5,981 matches
-
și devine din 1954 asistent la Catedra de teorie și practică a presei a Universității din București. În perioada 1957-1960 a funcționat în paralel la Institutul de Științe Sociale. Începând din 1961 va ține ore de franceză la Facultatea de Filologie bucureșteană, fiind transferată aici pe post de lector în 1963. Obține titlul de doctor în filologie în 1969, cu teza Balzac în România, apărută în „Analele Universității București” (1970-1971). O variantă a tezei de doctorat va apărea în 1973, sub
ION. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287576_a_288905]
-
București. În perioada 1957-1960 a funcționat în paralel la Institutul de Științe Sociale. Începând din 1961 va ține ore de franceză la Facultatea de Filologie bucureșteană, fiind transferată aici pe post de lector în 1963. Obține titlul de doctor în filologie în 1969, cu teza Balzac în România, apărută în „Analele Universității București” (1970-1971). O variantă a tezei de doctorat va apărea în 1973, sub titlul Balzac, în publicația „L’Année balzacienne”, fiind reluată în 1974 în limba română. Din 1970
ION. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287576_a_288905]
-
INSTITUTUL DE FILOLOGIE ROMÂNĂ „ALEXANDRU PHILIPPIDE”, instituție de cercetare a Academiei Române. A fost înființat la Iași în anul 1927, ca urmare a demersurilor începute cu un an înainte de profesorii G. Pascu și A. Philippide și a funcționat ca departament al Facultății de Litere
INSTITUTUL DE FILOLOGIE ROMANA „ALEXANDRU PHILIPPIDE”. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287559_a_288888]
-
s-a diminuat după 1940, din cauza circumstanțelor politice și a războiului. Această situație a durat până în 1949, când, reorganizându-se Academia Română, la Iași a luat ființă o filială a acesteia. Aici a funcționat, din același an, Institutul de Istorie și Filologie. Secția de Filologie avea două sectoare: de lingvistică (condus de Gavril Istrate) și de istorie literară (condus de N.I. Popa). Au fost angajați N. Bagdasar, Al. Claudian, G. Ivănescu, I. Lăzărescu, Șt. Cuciureanu ș.a. Din 1963 Secția de Filologie a
INSTITUTUL DE FILOLOGIE ROMANA „ALEXANDRU PHILIPPIDE”. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287559_a_288888]
-
după 1940, din cauza circumstanțelor politice și a războiului. Această situație a durat până în 1949, când, reorganizându-se Academia Română, la Iași a luat ființă o filială a acesteia. Aici a funcționat, din același an, Institutul de Istorie și Filologie. Secția de Filologie avea două sectoare: de lingvistică (condus de Gavril Istrate) și de istorie literară (condus de N.I. Popa). Au fost angajați N. Bagdasar, Al. Claudian, G. Ivănescu, I. Lăzărescu, Șt. Cuciureanu ș.a. Din 1963 Secția de Filologie a Institutului de Istorie
INSTITUTUL DE FILOLOGIE ROMANA „ALEXANDRU PHILIPPIDE”. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287559_a_288888]
-
și Filologie. Secția de Filologie avea două sectoare: de lingvistică (condus de Gavril Istrate) și de istorie literară (condus de N.I. Popa). Au fost angajați N. Bagdasar, Al. Claudian, G. Ivănescu, I. Lăzărescu, Șt. Cuciureanu ș.a. Din 1963 Secția de Filologie a Institutului de Istorie și Filologie a devenit Centrul de Lingvistică, Istorie Literară și Folclor, primind și un local propriu (în casa construită în 1842 de Mihail Kogălniceanu și care a aparținut între 1918 și 1950 lui Mihail Sadoveanu). În
INSTITUTUL DE FILOLOGIE ROMANA „ALEXANDRU PHILIPPIDE”. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287559_a_288888]
-
două sectoare: de lingvistică (condus de Gavril Istrate) și de istorie literară (condus de N.I. Popa). Au fost angajați N. Bagdasar, Al. Claudian, G. Ivănescu, I. Lăzărescu, Șt. Cuciureanu ș.a. Din 1963 Secția de Filologie a Institutului de Istorie și Filologie a devenit Centrul de Lingvistică, Istorie Literară și Folclor, primind și un local propriu (în casa construită în 1842 de Mihail Kogălniceanu și care a aparținut între 1918 și 1950 lui Mihail Sadoveanu). În 1974 Centrul de Lingvistică, Istorie Literară
INSTITUTUL DE FILOLOGIE ROMANA „ALEXANDRU PHILIPPIDE”. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287559_a_288888]
-
