin experimente imaginare. Cu atât mai mult, filosofia morală, prin situarea ei de o anumită parte a dihotomiei dintre fapte și valori, ia în seamă o lume așa cum ar trebui ea să fie, iar nu ipostazele ei factuale. Orice teorie
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
dialogurile Între unele spirite luminate ascund adesea opțiuni bine structurate și/sau stipendiate, care Întind capcane cognitive ingenioase. Am citit cu această grilă de lectură psihosociologică o carte de literatură apărută nu demult, Dubla cetățenie de Nicolae turtureanu. O carte ficțională, dar În care apar și nume reale, sau personaje cărora li se stâlcește doar puțin numele, ca să poată fi identificate. Procedeul nu e nou, au mai apărut jurnale intitulate „roman” sau romane care au virtuțile unor studii de sociologie clinică
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]
-
din timpul facultății, relatări probabile ale unor Întâmplări reale (toți cei care am făcut facultate prin anii ’50 ne amintim de ședințele de demascări și de comisiile de analiză În fața cărora, unii, eram chemați). totul e o continuă basculare Între ficțional și real, Între scene autentice și invenții În marginea acestei realități obsedante. Unele scene memorabile sunt probabil inspirate din Întâmplări reale, din situații petrecute cândva sau măcar verosimile. Motivul jocului ocupă un loc important În caracterizarea contextului. O neîncetată confruntare
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]
-
despartă. Se simțea destul de nesigur pe terenul asta, dar începuse să scrie la noul lui român: Scrisori către domnișoaraa L. Preferase stilul epistolar, concepându-și române sub formă de scrisori pentru a putea deosebi mai usor eul real de cel ficțional; și, deși încerca să scrie la persoana a III a, se trezea brusc încătușat în propriul eu, scriind mereu la persoana I. Ea continuă să-și schimbe mereu look-ul, să-reînvie scene apuse, fapt care o făcea puțin artificială, dar
AGENT SECRET, LAURA by LUMINI?A S?NDULACHE () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83482_a_84807]
-
limpede, dar parcursul e haotic și cu hopuri. Și totuși, are impresia că asamblează în voie descoperirile pe care i le rezervă hârtiile uitate și vechile computere, fragmente împrăștiate ale unui întreg care începe să prindă formă. Forma unui bricolaj ficțional, semănând cu viața ei. Introduce un text găsit în P.C. Intențiile prost mascate pe care le numim adesea "evenimente" se încrucișează aici cu amărăciunile inimii. O altă inimă decât a ei, o altă viață decât a ei. Nu are nicio
by Georgeta Horodincă [Corola-publishinghouse/Memoirs/1098_a_2606]
-
pagină, uneori la cuvânt și la integrarea lui flexibilă în desfășurarea frazei. Tocmai cu evocarea acestor întâlniri de lucru la București, două veri consecutiv, în 1996 și 1997, se deschide eseul amplu din 2002, dedicat componentelor specifice, inconfundabile, ale universului ficțional creat de Bănulescu (Dicomesia). Până să purceadă la radiografierea compartiment cu compartiment a edificiului narativ, alcătuiește un memorabil portret al personalității prozatorului (Dicomesianul), surprinsă, putem spune, într-o sumbră metamorfoză, întrucât semnele perfide, abia perceptibile, ale epuizării resurselor energetice își
by Georgeta Horodincă [Corola-publishinghouse/Memoirs/1098_a_2606]
-
Consumul televizual, prin zapping, ar favoriza observau, în 1991, Jean-Louis Chabrol și Pascal Perin instabilitatea audienței dar și autonomia (crescătoare) a publicului. În plus, efortul scenarizării, gustul pentru reality shows propun o nesfîrșită hibridare, un joc ambiguu la frontiera dintre ficțional și factual. Se vorbește de o "realitate compozită" (Phillippe Quéau, 1993), ceea ce zdruncină supremația imaginilor analogice, implicit statutul lor indicial. Prin vizualizare, să recunoaștem, poate fi cu ușurință, chiar falsificată ierarhia evenimentelor. Și, cum aminteam, integrarea tehnică a suporturilor (idee
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
și noi peisaje tehnologice toate acestea reprezentînd tocmai temele abordate de Baudrillard în 1970. Cu toate acestea, într-un anume sens, atît acestea, cît și reprezentanții curentului cyberpunk, au devenit fenomene ale culturii media care au oferit perspective teoretice și ficționale asupra unei societăți dominate din ce în ce mai mult de mijloacele de informare în masă și de informație. Ambele descriu o lume în care noile media și tehnologii sînt omniprezente și în care ființa umană se contopește cu tehnologia, prezentînd controlul atît asupra
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