Folclor, primind și un local propriu (în casa construită în 1842 de Mihail Kogălniceanu și care a aparținut între 1918 și 1950 lui Mihail Sadoveanu). În 1974 Centrul de Lingvistică, Istorie Literară și Folclor a trecut în subordinea Facultății de Filologie a Universității „Al. I. Cuza” din Iași. Din martie 1990 a adoptat vechea denumire și a redevenit unitate a Academiei Române. Conducerea Institutului a fost asigurată la început de G. Pascu și de Iorgu Iordan, cărora le-au succedat Al. Dima
INSTITUTUL DE FILOLOGIE ROMANA „ALEXANDRU PHILIPPIDE”. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287559_a_288888]
-
1975 și 1984 Stelian Dumistrăcel a fost director adjunct. Din 1994 Constantin Ciopraga, membru de onoare al Academiei Române, a fost numit director onorific. Activitatea de cercetare științifică a Institutului a fost reorganizată în 1967, spre a răspunde proiectelor Secției de Filologie a Academiei Române. Au fost înființate departamente de lexicologie-lexicografie, dialectologie, toponimie, istorie literară și folclor. În urma angajării unui număr sporit de cercetători, s-a trecut la elaborarea unor lucrări de anvergură: Dicționarul limbii române, Noul atlas lingvistic român pe regiuni. Moldova
INSTITUTUL DE FILOLOGIE ROMANA „ALEXANDRU PHILIPPIDE”. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287559_a_288888]
-
H. Ciubotaru și Corneliu Morariu (norme lexicografice). Ca urmare a experienței dobândite, membrii departamentului de istorie literară au început să lucreze la Dicționarul literaturii române din secolul al XX-lea (1900-1950), colaborând din 1995 la proiectul prioritar al Secției de Filologie și Literatură a Academiei Române, Dicționarul general al literaturii române. Istoricii și criticii literari din Institut au publicat, în nume propriu, numeroase volume și studii, în edituri și în reviste din țară și din străinătate, fiind distinși cu premii acordate de
INSTITUTUL DE FILOLOGIE ROMANA „ALEXANDRU PHILIPPIDE”. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287559_a_288888]
-
de Filiala Iași a Academiei Române, de Universitatea „Al. I. Cuza” sau de alte foruri științifice din Iași, din țară și din străinătate. Periodic, în organizarea Institutului, au loc și manifestări științifice cu caracter internațional. Din 1934 în „Buletinul Institutului de Filologie Română «Alexandru Philippide»” au fost inserate, pe lângă studii de lingvistică, și cercetări de stilistică și critică literară (semnate, între alții, de Leo Spitzer, G. Ivănescu, Grigore Scorpan, Petru Caraman, Iorgu Iordan ș.a.). Din 1956 a început să apară revista „Studii
INSTITUTUL DE FILOLOGIE ROMANA „ALEXANDRU PHILIPPIDE”. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287559_a_288888]
-
studii de lingvistică, și cercetări de stilistică și critică literară (semnate, între alții, de Leo Spitzer, G. Ivănescu, Grigore Scorpan, Petru Caraman, Iorgu Iordan ș.a.). Din 1956 a început să apară revista „Studii și cercetări științifice”, cu o serie de Filologie care va deveni „Anuar de filologie” (1964) și apoi „Anuar de lingvistică și istorie literară” (1965). Institutul întreține relații de colaborare cu instituții similare din Germania, Franța, Italia, Marea Britanie, Republica Moldova, Ucraina și realizează un schimb eficient de publicații științifice cu
INSTITUTUL DE FILOLOGIE ROMANA „ALEXANDRU PHILIPPIDE”. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287559_a_288888]
-
stilistică și critică literară (semnate, între alții, de Leo Spitzer, G. Ivănescu, Grigore Scorpan, Petru Caraman, Iorgu Iordan ș.a.). Din 1956 a început să apară revista „Studii și cercetări științifice”, cu o serie de Filologie care va deveni „Anuar de filologie” (1964) și apoi „Anuar de lingvistică și istorie literară” (1965). Institutul întreține relații de colaborare cu instituții similare din Germania, Franța, Italia, Marea Britanie, Republica Moldova, Ucraina și realizează un schimb eficient de publicații științifice cu institute și biblioteci din numeroase țări
INSTITUTUL DE FILOLOGIE ROMANA „ALEXANDRU PHILIPPIDE”. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287559_a_288888]
-
cu instituții similare din Germania, Franța, Italia, Marea Britanie, Republica Moldova, Ucraina și realizează un schimb eficient de publicații științifice cu institute și biblioteci din numeroase țări. Repere bibliografice: [Cronici de activitate], ALIL, t. I, 1956-t. XXXVIII, 1998, „Buletinul Institutului de Filologie Română «Alexandru Philippide»”, 2000-2003; Mircea Ciubotaru, Vlad Cojocaru, Gabriela Haja, Institutul de Filologie Română „A. Philippide” (1927-2002), Iași, 2002. D.M.