în mister, în spiritul celui mai veritabil modernism, ambiguitățile rămase fiind greu de interpretat. Asemenea tuturor textelor moderniste, Neuromancer necesită contribuția unui lector foarte activ deși, așa cum am mai sugerat, romanul este postmodernist ca formă și tematică; fuziunea de forme ficționale complexe, moderniste, cu motive provenite din proza de scandal, preluînd convențiile și genurile acesteia, este însă o caracteristică "postmodernistă". Temele și perspectiva din Neuromancer sînt în mare măsură tipice pentru Baudrillard, prefigurînd o fuziune a culturilor naționale într-o societate
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
ratării, dacă privim succesul în înțelesul de azi al achizițiilor materiale și al banului, pentru că personajul principal nu prea reușește în planurile sale, dar este și un roman al izbânzii, dacă vedem în această poveste, care are și fațetele ei ficționale, supraviețuirea unei familii în pofida unui regim comunist care a încercat (și în parte a reușit, din păcate) anihilarea omului. A.B.Aveți o carte preferată? Dacă va referiți la o carte de-a mea, atunci pot spune că volumul " Gustul
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
V.A. : Și făcea fotografii pentru revistă ? A.M.P. : Prietenul meu era fotograful revistei noastre. V.A. : Știu că după Revoluție Cristian Mungiu a lucrat la Opinia studențească. A.M.P. : Da, dar mai mult ca scriitor, a inventat genul reportajului ficțional, nu se ducea pe teren, scria cu umor un text despre ceva integral inventat de el. În schimb, când a făcut primul lui film de poze, fotografului Opiniei studențești, Dan Mititelu, acestui prieten al nostru, i s-a părut că
TranziȚia: primii 25 de ani / Alina Mungiu‑Pippidi în dialog cu Vartan Arachelian by MUNGIU‑PIPPIDI, ALINA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/862_a_1581]
-
să spere și chiar să lupte, adeseori, În forme diverse, se’nțelege, forme uneori ascunse, paradoxale, numite de unii „pasivitate sau lașitate” - o „mărturisire” pe care o fac În forme diferite, „pedagogice”, adică noționale, discursive, precum cea de față, sau ficționale, ca În romanele mele. Nu, cât voi trăi nu voi renunța la acest drept, la acest privilegiu care ascunde o datorie - una din acele „datorii iraționale” de care a mai fost vorba, una din acele „misii”, cum o spuneau cei
(Memorii IV). In: Sensul vietii. by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
vine aducînd cu sine un cortegiu de incoveniente, mai grave sau mai puțin grave, și nu am să le enumăr aici deoarece diferă de la un climat la altul, de la un individ la altul. CÎnd eram tânăr, mi-am exprimat părerea ficțională și metaforică despre senectute Într-unul din cele trei capitole ce formează romanul În absența stăpânilor. Pe scurt, „ideea” tânărului autor care eram despre bătrâni era una vitalistă și discreționară; bătrânii, credeam, constituie acel contingent care va fi mereu Împins
(Memorii IV). In: Sensul vietii. by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
sau alta, provocând probabil iritarea unor spirite riguroase, obișnuite să trateze marile concepte ex cathedra. E aici reflexul romancierului care sunt și care a Învățat de la marii săi maeștri, un Dostoievski sau Thomas Mann, că pot fi inserate În corpul ficțional, În „povestire”, În „story”, elemente ample discursive, eseistice, noționale. Dar și Înaintea lor sau contemporan cu marele Rus, Victor Hugo a Îndrăznit această abatere de la vechile reguli ale unei bune și molcome povestiri. Acele „burți” enorme eseistice și discursive din
(Memorii IV). In: Sensul vietii. by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
prezintă în detaliu viața sexuală a unui mic grup de studenți de bani gata de o sexualitate ambiguă și foarte excentrici, înscriși la un colegiu de arte frumoase din Noua Anglie (extrem de asemănător celui din Camden, ceea ce numeam o facultate ficțională) în plină eră Reagan a anilor ‛80. Îi putem urmări cum colindă dintr-o orgie în alta, dintr-un pat străin într-altul, iar textul cataloghează toate drogurile devorate, toate categoriile de alcool îngurgitate, cât de ușor alunecă ei în
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2048_a_3373]
-
domnule Ellis. Am închis din nou ochii. Nu voiam să mă mai gândesc la cartea aceea. Avusese de-a face cu tatăl meu (turbarea lui, obsesia cu statutul social, singurătatea lui) pe care îl transformasem într-un ucigaș în serie ficțional și nu aveam de gând să mă supun din nou acelei experiențe - de a mă confrunta iarăși cu Robert Ellis sau Patrick Bateman. Depășisem faza carnagiului pitoresc atât de prezent în volumele concepute în anii tinereții, trecusem de vârsta capetelor
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2048_a_3373]