INSTITUTUL DE FILOLOGIE ROMANA „ALEXANDRU PHILIPPIDE”. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287559_a_288888]
-
schimb eficient de publicații științifice cu institute și biblioteci din numeroase țări. Repere bibliografice: [Cronici de activitate], ALIL, t. I, 1956-t. XXXVIII, 1998, „Buletinul Institutului de Filologie Română «Alexandru Philippide»”, 2000-2003; Mircea Ciubotaru, Vlad Cojocaru, Gabriela Haja, Institutul de Filologie Română „A. Philippide” (1927-2002), Iași, 2002. D.M.
INSTITUTUL DE FILOLOGIE ROMANA „ALEXANDRU PHILIPPIDE”. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287559_a_288888]
-
Tudor (14.VI.1943, Timișoara), prozator, eseist și traducător. Este fiul Mariei (n. Cnobloch), chimistă, și al lui Angelo Ionescu, inginer. Frecventează între anii 1954 și 1961 liceele „Emil Racoviță”, „Mihai Eminescu” și „Gh. Barițiu” din Cluj, apoi Facultatea de Filologie, secția franceză-română, la Universitatea „Babeș-Bolyai” (1962-1967). Mai întâi profesor de limba franceză la școli din Gherla și Cluj, în 1970 devine asistent la Facultatea de Filologie a Universității clujene, unde predă și în prezent. Își ia doctoratul cu teza Marcel
IONESCU-9. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287587_a_288916]
-
1961 liceele „Emil Racoviță”, „Mihai Eminescu” și „Gh. Barițiu” din Cluj, apoi Facultatea de Filologie, secția franceză-română, la Universitatea „Babeș-Bolyai” (1962-1967). Mai întâi profesor de limba franceză la școli din Gherla și Cluj, în 1970 devine asistent la Facultatea de Filologie a Universității clujene, unde predă și în prezent. Își ia doctoratul cu teza Marcel Proust et le théâtre (1986). Debutează în 1966 cu traducerea poeziilor Buchetul și Războiul de Jacques Prévert în „Tribuna”, iar în volum, în 1976, cu traducerea
IONESCU-9. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287587_a_288916]
-
zece ani este eliberat și i se oferă postul de profesor de latină la gimnaziul din Vârșeț. Observații de limba rumănească, carte publicată la Buda în 1799, conține idei și principii care îi conferă lui I. un loc aparte în filologia românească. El susține cu argumente originale latinitatea limbii române, dar combate cu bun-simț ideea purității ei. Rădăcinile lexicale moștenite din latină sunt explicate și în limba germană sau franceză. Ultima parte, eterogenă, este un discurs tipic iluminist despre importanța majoră
IORGOVICI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287607_a_288936]
-
IORDACHE, Mihail (12.VII.1937, Malu Roșu, j. Ilfov - 22.I.1996, Suceava), critic și istoric literar. Licențiat al Facultății de Filologie din cadrul Universității „Al. I. Cuza” din Iași (1957-1962), I. își obține în 1976, tot aici, doctoratul, cu o teză despre Adrian Maniu. După absolvire lucrează ca bibliotecar-șef la Biblioteca Regională Suceava (1962-1963), devine apoi cadru didactic la Institutul Pedagogic
IORDACHE-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287601_a_288930]
-
își obține în 1976, tot aici, doctoratul, cu o teză despre Adrian Maniu. După absolvire lucrează ca bibliotecar-șef la Biblioteca Regională Suceava (1962-1963), devine apoi cadru didactic la Institutul Pedagogic din Suceava, din 1991 fiind și șeful Catedrei de filologie a Universității din Suceava. Debutează în anul 1957 la revista „Viața studențească”, cu o serie de epigrame. Colaborează la „Contemporanul”, „Amfiteatru”, „Convorbiri literare” ș. a. A făcut parte din colectivul de redacție al revistei „Pagini bucovinene” și din grupul fondator al
IORDACHE-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287601_a_288930]
-
deveni, în 1940, asistent la Facultatea de Litere și Filosofie a Universității din București. Din 1942 este trimis lector de limbă și literatura română la Universitatea din Palermo, unde rămâne ca profesor până la sfârșitul vieții. Și-a susținut doctoratul în filologie (1936), cu teza Cântecul popular istroroman, la Universitatea din Cernăuți. Este membru fondator al Societății Academice Române, înființată în 1957 la Romă. A colaborat la „Arhiva”, „Archivum romanicum”, „Bollettino del Centro di Studi Filologici e Linguistici Siciliani”, „Buletinul «Mihai Eminescu
IROAIE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287620_a_288949]
-
Ethnos”, „Ephemeris dacoromâna”, „Făt-Frumos”, „Folklore”, „Fond și forma”, „Giornale di politică e di letteratura”, „Giornale di Sicilia”, „Italica”, „Îndreptar”, „Junimea literară”, „La cultura nel mondo”, „La Sicilia del popolo”, „Meridiano di Romă”, „Moldova literară”, „Rassegna storica del Risorgimento”, „Richerche di filologia romena”, „Revista scriitorilor români”, „Română”, „Tribuna” ș.a. După debutul editorial din 1934, cu studiul de istorie literară La centenarul Al. Odobescu (1834-1934), I. se consacră folcloristicii, devenind unul dintre teoreticienii domeniului. Cercetările premergătoare susținerii tezei de doctorat și teza însăși
IROAIE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287620_a_288949]
-
Telegraful român”, „România liberă”, „Binele public”, „Album macedo-român” „Românul” (unde este multă vreme și redactor), „Revista literară”, „Revista nouă” (unde se află în redacție din 1888 până în 1895), „Familia”, „Timpul”, „Românul literar”, „L’Indépendance roumaine”, „Revista de istorie, arheologie și filologie”, „Lumea ilustrată”, „Literatură și artă română”, „Epoca”, „Constituționalul”, „România ilustrată”, „Revista ideei”, „Ilustrațiunea română”, „Conservatorul”, „Munca literară și științifică” ș.a. I.-G. este un cronicar afabil, care își transmite impresiile într-un comentariu vioi, de o eleganță ușor convențională, fără
IONNESCU-GION. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287597_a_288926]
-
urmează cursurile Liceului Ortodox din Suceava, încheiate în 1912, și devine student la Universitatea din Cernăuți, pe care o întrerupe din cauza războiului. Absolvent al Facultății de Litere a Universității din București în 1919, își ia licență magna cum laude în filologie modernă, secția limba italiană. Va preda limbile italiană și germană la Liceul „Matei Basarab” (1920-1923) și la Academia de Comerț din București (1922-1923). Bursier al Școlii Române din Romă (1923-1925), va fi angajat ulterior că lector de limbă și literatura
ISOPESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287625_a_288954]
-
Este fiul Valeriei (n. Chebac) și al lui Constantin Iordache, de profesie constructor. Urmează cursurile primare și gimnaziale în comuna natală, între 1968 și 1974 fiind elev al Liceului de Construcții din Iași. În 1975 devine student al Facultății de Filologie a Universității „Al. I. Cuza” din Iași, secția limba și literatura rusă - limba și literatura română. Din 1979 până în 1984 predă limba română și limba rusă la mai multe școli din județul Botoșani. Ulterior va fi, până în 1990, secretar general
IORDACHE-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287600_a_288929]